131 matches
-
dacă vrei și are cine să-ți arate” și am priceput că munca noastră abia acum începe cu adevărat, dar este mult mai ușor pentru că avem alături tineri care vor și pot să contribuie la schimbarea în bine a comunității severinene. Nu știu cât de mult se mai pot schimba acum părinții și bunicii noștri, dar cred că tinerii pot să schimbe România, iar educația pentru democrație este o soluție pentru dezvoltarea unei generații de cetățeni puternici și implicați în viața societății. Eu
„N-am discutat cu fiul meu de asta... e prea mult pentru un copil”. Am încercat să le spunem liceenilor ce nu le spun părinții lor, iar rezultatul ne-a copleșit () [Corola-blog/BlogPost/338694_a_340023]
-
împroprietărirea orășenească”, locuri de casă în acest Cartier Nou al orașului. A fost vorba - cum spuneam - despre zona situată la nord de actualul bulevard Tudor Vladimirescu (fost Elisabeta), mergând spre miază-noapte până la proprietatea Bilciurescu unde, după cum rezultă din documentele municipalității severinene, s-au distribuit peste 1400 de loturi, eșalonate, numai în cursul anului 1924, în patru serii 1. În 1921, cu prilejul lansării proiectului, se stabilise parcelarea a 715 loturi 2, însă, ca urmare a numărului peste așteptări de cereri valabile
NOI DATE PRIVIND EDIFICAREA CARIERULUI NOU AL SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342838_a_344167]
-
urma să arate comisiei interimare a orașului: actul doveditor că în 1916 avea locuință în acest Severin, actul doveditor că luase parte la războiul din 1916/1918, actul doveditor că la data prezentării avea domiciliul în oraș și actul Percepției severinene că nu se găsea înscris în roluri cu nici o dare pentru casă de locuință, plaț sau alt imobil în oraș7. Punerea în posesie a celor îndreptățiți a început la 28 iunie 1923. În prima tranșă, au devenit proprietari 716 persoane
NOI DATE PRIVIND EDIFICAREA CARIERULUI NOU AL SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342838_a_344167]
-
în plan economic, social și familial. Cele mai importante sunt, după opinia noastră, în sfera familială. Cei trei băieți: Alexandru, Pompiliu și Nicolae, precum și fiicele Jenica și Marieta au făcut cinste familiei, asigurând continuitatea și rolul de lideri în comunitatea severineană și mehedințeană a membrilor acesteia 8(vezi și anexa I). Înființarea și conducerea permanentă, în perioada 1899-1948, a Băncii Mehedințiului S.A., una din cele mai importante instituții de credit din această parte a țării 9 (vezi anexa II) de către Tache
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
Mehedinți de membrii familiei Băbeanu, încă dinainte de 1900, fondarea și exploatarea modernei Moară Traian din Tr Severin 11 și mai ales concepția economică liberală expusă în 1928 de Pompiliu Băbeanu pe când acesta era prefect al județului Mehedinți, în oficiosul liberal severinean Tribuna 11. Toate acestea îndemnau la aplicarea principiului liberal ” Prin noi înșine”, pornind de la valorificarea resurselor muncii și creativității locale, asigurând astfel creșterea ponderii și importanței acestei zone și a oamenilor săi. Pentru aceasta membrii familiei Băbeanu s-au implicat
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
județul . Cel mai dedicat și activ a fost Pompiliu Băbeanu care făcuse studii temeinice la București și Paris, având un larg orizont cultural și științifico- istoriografic astfel că a fost înclinat să susțină cu toate forțele demersurile merelui ctitor cultural severinean Teodor Costescu, pentru ridicarea Palatului Cultural din Tr Severin, dotarea acestuia cu instituții de prestigiu: Biblioteca I.G.Bibicescu (aripa de est a edificiului) Muzeul Dr. C.I.Istrati ( aripa de vest) Universitaea Populară și Cinema Teatru 12. Toate acestea, precum și altele
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
cu spectacolele sale a înconjurat nu numai România, dar și întreaga lume. Din Târgu Jiu pelerinajul nostru continuă cu o escală la Mănăstirea Tismana, aflată la intrarea în munți într-un cadru mirific, iar de acolo se îndreptă spre ținutul severinean.” Coborâm în jos către Turnu Severin bucurându-ne de fiecare pagină a cărții. Am stărui mai mult asupra locurilor descrise de reporter dacă Prefața nu ar deveni prea mare. Mărturisim că toate imaginele pe care ni le dăruiește dl Ion
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
de ani) au fost petrecuți tot la Severin, reiese clar de ce iubesc eu Severinul căruia-i spun orașul vieții mele. Așa se face că, de mulți ani, vin mereu în orașul de pe malul stâng al bătrânului Danubiu, la evenimente culturale severinene, inițiate și susținute de distinși oameni de cultură. Așa s-a întamplat și-n 18 iulie 2015, când ne-am prezentat la un eveniment de gală găzduit de... ”bătrâna” Casă a tineretului. Cu un grup de vâlceni, oameni de cultură
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
al inegalabilului Nichita), despre care am scris și cu alte ocazii, ne convinge de la prima pagină că magia poeziei continuă să erupă în orașul „Îngerului Blond.” Cartea adeverește talentul și eleganța autoarei de excepție, care este Elena Trifan, cunoscută iubitorilor severineni de frumos. Volumul apărut la Editura Singur și prefațat de către Livia Ciupercă deschide noi orizonturi lirice nebănuite până la Severin, însă prezente iată în Zilele festive ale orașului. Pe coperta a patra a cărții găsim cuvinte pe drept generoase scrise de către
O POEZIE DINCOLO DE NORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374878_a_376207]
-
muzeu având că temelie Colecția să Istrati -Capșa precum și numeroase artefacte care fuseseră expuse la Expoziția din 1906. În lipsa unui local adecvat și amenințate cu degradarea și dispariția după moartea întemeioetorului acestea au fost aduse, prin grijă marelui ctitor cultural severinean Theodor Costescu, student al Dr. Istrati, la Tr Severin unde se terminase Palatul Cultural în a cărui aripa de vest, muzeul fondat de Dr. C.I.Istrati, avea condiții optime de conservare, etalare și valorificare muzeologica și știiinfifică. Așa a ajuns
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017. Avanpremieră editorială de Victor Rusu O inspirată schimbare de registru expresiv La puțin timp după apariția remarcabilului volum de versuri de inspirație erotică „Jurnalul unei muze” cunoscuta poetă severineană Gabriela Mimi Boroianu a pregătit deja pentru tipar o nouă selecție substanțială de poeme, căreia intenționează să-i dea titlul, după părerea noastră adecvat conținutului, „Efemeride”. Apariția acestui nou volum de versuri va marca, în mod indubitabil, un moment de
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
de pronunțata și constant valorificata, până acum, formulă proprii poeziei clasice de ... Citește mai mult Avanpremieră editorialăde Victor RusuO inspirată schimbare de registru expresivLa puțin timp după apariția remarcabilului volum de versuri de inspirație erotică „Jurnalul unei muze” cunoscuta poetă severineană Gabriela Mimi Boroianu a pregătit deja pentru tipar o nouă selecție substanțială de poeme, căreia intenționează să-i dea titlul, după părerea noastră adecvat conținutului, „Efemeride”. Apariția acestui nou volum de versuri va marca, în mod indubitabil, un moment de
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și ... Citește mai mult Se spune că atunci când îți dorești ceva foarte, foarte
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
îi place dânsului să spună, la construirea unei frumoase și fructuase „Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și ... XXVII. LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE..., de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Atunci, la amărâții din Severin, în biserici lumânările s-au stins, ouăle s-au zdrobit în buzunarele celor de sub dărâmături, „mielul s-a speriat și el în tavă, cozonacul s-a aplatizat când peste 150 de cvadrimotoare B-24 zguduiau noaptea severineană și liniștea dimineții brașovene. Îmi și imaginez cum sunetul a două ouă roșii ciocnite într-o familie brașoveană s-a suprapus cu sunetul primelor bombe căzute la orele 11.00.” cum, fără exagerare este consemnat într-un înscris pe Wikipedia
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
Publicat în: Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului Avanpremieră editorială de Victor Rusu O inspirată schimbare de registru expresiv La puțin timp după apariția remarcabilului volum de versuri de inspirație erotică „Jurnalul unei muze” cunoscuta poetă severineană Gabriela Mimi Boroianu a pregătit deja pentru tipar o nouă selecție substanțială de poeme, căreia intenționează să-i dea titlul, după părerea noastră adecvat conținutului, „Efemeride”. Apariția acestui nou volum de versuri va marca, în mod indubitabil, un moment de
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
Bursier al Institutului Ecumenic de la Bossey (Elveția) în 1969-1970, frecventează și cursurile doctorale ale Facultății Autonome Protestante din Geneva, preocupat mai ales de istoria bisericească medievală. La sfârșitul lui 1970 a fost ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei (cu titlul Severineanul), ulterior locțiitor de arhiepiscop al Craiovei (1972-1973), pentru ca în 1978 să fie ales arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei. În 1983 și-a susținut teza de doctorat, dedicată primelor scrieri patristice din literatura noastră (secolele IV-XVI). În 1992 este
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
de revanșă. Bacovia e descoperit, mai întîi, de „străini”. Primul articol despre el îl face un ieșean, primul interviu cu el îl face un bucureștean (e drept, originar din Tecuci), primul desen - un gălățean, primul lied pe versurile lui - un severinean. Cazul său nu e, totuși, neobișnuit; dimpotrivă, confirmă o regulă: aceea de a nu fi recunoscut, sau de a fi recunoscut tardiv, în locurile natale. Regulă străveche și generală. Apropo de ea, îmi amintesc acum cuvintele pe care Maurice Barrès
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
colorit bogat. În aceasta constă originalitatea lui Gustav Hlinka". Petru Galiș profesor și critic de artă „Registrul său pictural, cu deosebire peisajele și naturi moarte, au determinat bune aprecieri din partea cronicarilor de specialitate. În ceea ce privește contribuția la strălucirea artei naive caraș- severinene nu putem trece peste participările sale cu lucrări la saloanele internaționale de artă naivă de la București, Reșița, Pitești, Iași, Botoșani și peste premiul II (1985) și III (1986)...... Lucrările poartă aceeași marcă a determinărilor cromatice în tușe vesel-tragice, recuperarea unor
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și depopulat regiunea. Reorganizând zona distrusă de pustiirea mongolă, Béla al IV-lea a lăsat regiunea Severinului în seama guvernării lui Litovoi. Anul 1247 aduce deopotrivă recunoașterea importanței rolului militar și economic al populației române din regiune. Înaintea cumanilor, românii severineni sunt înregistrați în arhivele coroanei maghiare ai anilor 1256, 1262 și 1293 ca principalii contribuitori la constituirea zonei de apărare dunărene. Tot în 1247, printr-o diplomă, regele Béla al IV-lea i-a adus în regiune pe cavalerii ioaniți
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
vărul său Vasile de Cerna, iar între 1452 și 1454 de un alt nobil român bănățean, Petru Danciu de Caransebeș. La fel, Ștefan și Mihail de Mâtnic în 1459 și respectiv 1467 vor contiuna șirul Banilor de Severin. Alți Bani severineni de origine română sunt: Ladislau Ficior de Hațeg și Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior Ban de Belgrad. Cetatea Severinului este una dintre cetățile cheie ale sistemului defensiv dunărean împotriva turcilor. Titlul de "Ban", acordat
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
alt viitor Ban de Severin, Iacob de Gârlești (Gârliște) aflând că turcii se pregătesc să atace Muntenia, trec Dunărea într-o campanie militară victorioasă ce străbate zona Cladovei, Vidinului și Nicopolului. În 1506, Banul Iacob de Gârliște participă cu garnizoana severineană la înăbușirea răscoalei secuilor la Toplița Lutița. În anul 1519, Ludovic al II-lea Iagelon (1516-1526), prin mijlocirea Banului de Severin, Barnabas Bélai, încheie un tratat de pace pentru trei ani cu sultanul Soliman I Magnificul (1494-1566) care, printre altele
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți ("cerniți") severinenii au fondat o altă așezare mai ferită de incursiunile turcești la aproximativ 6 kilometri spre nord-est față de vechea cetate arsă. Pană la reconstrucția modernă a Severinului, Cernețiul, care pe la 1602 era o moșie a fraților Buzești, va fi capitala administrativă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
ale orașului (ce nu va fi respectat), va lua ființă Societatea de Istorie și Arheologie ce avea ca scop „a face ceva în folosul comun, fiindcă muzeul ce avem să ființăm este declarat de la început a fi averea comunei Severin”. Severinenii rămași la Cerneți încep să se mute în masă astfel încât orașul începe să se extindă după un nou plan spre est-sud-est. Cu acest nou aflux de populație, alături de "Cartierul nemțesc", deja constituit în partea vestică a orașului apar alte două
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
număr după cei vorbitori de limba germană. Alături de austrieci și germani s-au stabilit deopotrivă italieni, unguri, cehi, evrei, greci, sârbi și armeni. Odată cu spiritul nemțesc, de ordine și curățenie, germanii au adus și obiceiuri ce i-au influențat pe severineni autohtoni: ideile socialiste și petrecerile câmpenești de 1 Mai, cu fanfară și ospețe în pădurea Crihalei (continuate până azi cu numele "Zilele Severinului"). Austriecii, germanii, italienii, evreii, ungurii, grecii, sârbii, armenii și românii vor participa împreună la construirea și dezvoltarea
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]