131 matches
-
înnainte vreme” - spune vodă. După cum se vede, Sfântul Motnânt avea aceste mănăstiri sub stăpânire până la ultimul ac. ― Și care sunt cele 5 mănăstiri din Iași, pe care Ierusalimul nu le-ar da din mână cu nici un chip? ― “Adec(ă):... Barnovschii, Sfetii Sava, Cetățuia, Bârnova și”... ( Cred că vodă a uitat să pomenească de mănăstirea Galata, punând în loc mănăstirea “Sfetii Gheorghie la Galați)”. Mai departe găsim: “Deci... și noi,... aședzat-am... și am întărit pentru aceste... m(ă)n(ă)st(i)ri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care sunt cele 5 mănăstiri din Iași, pe care Ierusalimul nu le-ar da din mână cu nici un chip? ― “Adec(ă):... Barnovschii, Sfetii Sava, Cetățuia, Bârnova și”... ( Cred că vodă a uitat să pomenească de mănăstirea Galata, punând în loc mănăstirea “Sfetii Gheorghie la Galați)”. Mai departe găsim: “Deci... și noi,... aședzat-am... și am întărit pentru aceste... m(ă)n(ă)st(i)ri carile s-au ales Sfântului Mormântu, domniia niciodată bani în datorie să nu ceie de la egumeni, nici mulți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bun, să nu i fie cu osândă de tot, și s-au apucat în anul 7102 (1594 n.n) de au zidit mănăstirea aceasta în țarina Iașilor, care se chiamă Aron-Vodă, pre numele Domnului, ce au zidit, unde este hramul Sfeti Neculai.” „Mă bucur atunci când văd că îmi spui și alte lucruri decât cele scrise în aceste hrisoave.” De o bucată de vreme, vocea călugărului, chiar și atunci când mă dojenește, a devenit o prezență de care nu m-aș mai putea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în fața unei noi întâlniri cu Grigore Ghica voievod. De această dată, la 5 iunie 1741 (7249), voievodul spune că: „Facem știre tuturor cui să cade a ști...domniia mea, cugetând...socotit-am pentru a noastră sfântă mănăstire ce se numește Sfeti Arhangheli (Frumoasa n.n)... care fiind prădată și jăfuită de toate bucatele ei de nepriiatinii puternicii împărății, moscalie (ruși n.n), ce-au vinit cu sabiia asupra acestui pământ, și rămâindu...la slabă stari și având trebuință de iznoavă a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Evanghelie sârbească, ferecată peste tot cu argint. Altă Evanghelie sârbească, care a fost ferecată cu 5 tăblițe de argint și dederă seama părinții că argintul l-au luat un protopop Necolai...1 sicriaș de argint, în care au fost moaștele Sfeti Pandelimon și le-au luat mitropolitul Anton, când s-au dus la moscali, moaștele...1 blid de argint poleit, cu 4 evangheliști dat de la măria ta. Le-au luat boiarii caimacani de le-au dat lui fertmarșal cu cheile porții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dichis, părinte, ce mai?! „Așa cred și eu. Vezi că și mitropolitul Moldovei, Nichifor, vine, la 6 iunie 1749 (7257), cu o noutate. Citește-o, te rog!” Din cuprinsul acesteia aflu că mitropolitul poruncește preotului pus mai mare peste bisericile: „Sfeti Nicolai, și la Sfânta Vineri și la Sfeti Sava” ca pentru „copiii prostimii, din trei ani în sus...să faceți izvod, anume să margă să învețe carte, adică învățături creștinești; care ar fi de mazil, de neguțitoriu și de alte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Vezi că și mitropolitul Moldovei, Nichifor, vine, la 6 iunie 1749 (7257), cu o noutate. Citește-o, te rog!” Din cuprinsul acesteia aflu că mitropolitul poruncește preotului pus mai mare peste bisericile: „Sfeti Nicolai, și la Sfânta Vineri și la Sfeti Sava” ca pentru „copiii prostimii, din trei ani în sus...să faceți izvod, anume să margă să învețe carte, adică învățături creștinești; care ar fi de mazil, de neguțitoriu și de alte bresle de cinste să margă să învețe. Însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
o dedicație către Milița Petrașcu). Comilitoni mai vechi (Barbu Solacolu) sau mai noi se regăsesc în această categorie, ca și amorurile mai vechi sau mai noi ale neobositului coureur Ion Vinea (Tana Qvil, cu „nocturnele” ei sentimental-religioase, Dida Solomon-Callimachi, Corina Sfetea). Unii dintre ei se ilustrează cu mai mult talent în alte genuri artistice: după fuziunea cu Punct, directorul acesteia din urmă - „prințul roșu” Scarlat Callimachi - își continuă publicarea în serial a piesei Zail Sturm: dramă cu tentă social-expresionistă despre o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a piesei Zail Sturm: dramă cu tentă social-expresionistă despre o familie evreiască evoluînd în decor revoluționar rus. Soția sa - tragediana Dida Solomon, fostă soție a lui Ion Vinea - va fi găzduită la Contimporanul și în calitate de artistă plastică, iar pianista Corina Sfetea acompaniază manifestările literar-artistice ale grupării. După ce „etapa constructivistă”, strict artistică, se încheie, iar Ion Barbu își retrage colaborarea, paginile Contimporanului încep să găzduiască „barbieni”, tineri hermetizanți de varii calibre, de la orficul Dan Botta la Andrei Tudor, Simion Stolnicu, Corneliu Temensky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Art Nouveau organizată de pictorul Iser la București în 1910. După cîteva cuvinte introductive ale lui Marcel Iancu despre arhitectura și plastica modernă, vocalista Martha Serdaru a interpretat piese muzicale de Eric Satie, Darius Milhaud, Auric și Poulenc. Pianista Corina Sfetea a interpretat, la rîndul ei, compoziții jazz de Cyril Scott și Darius Milhaud. Tragediana Dida Solomon a „performat” poezii de Ion Barbu. O altă actriță de succes, Lily Popovici, a pus în scenă versuri ale poeților germani Herwarth Walden și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poeme de A. Breton, H. Walden, I. Vinea, I. Barbu, Tr. Tzara, Philippe Soupault (performate de actorii Lily Popovici, G. Ciprian, Felix Florian), spectacole de dans „pur” (dansatori și componiști — Makeeva și Dem. Constant), muzică interpretată la pian de Corina Sfetea (Danse Noire și Danse des élephants de Cyril Scott, Dandy Schimmy de O. Lutting ș.a.). În ultima parte a programului a avut loc o reprezentație de teatru „nou” cu piesa Moartea veselă, „arlequinadă într-un act cu prolog și cuvînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
perfectul compus) spre un trecut fabulos și nostalgic („Ce făceam Însă atuncea?...”) Revenirea la prezent este Însă iminentă. Realitatea suferinței erotice Îl impune (...„toate acelea petreceri de mulțămire... le-am pierdut... numai gîndul, ce mă arde, mă muncește... mi le sfetește...”). Mai există un timp verbal În poezie și acela este timpul promisiunii: viitorul („giurămînt iți fac... că și ceriul și pămîntul de s-or strămuta, Zulnie, eu nu mi-oi schimba cuvîntul”). Traduse În gramatica afecțiunii, timpurile lui Conachi sînt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210. 56 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura “Sfetea”, București, 1915, p. 125-139. 57 Daniela Teodora Sechel, Alexandru Lapedatu. Concepție și metodă istorică, în ,,Acta Musei Napocensis”, an 34, nr. 2, Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, 1997, p. 111116. 58 Ioan Opriș, Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura “Meridiane”, București, 1986, p.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr. XX, (1986 1987), Cluj-Napoca, 1989. Opriș, Ioan, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996. Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura ,,Albastră”, București, 1982. Idem
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
să devină o colecție de valoroase descrieri, din toate punctele de vedere a monumentelor cercetate de către specialiștii Comisiunii Monumentelor Istorice. Tânărul Lapedatu a legat cercetarea 55 Anca Gogâltan, op.cit., p. 208-210. 56 Alexandru Lapedatu, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura “Sfetea”, București, 1915, p. 125-139. 57 Daniela Teodora Sechel, Alexandru Lapedatu. Concepție și metodă istorică, în ,,Acta Musei Napocensis”, an 34, nr. 2, Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, 1997, p. 111116. 58 Ioan Opriș, Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura “Meridiane”, București, 1986, p.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr. XX, (1986-1987), Cluj-Napoca, 1989. Opriș, Ioan, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Editura Științifică, București, 1996. Idem, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura ,,Albastră”, București, 1982. Idem, Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
25 a lunii Dechemvrie, la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, p. 173. 14 Ibid., pp. 174-175. 15 Ibid., p. 17. 16 Ibid., p. 19. 17 Tudor Pamfile, Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului. Studiu etnografic, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, București, 1914, p. 22. 18 Ibid. 19 Ibid., p. 25. 20 Transpusă în termeni țărănești, scena Bunei Vestiri conține elemente de absolută erezie: "După aceea Gavril Blagovecinicul a suflat cu Duhul Sfânt asupra ei și s-a zămislit într-însa
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Colescu, Analiza rezultatelor Recensământului general al populației României de la 1 decembrie 1899 (București, Institutul Central de Statistică, 1944), Dicționarul statistic al României întocmit pe baza rezultatelor definitive ale Recensământului din 1912 (vol. I-II, București, Institutul de Arte Grafice „C. Sfetea”, 1914), Statistica știutorilor de carte din România întocmită pe baza Rezultatelor definitive ale Recensământului din 19 decembrie 1912 (București, Stabilimentul de Arte Grafice „Albert Baer”, 1915), Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 Aprilie 1941 (București, Imprimeria Institutului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Constantin Brâncoveanu, pentru că doamna, de frica turcilor și a vânzătorilor din țară, nu avusese curajul să însemne locul decât cu o candelă care, curățindu-se mai bine, s-a văzut înscrisul de pe ea: „Această candelă ce s-au dat la sfeti Gheorghe cel Nou luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod și iaste făcută de doamna măriei sale Măria, care și măria sa nădăjduiește în Domnul iarăși aicea să i se odihnească oasele; iulie în 12 zile, leat 7228
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
are prin pregiur”. Și cum rămâne cu „Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerile Ducăi vodă”? Stai să vezi, că lucrurile se încurcă din nou. La 15 ianuarie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod spune: „Am miluit sfînta mănăstire a lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu,... care loc se hotărăște despre răsărit tij cu locul lui Sfetii Ioan Zlataust ce iaste de danie și de miluire de la ctitorul ei Constantin Duca vodă”. Atunci nu avem alta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
încurcă din nou. La 15 ianuarie 1713 (7221) Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod spune: „Am miluit sfînta mănăstire a lui Sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu,... care loc se hotărăște despre răsărit tij cu locul lui Sfetii Ioan Zlataust ce iaste de danie și de miluire de la ctitorul ei Constantin Duca vodă”. Atunci nu avem alta de făcut decât să luăm în seamă ce scrie Gheorghe Duca vodă pe zidul bisericii Zlataust. Așa cred și eu, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din pădure”. Așa este, dar nu ai amintit tocmai „minunea”. Un bob zăbavă, dragă ieșene, și ai să afli: „Însă împreună cu viia i-am vîndut și optzeci de pomi tineri hultuiți de trei veri... Care această vie iaste pe moșiia sfetii mănăstiri Socola”. Asta era, vere! Deci la acea vreme pomii erau „hultuiți”, adică altoiți. Nu se ținea livadă cu pomi sălbatici. Așa parcă mai vii de acasă. Cum-necum, la 1 noiembrie 1785, „călugărașii” schitului de la Zbiereni au primit în dar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Milcovul cel Mare”. Asta se întâmpla pe la 1475... Un alt glas, însă al lui Axinte Uricariul, de această dată m-a făcut atent: “Vă leato 6999 (1491). Într-acesta an să știi cetitorule că au zidit Ștefan vodă biserica lui Sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii bisericii, iară nu cum scrie înapoi (Misail Călugărul)”. De ce m-oi fi oprit tocmai în fața bisericii Sfântul Nicolae domnesc, nu știu prea bine... Poate pentru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Gheorghe Iacob, Universitatea din Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, pag. 12-13;} {\footnote 51. Gheorghe Platon, Vasile Cristian, op. cît., pag. 52-53;} {\footnote 52. N.A.Bogdan, Regele Carol I și a doua să capitala, Institutul de arte grafice C. Sfetea, 1916, pag 430 și următoarele, 461 și următoarele;} {\footnote 53. Ortodoxul, revista Societății „Ocrotirea” a clerului Mitropoliei Moldovei, anul ÎI, nr.7, Iași, 1911, octombrie;} {\footnote 54. Arhivele Statului Iași, Fond Primăria Comunei, dosar 128, filele 1-15, 1911; dosar 229
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de un stânjen...și numai doao porți să fie la ocol. Si poarta asta de sus, unde sânt dughenile, să o mutați la un loc bun, să nu mai rămâie într-acea tină care se află. Si la iarmarocul lui Sfeti Gheorghie să fie ocolul gata și dughenile acoperite bine, că nu mai primim domniia mea să să mai vândă vite afară din ocol. Aceasta poruncim.” Așa poruncă, da! Mărite Spirit. - După starea lucrurilor și tăria poruncii. N-ai ce-i
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]