120 matches
-
anul 655 primii elefanți (...). Luxul creștea de asemenea în domeniul construcțiilor și al grădinilor; somptuoasa casă urbană a oratorului Crasus (mort în anul 663), renumită mai ales pentru copacii săi bătrâni, a fost evaluată cu aceștia la 6 milioane de sesterți (457000 de taleri), fără ei la jumătatea sumei, în timp ce valoarea unei case de locuit obișnuite la Roma poate fi estimată la aproximativ 60000 de sesterți (4600 de taleri). Creșterea rapidă a prețurilor pentru proprietățile de lux este dovedită de exemplul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai ales pentru copacii săi bătrâni, a fost evaluată cu aceștia la 6 milioane de sesterți (457000 de taleri), fără ei la jumătatea sumei, în timp ce valoarea unei case de locuit obișnuite la Roma poate fi estimată la aproximativ 60000 de sesterți (4600 de taleri). Creșterea rapidă a prețurilor pentru proprietățile de lux este dovedită de exemplul vilei din Misenum, pe care Cornelia, mama Gracchilor, o cumpărase cu 75000 de sesterți ( 5700 de taleri) ...". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
locuit obișnuite la Roma poate fi estimată la aproximativ 60000 de sesterți (4600 de taleri). Creșterea rapidă a prețurilor pentru proprietățile de lux este dovedită de exemplul vilei din Misenum, pe care Cornelia, mama Gracchilor, o cumpărase cu 75000 de sesterți ( 5700 de taleri) ...". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 227. 149 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 150 Ovidiu Drîmba, Istoria culturii
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dovedi că a aparținut comunității creștine din Sinope. Marcion era de profesie armator și Întreprindea frecvente călătorii pe mare. A stat la Roma cîțiva ani (Între 139-144, după Harnack), unde și-a Început activitatea dăruind Bisericii romane 200 000 de sesterți - asta este aprecierea lui Tertulian. Potrivit lui R.M. Grant, „200 000” nu reprezintă o cifră precisă; În vorbirea populară Însemna, pur și simplu, „o mulțime”. Cu toate astea, numeroși istorici, cum ar fi Hubert Cancik, au luat lucrurile În serios, calculînd
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se odihnește aici. A fost făcut sevir în lipsă. Deși putea să intre în oricare din decuriile din Roma, a refuzat o asemenea demnitate. Pios, viteaz, leal, s-a ridicat de jos, a lăsat în urma lui treizeci de milioane de sesterți și n-a ascultat vreodată prelegerile filozofilor. Să trăiești. Asemenea și tu". Citatul din capitolul LXXI, printre ultimele destinate banchetului, se constituie și într-unul din desele cazuri în care parodia servește drept mijloc de satirizare a anumitor realități din
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dat două lupte de gladiatori, una în amintirea tatălui și alta în amintirea bunicului său. Primul spectacol l-a dat în for, pe al doilea în amfiteatru, cu gladiatori de seamă, cărăra le-a plătit o sută de mii de sesterți. A dat și jocuri, care au avut loc însă în absența lui, toate cu mare pompă, pe cheltuiala mamei sale și a tatălui vitreg. Primele servicii militare le-a făcut începând din anul 25 î. Hr. în provincii. Provinciile Imperiului Roman
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
însoțitorilor lui de călătorii și expediții, ci numi întreținere de drum. Nu a făcut decât o singură dărnicie și aceasta pe socoteala lui Augustus, împărțind curtenii în trei categorii după rangul fiecăruia: primei categorii i-a distribuit șase sute mii de sesterți, celei de a doua patru sute de mii și celei de a treia două sute de mii. Ultima categorie o numea a mulțumitorilor nu a prietenilor. În timpul domniei sale, Tiberius nu a construit nici o clădire măreață. A început templul lui Augustus și teatrul
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
le-a terminat. Pentru a nu cheltui banii nu a dat nici un spectacol și a asistat foarte rar la spectacolele date de alții. A făcut rare acte de generozitate publică, unul când a împrumutat poporului o sută de milioane de sesterți pe timp de trei ani fără dobândă și altul când a despăgubit cu sumele corespunzătoare pe câțiva proprieteri mărunți de pe colina Celius cărora le-au ars casele. Soldaților, după ce le-a dublat sumele lăsate prin testament de Augustus, nu le-
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
preț în casă. Când m-au văzut atât de abătut, frații frigieni mă întreabă: «cât ești dispus să ne plătești, ca să le poți păstra?» Ce s-o mai lungesc, mi-au cerut o sumă mare, o sută de mii de sesterți; am acceptat. Între timp mă cheamă guvernatorul și-mi cere vasele; atunci frații frigieni îi spun că s-au înșelat, că au crezut că vasele sunt de valoare, dar că, în realitate, ele nu sunt demne de colecția lui Verres
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
majoritatea era în favoarea inculpatului, a fost paralizat iar faimosul Hortensius și-a recunoscut înfrângerea. Sentința a fost pronunțată la 14 august. Verres a fost condamnat la exil și la plata către sicilieni a unei sume de patruzeci de milioane de sesterți. Verres ar fi putut ataca sentința printr-un apel în fața poporului, dar, conștient că nu poate câștiga, a preferat să accepte hotărârea instanței. Chiar dacă nu avea gust artistic Verres a fost un escroc de mare anvergură cu mari ambiții politice
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
silit să facă rugăminți și închinăciuni pentru a aduna câțiva inși care să binevoiască să-l asculte... (-fiasco, financiar și social - n.n.) Am menționat adineaori cu laude... mărinimia lui Vespasianus care a dăruit lui Bassus cinci sute de mii de sesterți. E frumos, fără îndoială, să te faci vrednic de o favoare imperială, dar e cu mult mai frumos...să nu ai nevoie decât de tine însuți, să nu te închini decât propriului tău talent (...) Mai pune apoi că poeții, atunci când
Ponoasele poeziei (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12582_a_13907]
-
nu-l cunoșteam și pe care nu-l aflaserăm încă la procese, tu care te-ai îmbibat de sângele nobililor, când pe cadavrul statului ai pus mâna pe prada luată de la consuli, când te-ai îngrășat cu șapte milioane de sesterți, când ai strălucit în demnitatea sacerdotală, în timp ce prăvăleai în aceiași catastrofă copii nevinovați, bătrâni iluștri, femei remarcabile..." Acuzatorul, senatorul Curtius Montanus, este dispus la indulgență pentru cei care au făcut acte de delațiune pentru a scăpa de pericole, dar nu
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
el. Povestea era simplă. Acuzatul își neglija nevasta ținîndu-se cu bărbați. Interesat, președintele de complet ceru amănunte, gîndindu-se să-l achite și-apoi să-i cea-ră recunoștință. Dar nu aceasta era vina principală. Nenorocitul băgase toate economiile familiei, schimbate în sesterți, într-un fel de joc în care oricine punea o sumă, o lua înzecit peste o lună. La acest punct, Hunarus argumentă repezit în favoarea corectitudinii acelui joc. Tiberius Agillus se scîrbi de atîta înapoiere. Era vădit că, dacă dai un
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
plătește cu conștiința de-a fi ușurat prin muncă compensatorie, prin sacrificii personale chiar un grăunte din mizeria la care neamul omenesc pare de-apururea condamnat. Pentru a-și permite cineva lefile proconsulare ale anticității și mesele ce costau milioane de sesterții ale unui Lucullus ar trebui să existe sclavia anticității, robia maselor. Și iată ceea ce nu voiește statul modern, a cărui țintă este a nu lăsa ca poporul muncitor să fie măcinat și să degenereze sub pături superpuse de feneanți, de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mă cuprinde/... va deveni un scut/ Ce te-a feri de moarte - I 4). Dialogul cu Rutuba se axează pe prețul unei vieți, socotit de gladiator în funcție de vârsta ca și de notorietatea celui în cauză : Pentr-un bătrân cinci sute sesterții, pentr-un june/ Cinci mii, căci el posedă mai multe zile bune,/ Un mai bogat tezaur de fapte și iubiri/ Fac pagubă, prin moarte-i, sărmanei omeniri (I 5). La întâlnirea cu Iulia, Ovidiu observă că norii s-au adunat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ferește să-i spună în față că, printre privilegiile dobândite, Antonius Musa a obținut și dreptul la liberă practică. Surâde șters amintirilor. Când a dorit să-l numească medicul său personal, grecoteiul a refuzat salariul normal de 250 000 de sesterți. Pretindea că el câștigă în particular peste 600 000 pe an. Nu l-a crezut până nu i a făcut dovada cu proprietățile sale imobiliare din Cetate. L-a angajat atunci împreună cu fratele lui pentru suma de 500 000 de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Pretindea că el câștigă în particular peste 600 000 pe an. Nu l-a crezut până nu i a făcut dovada cu proprietățile sale imobiliare din Cetate. L-a angajat atunci împreună cu fratele lui pentru suma de 500 000 de sesterți. Antonius Musa se apropie cu un pas. — Mai e ceva, stăpâne... — Ce? Cavalerul îndrăznește cu timiditate: — Nu e bine să schimbăm principiile medicinei în fiecare zi și să ne lăsăm purtați de cum bate vântul. — Și tu ce propui atunci? se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Acum douăzeci de ani erau peste șapte... Secretarul recunoaște cu umilință: — Așa e, mărite stăpâne. Îndrăznește totuși: 48 — Dar dacă adunăm... Lasă tăblia din mână și începe să cotrobăie febril printre foile de papirus: — Un legionar primește 12 000 de sesterți pe an. Înmulțit cu 4 000... Ezită cu mâna în aer. — Sau, mai degrabă, cu 5 000, maximum de soldați dintr-o legiune... Apucă un os lustruit și bine ascuțit. Scrijelește iute: Înmulțit cu 28 de legiuni, asta face... Înalță
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dreaptă, auxiliarul său în mai toate treburile administrative, finan ciare, chiar și legale ale imperiului? Urmașul lui Gaius Asinius Pollio! Un libert ce poate rivaliza cu cei mai înstăriți senatori. Stăpân peste o avere estimată la 300 de milioane de sesterți, dintre care 60 doar în numerar. Bine măcar că are bunul-simț să nu trăiască într-un lux ostentativ. Repede privirea în lături, ca să nu-și trădeze gândurile. Îl apreciază pe Ianuarius, îl simpatizează într-un fel și a fost de nenu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
războiului civil, murmură la un moment dat Augustus. Pare deprimat. Secretarul își acordă o clipă de reflecție, apoi rostește: — Legionarii nu reprezintă decât o parte din cheltuielile militare. Mai sunt cavaleria, ofițerii și garda pretoriană, care primesc 20 000 de sesterți. — Dar tuturor li se reține din soldă echipamentul, îmbră cămintea și mâncarea, șuieră tăios Augustus. Îi frig urechile de enervare. E sătul să i se tot arunce în cap povara armatei, de parcă ar fi o extravaganță personală. Mârâie printre dinți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bătrânului Pollio s-a luat inițiativa creării unui tezaur militar, și cum el însuși l-a sfătuit să alimenteze cu o sumă mare de bani acest fond de stinat veteranilor. A trebuit să scoată din piatră seacă șaptesprezece milioane de sesterți și să i doneze în numele principelui și al lui Tiberius Nero. Plus făgăduința că acest gest se va repeta anual. Alt mijloc n-au găsit care să fie pe placul contribuabililor și al Senatului. Dimpotrivă! Până și căutările lor păreau
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ușor descumpănit. — ăă..., există o serie de factori variabili și necunoscuți, răspunde șovăielnic. — Cât? își pierde împăratul răbdarea. Ianuarius se codește. În cele din urmă, rostește cu jumătate de gură: — Armata ne-a costat cel puțin 400 de milioane de sesterți anul acesta. Augustus întinde repede mâna după papirusul din care a citit secretarul, îl îndepărtează ușor de ochi ca să poată vedea mai bine și ridică o privire scandalizată către libert: — Păi bine, măi omule, asta nu înseamnă nici jumătate din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
asta? O mână de oameni acolo, guvernatori se na toriali, legați sau procuratori ecveștri... — ...Al căror număr crește constant. Bătrânul se simte dintr-odată nespus de ostenit. — Cât? întreabă din vârful buzelor. Răspunsul vine instantaneu: — Peste 50 de milioane de sesterți anual. Parcă ar fi tăiat în carne vie. Un tremur îl scutură pe împărat din cap până-n picioare. Vociferează revoltat: — Apărați-mă și păziți-mă, zei milostivi, de cei pe care-i con si der prieteni și i-am înălțat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întrerupt. Nu sesizează nici o reacție din partea împăratului. Continuă așadar: — Salarii substanțiale, plătite în numerar. Parcurge cu ochii câteva rânduri și rostește apăsat: — Ocupanții celor mai înalte funcții provinciale, guvernatorii senatoriali din Africa și Asia primesc fiecare câte un milion de sesterți. — Un milion?! suflă Augustus uluit. Face un efort și se stăpânește. Încearcă să bagatelizeze: — Bine, bine, dar e vorba doar de câțiva oameni. Ți-i număr pe degetele de la o mână. Libertul imperial continuă imperturbabil: — Celelalte poziții senatoriale ... — Gata, gata
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mine vin doar când au nevoie de bani. Își trece mâna peste frunte, epuizat. — Nu mai departe de ieri, îngaimă sleit, senatorul Pompeius Paullinus m-a chemat la el și mi-a cerut, fără nici un act justificativ, un milion de sesterți pentru modernizarea echipamentului brigăzilor de pompieri. Sper că nu i-ai dat? se îngrozește principele. Libertul scutură cu hotărâre din cap. Nu, stăpâne! I-am cerut să-mi arate pe ce s-au cheltuit până acum sumele acordate vigililor și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]