120 matches
-
-te! Soldatul îl împinse; se purta însă cu grijă. Intrară într-o sală mare, luminoasă, mărginită de coloane, care dădea spre curtea interioară unde, zilnic, se desfășurau antrenamentele. De acolo Manteus îi observa pe cei datorită cărora câștiga grămezi de sesterți. Draperiile de lână colorată erau date în lături, iar înăuntru pătrundea lumina palidă a dimineții ploioase, ce cădea pe statuile de lemn așezate de jur împrejur, reprezentând bărbați în mărime naturală care purtau armamentul de gladiatori. Figurile acelea războinice, teribile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
uită la Manteus zâmbind. — Văd că ți-a mers foarte bine în ultima vreme. Ai câștigat de pe urma campionilor tăi. Manteus arătă spre ceas: — Chiar ieri l-am cumpărat. Nu-i așa că-i minunat? — Știu că trebuie să fi costat mulți sesterți. Eu încă mai folosesc clepsidra. Să spunem că faptul că i l-am vândut pe Skorpius lui Vitellius mi-a adus nu doar bani, ci și alte avantaje. La Augusta nu exista o școală de gladiatori, dar, cu ocazia recentelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
să fie așezat în templul lui Marte și închinat zeului. Pe înserat intră în oraș, unde fu aplaudat îndelung, și porunci să i se pregătească cina, ce consta în cantități enorme de pește, pentru care plăti mai multe mii de sesterți. Cremonezii îi oferiră pâine, brânză și vin. Valerius stătea întins pe tricliniu și, din când în când, voma ca să-și golească stomacul și să se poată îmbuiba în continuare. Listarius îl servea. Împăratul voia să-l aibă mereu alături și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Dar tu de unde știi? îl întrebă Manteus uimit. Acum vin de la întâlnirea cu împăratul... Își recăpătă repede calmul. — Da, așa e... tu le știi pe toate, zise plin de invidie. Pe toate. — Știu și că Vitellius ți-a dat mulți sesterți ca să-l aibă pe Valerius. Tu l-ai cumpărat cu bani puțini, iar acum i-l vinzi înapoi pentru o sumă enormă. Ești foarte isteț, adăugă ironic. Manteus intră repede în încăpere și îl apucă pe Proculus de braț, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
foame... Glasul batjocoritor al lui Cornelius Fuscus îl făcu pe legatul din Pannonia să amuțească. — Vespasianus știe prea bine că, dacă mai întârziem, Vitellius va devora întreaga Italie! Soldații izbucniră în râs, fiindcă se știa că Vitellius cheltuia milioane de sesterți pentru banchete și că jefuia orașele, municipiile, satele și câmpiile. — În mesajele sale, Mucianus spune să se evite vărsările de sânge și ne recomandă să-l așteptăm. Se oferă să negocieze el pacea, zise Tampius Flavianus, dându-l deoparte pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
asediați. Nu știu câți... Știu doar că Flamma îi va comanda. A fost centurion, și mulți spun că era foarte priceput în luptă. Mașinile de război vor fi mânuite de soldați adevărați. Mai știu că împăratul i-a dat o grămadă de sesterți lui Flamma ca să te ucidă în bătălie. Valerius se sprijini cu spatele de perete. — Cred că am înțeles. — Ăsta-i spectacolul pe care Vitellius îl va oferi romanilor: bătălia de la Bedriacum, în care armata lui i-a învins pe othonieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
miere le face altul... Mai sunt omul care spală doar verdețuri, cel care mărunțește numai piper, cel care jumulește fazani, dar nu și găini, adăugă, privind nemulțumit în jur. — Știți că fiecare banchet costă cel puțin patru sute de mii de sesterți? șopti primul ajutor al bucătarului-șef, pipăind un țipar ca să vadă dacă e proaspăt. Un soldat câștigă șase sute de sesterți pe an, adăugă, punând țiparul pe masă. Pește proaspăt, dădu el verdictul. — Toate astea costă mult mai mult... Ați mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
dar nu și găini, adăugă, privind nemulțumit în jur. — Știți că fiecare banchet costă cel puțin patru sute de mii de sesterți? șopti primul ajutor al bucătarului-șef, pipăind un țipar ca să vadă dacă e proaspăt. Un soldat câștigă șase sute de sesterți pe an, adăugă, punând țiparul pe masă. Pește proaspăt, dădu el verdictul. — Toate astea costă mult mai mult... Ați mai văzut vreodată atâția țipari și atâția pești exotici? Ați mai văzut vreodată atâtea potârnichi și păsări flamingo, atâția fazani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ce dădea în arenă. Marcus veni lângă el. — Mai e mult timp până când va începe lupta. Vitellius a conceput spectacolul de parcă ar fi mai bogat și mai puternic decât Alexandru cel Mare sau Julius Caesar. A cheltuit o grămadă de sesterți, din câte am aflat. — Spune-mi... Valerius se sprijini de canatul ușii. — Spune-mi, care e punctul slab al lui Skorpius? — L-ai văzut luptând de atâtea ori... După tine, care ar fi? — Nu urmează o tactică anume. De fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de pe Capitolium. Mulțimea îl insulta, furioasă pe împăratul laș care, după ce fusese învins, nu avusese tăria să moară onorabil, punându-și singur capăt zilelor. Oamenii îi reproșară lui Vitellius faptul că se îmbuiba mereu și că risipise o mulțime de sesterți în banchete, că dăduse foc Capitolium-ului și îl ucisese pe prefectul Flavius Sabinus, pe care poporul îl iubea pentru firea sa blândă. Toți continuau să strige și să arunce în Vitellius cu bălegar și gunoaie, uitând de munera și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și lemn pe suprafața internă. Este foarte elastic, ușor și, în același timp, extrem de rezistent. Astfel de scuturi au fost descoperite la Dura Europos, în Siria, și la Fayum, în Egipt. Secutor: adversarul rețiarului; se apăra cu scutul și pumnalul. Sesterți: un soldat câștiga 900 de sesterți pe an, iar un procurator - între 60.000 și 300.000. După șaisprezece ani de serviciu, pretorienii erau lăsați la vatră și primeau 20.000 de sesterți pe an. Un sclav costa în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
foarte elastic, ușor și, în același timp, extrem de rezistent. Astfel de scuturi au fost descoperite la Dura Europos, în Siria, și la Fayum, în Egipt. Secutor: adversarul rețiarului; se apăra cu scutul și pumnalul. Sesterți: un soldat câștiga 900 de sesterți pe an, iar un procurator - între 60.000 și 300.000. După șaisprezece ani de serviciu, pretorienii erau lăsați la vatră și primeau 20.000 de sesterți pe an. Un sclav costa în jur de 1.000 de sesterți. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
rețiarului; se apăra cu scutul și pumnalul. Sesterți: un soldat câștiga 900 de sesterți pe an, iar un procurator - între 60.000 și 300.000. După șaisprezece ani de serviciu, pretorienii erau lăsați la vatră și primeau 20.000 de sesterți pe an. Un sclav costa în jur de 1.000 de sesterți. Cu 1.000 de sesterți se putea cumpăra un iugăr de pământ pentru cultivarea viței-de-vie (1 iugăr = 2.523 m²). Sica supina: dagă curbată, asemănătoare ciocului unei păsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
de sesterți pe an, iar un procurator - între 60.000 și 300.000. După șaisprezece ani de serviciu, pretorienii erau lăsați la vatră și primeau 20.000 de sesterți pe an. Un sclav costa în jur de 1.000 de sesterți. Cu 1.000 de sesterți se putea cumpăra un iugăr de pământ pentru cultivarea viței-de-vie (1 iugăr = 2.523 m²). Sica supina: dagă curbată, asemănătoare ciocului unei păsări răpitoare. Este arma tipică a tracului de tip B - cel specializat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
un procurator - între 60.000 și 300.000. După șaisprezece ani de serviciu, pretorienii erau lăsați la vatră și primeau 20.000 de sesterți pe an. Un sclav costa în jur de 1.000 de sesterți. Cu 1.000 de sesterți se putea cumpăra un iugăr de pământ pentru cultivarea viței-de-vie (1 iugăr = 2.523 m²). Sica supina: dagă curbată, asemănătoare ciocului unei păsări răpitoare. Este arma tipică a tracului de tip B - cel specializat în lupta împotriva mirmilonului, care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nefast, încât mama lui a făcut tot posibilul să-l țină departe de evenimentele politice al căror protagonist a devenit în anul 69 d.Hr. Dușmanii săi i-au adus acuzația, perfect legitimă, că a cheltuit patruzeci de milioane de sesterți din tezaurul statului. Bibliografie Izvoare clasice Ambrozie, Despre patriarhi Idem, Fuga de lume Ammianus Marcellinus, Istorie Antologia Latina Apicius, Arta culinară Appianus, Istoria romanilor Apuleius, Apologia Idem, Metamorfoze Arnobius, Împotriva păgânilor Artemidoros, Carte de tălmăcire a viselor Asconius Pedianus, Comentarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
băiețandru deșirat și pătat, ca un patriarh roman care-și împrumută unul dintre servi („Ia-l pe Sextus să-ți aducă lucrurile. Nu-i cine știe ce în capul lui - l-am luat la grămadă, n-am dat pe ei decât șase sesterți - dar își dă silința, trebuie să recunosc. Dacă începe să-și facă de cap, spune-mi și o să pun să-l biciuiască.“). Sextus se ivi din biroul lui Bez. Înalt și slab, ca un cadavru în putrefacție, avea o față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
se odihnește aici. A fost făcut sevir în lipsă. Deși putea să intre în oricare din decuriile din Roma, a refuzat o asemenea demnitate. Pios, viteaz, leal, s-a ridicat de jos, a lăsat în urma lui treizeci de milioane de sesterți și n-a ascultat vreodată prelegerile filozofilor. Să trăiești. Asemenea și tu". Citatul din capitolul LXXI, printre ultimele destinate banchetului, se constituie și într-unul din desele cazuri în care parodia servește drept mijloc de satirizare a anumitor realități din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dovedi că a aparținut comunității creștine din Sinope. Marcion era de profesie armator și Întreprindea frecvente călătorii pe mare. A stat la Roma cîțiva ani (Între 139-144, după Harnack), unde și-a Început activitatea dăruind Bisericii romane 200 000 de sesterți - asta este aprecierea lui Tertulian. Potrivit lui R.M. Grant, „200 000” nu reprezintă o cifră precisă; În vorbirea populară Însemna, pur și simplu, „o mulțime”. Cu toate astea, numeroși istorici, cum ar fi Hubert Cancik, au luat lucrurile În serios, calculînd
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
seva care dă în pârg/ statui de abur leagă epifanii/ de stâlpi umili la poarta unui burg.// Din snopul de tăceri civile/ îmi treier cina micului eon/ ajuns cu pașapoarte și ștampile/ șeful luntrașului pe Acheron.// Și risipind monade ca sesterții/ în lupanarul târgului de praf/ ca un bacșiș las pe taraba ceții/ milordul frate al lui Edith Piaf.// Când noaptea se târăște ca motanii/ pe pântecul tău luș de catifea/ se-aud prin mahala epitalamii/ la nopțile ghicite în cafea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Elephantis - scriitoarea cea mai plină de fantezie și mai lipsită de inhibiții din vremea aceea - erau ilustrate deopotrivă de explicit; patul deasupra căruia stătea faimosul, scandalosul tablou cu Atalanta și Meleagrus, care costase - se exagera, desigur - un milion de sesterți; săli mici, unde puțini privilegiați se adunau pentru jocurile erotice colective ale sclavilor tineri; o piscină săpată în stâncă, adâncă atât cât să te poți distra cu băiețandrii aceia. „Face baie cu peștișorii lui“, rânjeau curtenii. Unii îndulceau cu ipocrizie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mare, încât părea că între ei nu există nici o legătură de rudenie. — Din cauza acestei risipe, declară Seneca dezgustat, dezechilibrul dintre mărfurile importate și cele exportate este catastrofal: milies sestertium, enunță în latina sa precisă, ciceroniană, o sută de milioane de sesterți pe an. Îl priviră în tăcere, fiindcă era greu de dat un răspuns. Interveni palidul Callistus, cu o voioșie perfidă: Mătasea folosită într-un an la Roma costă mai puțin decât să înarmezi o triremis; îmbunându-i pe vecinii de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dat două lupte de gladiatori, una în amintirea tatălui și alta în amintirea bunicului său. Primul spectacol l-a dat în for, pe al doilea în amfiteatru, cu gladiatori de seamă, cărăra le-a plătit o sută de mii de sesterți. A dat și jocuri, care au avut loc însă în absența lui, toate cu mare pompă, pe cheltuiala mamei sale și a tatălui vitreg. Primele servicii militare le-a făcut începând din anul 25 î. Hr. în provincii. Provinciile Imperiului Roman
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
însoțitorilor lui de călătorii și expediții, ci numi întreținere de drum. Nu a făcut decât o singură dărnicie și aceasta pe socoteala lui Augustus, împărțind curtenii în trei categorii după rangul fiecăruia: primei categorii i-a distribuit șase sute mii de sesterți, celei de a doua patru sute de mii și celei de a treia două sute de mii. Ultima categorie o numea a mulțumitorilor nu a prietenilor. În timpul domniei sale, Tiberius nu a construit nici o clădire măreață. A început templul lui Augustus și teatrul
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
le-a terminat. Pentru a nu cheltui banii nu a dat nici un spectacol și a asistat foarte rar la spectacolele date de alții. A făcut rare acte de generozitate publică, unul când a împrumutat poporului o sută de milioane de sesterți pe timp de trei ani fără dobândă și altul când a despăgubit cu sumele corespunzătoare pe câțiva proprieteri mărunți de pe colina Celius cărora le-au ars casele. Soldaților, după ce le-a dublat sumele lăsate prin testament de Augustus, nu le-
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]