65 matches
-
Se cunosc circa 1 500 specii, majoritatea de apă dulce, puține marine, litorale și terestre (în mușchi, licheni). Unele dintre rotifere sunt forme libere, fie plutitoare sau înotătoare (planctonice), fie târându-se pe fundul apei (bentonice). Alte forme bentonice sunt sesile, adică fixate pe fundul apei prin extremitatea lor posterioară și, în cele mai dese cazuri, înconjurate de tuburi protectoare. Puține specii sunt parazite, unele la plante, altele la animale. Organul caracteristic al rotiferelor este aparatul rotator cu ajutorul căruia se deplasează
Lista alfabetică a rotiferelor din România () [Corola-website/Science/329970_a_331299]
-
ecologia Noului Eden. Mai mult, ei sunt dornici de expansiune și părăsesc comunitatea, intrând în alt habitat aflat la bordul lui Rama, cel al aviarilor care-i salvaseră viața lui Nicole în timpul misiunii "Newton". Aviarii și simbioții lor, niște creaturi sesile, sunt lipsiți de apărare în fața oamenilor și, astfel, are loc un genocid. Richard părăsește Noul Eden și se alătură aviarilor, care îi cer să aibă grijă de viitoarea lor generație, ajutându-l să se retragă în „orașul” New York - o structură
Grădina din Rama () [Corola-website/Science/329982_a_331311]
-
-l să se retragă în „orașul” New York - o structură de clădiri cu un scop neînțeles de către oameni, situată pe o insulă din mijlocul Oceanului Cilindric de pe Rama. Acolo, Richard supraveghează eclozarea noilor pui și creșterea lor, în timp ce populația aviară și sesilă sunt măcelărite de oameni. În Noul Eden, situația este critică. Răufăcătorii au pus mâna pe putere și au instaurat o dictatură militară. Considerată un dușman al noului regim, Nicole este condamnată la moarte. Romanul a avut parte de o primire
Grădina din Rama () [Corola-website/Science/329982_a_331311]
-
mediul ostil. Ei comunică prin strigăte, dar înțeleg imaginile prin care oamenii le comunică ce doresc. Hrana lor este formată din pepeni-mană, niște sfere cu un conținut extrem de hrănitor, produs al unei specii cu care aviarii se află în simbioză, sesilele. Din punct de vedere tehnologic dezvoltarea lor este limitată, zborul cosmic fiindu-le accesibil prin intermediul unei rase extraterestre. Ei se înmulțesc prin ouă și se deplasează prin zbor. Sesilele prezintă o formă imobilă și una mobilă. Cea imobilă reprezintă o
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
produs al unei specii cu care aviarii se află în simbioză, sesilele. Din punct de vedere tehnologic dezvoltarea lor este limitată, zborul cosmic fiindu-le accesibil prin intermediul unei rase extraterestre. Ei se înmulțesc prin ouă și se deplasează prin zbor. Sesilele prezintă o formă imobilă și una mobilă. Cea imobilă reprezintă o rețea neurală în care sunt stocate toate informațiile acumulate de specie. În interiorul ei ia naștere pepeni-mană (numiți și cantalupi), care conțin o formă embrionară a cărei dezvoltare este însoțită
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
însoțită de învățarea unor cunoștințe importante legate de specie. Acești embrioni ajung la stadiul mobil de mirmipisici, care se nasc inteligente și independente, dar au potențial mai mic de dezvoltare intelectuală. Ele au o viață destul de scurtă și revin în interiorul sesilei pentru a muri, întreaga lor experiență adăugându-se la baza de cunoștințe a rețelei neurale. Mirmipisicile comunică prin sunete de înaltă frecvență, pot executa activități artistice și se află în simbioză cu rasa aviarilor, cărora le oferă sprijin tehnologic, medical
Universul Rama () [Corola-website/Science/330855_a_332184]
-
terestre, antenulele sunt atrofiate. La femele ventral, pe torace se formează o cameră incubatoare protejată de oostegite (= expansiuni lamelare ale coxopoditelor toracopodelor, care formează un receptacul pentru ouă). La masculi, oostegitele perechii a șaptea prezintă caractere sexuale. Au ochi compuși sesili, imobili sau plasați pe protuberanțe ale capului. La multe specii există statociști. Izopodele reprezintă unul din grupele de crustacee cu un deosebit succes evolutiv. Sunt adaptate la mediul marin, libere ("Idothea", "Sphaeroma" ) sau parazite la pești și crustacei ("Anilocra"). Există
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
arbore mic foarte ramificat, glabru, atingând până la 6-12 m în înălțime, cu scoarță cafeniu-cenușie și ramurile tinere patrunghiulare, plantele bătrâne, prezintă, uneori, ramuri mici cu extremități spinoase de 3,5 cm lungime. Frunzele sunt opus decusate, simple și întregi, aproape sesile; stipelele sunt minuscule; limbul este eliptic sau alungit sau larg lanceolat, de 1-8,5 cm x 0,5-4 cm, cuneiform la bază, ascuțit sau rotunjit la vârf, cu nervuri penate. Inflorescența este un panicul terminal de talie mare, piramidal, atingând
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
de culoare brun-verzuie, dispuși solitar sau câte 2-3 suprapuși și alipiți de ax. Frunzele de circa 7-12 cm lungime sunt alterne, simple, întregi, lat-ovate, reniforme, glabre, palmat-nervate, lung-pețiolate (4-6 cm). Florile de circa 2 cm, grupate câte 3-6 în fascicule sesile, de tip papilionaceu, roz-purpurii sau roz-violacei, apar direct pe ramuri, chiar și pe tulpină. Înfloresc prin aprilie-mai, înainte de înfrunzire. Fructele sunt păstăi dehiscente turtite, negricioase, de circa 7-10 cm și rămân mult timp pe arbore. Semințele au o formă ovat-eliptică
Arborele Iudei () [Corola-website/Science/334435_a_335764]
-
familiei, provenit prin lățirea axei florale, purtând antere introrse. Gineceu cu ovar superior cenocarpic, din 2-6 carpele (de regulă 3-4), unite între ele până aproape de vârf sau libere, neconcrescute în partea superioară ("Astrocarpus"), delimitând o singură lojă (ovar unilocular). Stigmate sesile. Axa florii la unele specii prelungită într-un ginofor disciform. Ovule numeroase, campilotrope, cu 2 integumente. Placentație de obicei parietală sau mai rar central bazală. Fruct capsulă uniloculară multispermă, aproape totdeauna deschisă prin crăpături la vârf, uneori foliculă sau bacă
Resedacee () [Corola-website/Science/335239_a_336568]
-
le (Tetraphyllidea) este un ordin de cestode care au scolexul prevăzut cu patru botridii. Au corpul constituit din trei părți: scolex, gât și strobil. Cele patru botridii de pe scolex, caracteristice pentru aceste cestode, au aspecte foarte variate: pedunculate sau sesile, netede sau cloazonate, uneori compartimentate. De regulă botridiile sunt latițe, alungite și lobate ca niște frunze, adesea pedunculate și foarte mobile. Suprafață lor poate să fie complicată prin formarea de șepte și de areole. Pot exista pe scolex, de asemenea
Tetrafilide () [Corola-website/Science/333614_a_334943]
-
ul (din latina "petiolus" = pețiol, codiță) sau codița frunzei este un organ de obicei cilindric sau ușor turtit, monosimetric, flexibil, de lungime variabilă, care susține limbul frunzei. Unele frunze sunt lipsite de pețiol, ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de fața inferioară a limbului frunzei, ca la călțunaș
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
vântului și frunza nu se sfâșie ușor. În secțiune transversală, în funcție de specie, pețiolul poate avea contur circular, semicircular, semilunar, cordiform, în formă de "U" sau "V". Din punct de vedere morfologic, pețiolul poate fi: Dacă pețiolul lipsește, frunza se numește "sesilă". În acest caz baza limbului poate cuprinde tulpina între cei doi umeri ai săi și formează o frunză "amplexicaulă", ca la punguliță ("Thlaspi perfoliatum"). Dacă cei doi umeri ai bazei limbului sunt concrescuți înconjurând tulpina, astfel încât dau aparența că ea
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
subțire, lung de 4 cm, ieșit din subțioara frunzelor bazale, cu caliciu format din 4 sepale, lung de 6-7 mm și corolă cilindrică, cu 4 lacinii; stamine în număr de 4 cu o lungime de 1-2 cm. Florile femele sunt sesile, dispuse câte 2-3 la baza pedunculului florilor mascule, cu caliciu format din 2-4 (de obicei 3) sepale înguste, libere și o corolă tubuloasă, bilabiată de 4-5 mm; stilul de circa 1 cm. Ovarul este superior, cu 2 loje (2 locular
Chenarul bălților () [Corola-website/Science/334701_a_336030]
-
și ierboase din familia hipericacee, care cuprinde 490 de specii răspândite în regiunile temperate (dar puține în Australia) și tropicale montane. Sunt cunoscute în popor sub denumirea pojarniță sau iarba Sf. Ion. Sunt ierburi sau tufe cu frunze opuse simple, sesile sau subsesile, cu punctuațiuni transparente (= pungi secretoare) sau negru pătate. Flori cu corola de obicei galbenă, dialipetală, pentameră, în inflorescențe terminale cimoase. Sepale 5. Petale 5, de obicei contorte sau convolute în mugure. Stamine numeroase, poliadelfe, de obicei mai mult
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]