57 matches
-
ori apare unilateral, dar sunt și cazuri rare în care se dezvoltă bilateral. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul peretelui lateral al cavității nazale, la nivelul meatului mijlociu. Rar se dezvoltă de la nivelul vestibulului, septului, rinofaringelui, sinusurilor frontale și sfenoidale sau la nivelul sacului lacrimal. Simptomul cel mai comun este obstrucția nazală unilaterală, uneori însoțită de episoade repetate de micro epistaxisuri. Etiologia papilomului invertit a rămas încă neclară, precum și factorii responsabili pentru transformarea lui malignă. Alergiile, rinosinuzita cronică, infecțiile virale
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
la periferie, păstrând la început spațiile interosoase (fontanelele sau liniile suturale) necesare pentru dezvoltarea și modelarea craniului la naștere. La unele dintre oasele feței și craniului apar, prin procesul de resobție modelată, o serie de cavități: sinusuri (frontal, maxilar superior, sfenoidal, etmoidal). CONFORMAȚIA EXTERIOARĂ A OASELOR Din punct de vedere al aspectului exterior oasele pot prezinta forme aeometrice (osul piramidal, cuboid) sau asemănări cu diferite obiecte (ciocan, nicovală, scafoid, cuneiform). După predominanța dimensiunilor oasele se împart în: -oasele lunai: oase la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sferică, eliptică. Tocmai ca urmare a formei fraamentelor osoase care participă la o articulație rezultă și posibilitățile de mișcare. Astfel, în articulațiile plane mișcările sunt mai reduse pe când în cele de formă curbă mișcările sunt mai ample. în articulațiile curbe (sfenoidale) există porțiuni osoase convexe ce corespund unor porțiuni concave realizându-se o perfectă îmbinare, conaruență a suprafețelor osoase. Procesele artrozice sunt rezultatul unei lipse de conaruență articulară ceea ce determină procese ulcero- necrotice ale cartilajului și ale țesutului osos subiacent (2
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral când țesutul cerebral herniază printr-un defect osos posttraumatic. INFARCTUL CEREBRAL Această complicație posttraumatică apare secundar unei leziuni vasculare directe sau în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral când țesutul cerebral herniază printr-un defect osos posttraumatic. INFARCTUL CEREBRAL Această complicație posttraumatică apare secundar unei leziuni vasculare directe sau în cazul alterării hemodinamicii cerebrale, indusă de leziunile cerebrale posttraumatice. Cel mai frecvent apar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
mai răspândite tumori solide extracraniene la copii. Majoritatea sunt diagnosticate până la 4 ani. Simptomul clinic tipic este semnul „ochilor de raton”. CT este metoda de elecție în cazul afectărilor osoase ce implică viscerocraniul, în special la nivelul orbitelor și aripilor sfenoidale. Priza de contrast ajută în detectarea componentelor de țesut moale cu extensie tipică intraorbitară. Investigația RMN este mai precisă decât CT în vizualizarea țesutului moale. Se utilizează secvențe cu supresie de grăsime pentru estimarea componentei intraorbitare [2]. TUMORI ALE REGIUNII
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
semnele hipersecreției unui anumit hormon, adenoamele nefuncționale se manifestă prin compresiunea sau invazia structurilor adiacente. Astfel ajung la dimensiuni mari până să apară primele semne clinice. Se extind superior în cisterna supraselară, lateral în sinusurile cavernoase și inferior în sinusul sfenoidal. Frecvent apar degenerări chistice și calcificări intratumorale. Hemoragia intratumorală este mai comună macroadenoamelor. Examinarea RMN a devenit de elecție în diagnosticul adenoamelor pituitare și în diagnosticul diferențial de alte tumori. Semnele indirecte sunt: asimetria conturului superior al adenohipofizei și deplasarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]