136 matches
-
bani s-au scurs odoare și câte alte bunuri de mare preț! Uite aici, părinte, ce scrie un slujbaș domnesc privitor la un ispisoc din leat 7166 (1658): „Ispisoc de la Gheorghie Ghica voievod precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor” ca să ia „câte douăzeci de bani pentru fiecare car care intră sau iese din târg cu marfă”. Asta ar cam însemna întărirea daniei făcute de Vasile Lupu la 17 iulie 1639. Numai că atunci era vorba de „doi potronici bătuți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o știu, părinte, și mă bucur că ai precizat că „școala” se afla la deal de „feredeu”. Adică cam pe unde se află acum Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă Trei Sfetite se găsea și temnița târgului, fiindcă de răufăcători nu am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească aflăm din zapisul Saftei „giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost păharnic mare”, întocmit la 22 octombrie 1669 (7178), în care scrie: „Am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai 1677 (7185) scrie: „Facem știre cu această carte a noastră tuturor cui să cade a ști pentru trei sălașe de țigani... care sălașe de țigani i-au dat Măriuța fata lui Gheorghe hatmanul la moarte ei svintei mănăstiri Tri Sfetitele danie... Pentru aceea... am întărit sfintei mănăstiri... pe acești țigani, ca să fie robi... neclătiți,... în veci”. Ei, lămuritu-te-ai? Mai limpde nici că se poate. Acum trebuie să mai afli încă o noutate. Pentru tine orice danie era hotărâtă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să vezi că nu-i deajuns de fiecare dată acest lucru. Asta se vede limpede în mărturia marilor boieri ai țării, dată la 15 mai 1681 (7189) pentru Ștefan Cerchez, mare paharnic, spre a confirma că dania către mănăstirea Trei Sfetitelor este făcută din bunurile cumpărate de paharnic și Axinia soția sa pe banii lor. Poate că erau unii care se îndoiau de acest fapt. Dar ce anume au dăruit cei doi soți mănăstirii? În zapisul întocmit de paharnic și soția
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
norocul ista, fiule? Să vorbesc despre un grămătic; știi doar că și eu am fost grămătic cândva... Așa că am să spun cu toată gura că după data de 19 septembrie 1688 (7197) Costandin Sevastos „grămăticul au făcut danie mănăstirii Trei Sfetitelor o moșie, anume Rediul lui Tatar lângă târgul Iașii”. După cum se vede, chiar grămătic fiind, acest Costandin Sevastos nu era sărac, dacă a avut de unde dărui Trei Sfetitelor chiar o moșie. Păi grămăticii nu erau oameni de ici de colo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
19 septembrie 1688 (7197) Costandin Sevastos „grămăticul au făcut danie mănăstirii Trei Sfetitelor o moșie, anume Rediul lui Tatar lângă târgul Iașii”. După cum se vede, chiar grămătic fiind, acest Costandin Sevastos nu era sărac, dacă a avut de unde dărui Trei Sfetitelor chiar o moșie. Păi grămăticii nu erau oameni de ici de colo... Ei știau carte în primul rând... Acum cred că n-ai să mi-o iei în nume de rău, părinte, dar trebuie să spun că sfințiile lor - călugării - s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
asta am, să-ți iert păcatul. De nu... Lucrul acesta l-am aflat din scrisa unui alt grămătic domnes, părinte, care consemnează: „Ispisoc... de la Antioh Cantemir voievod... din let 7207 (1699) mai 28, precum au făcut mila sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor... să aibă a lua de la toți cărăușii care vin în târgu cu marfă și carii ies... cu marfa câte douazeci de bani de la tot caru; și carii vin cu pește... să aibă a lua... câte douazeci de bani și câte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ei „obligații” pe unde nu te aștepți... Sau dacă peștele le prisosea, îl puneau la vânzare, că dughene aveau, slavă Domnului, și să încropească o ghețărie nu era mare lucru. Din documente am mai aflat că „feredeul svintei mănăstiri Trei Sfetitele” era la mare căutare. La 28 mai 1703 (7211) Constantin Duca voievod dă un privilegiu în care spune: „Pentru șease argați carii sintu de-aduc butuci la feredeul svintei mănăstiri”. Pe aceștia „i-am iertat ca să fie în pace... de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
faptele. N-am să-mi ridic nasul în vânt, sfințite, ci am să caut mai departe între foile acestor cărț, fiindcă șirul daniilor nu se oprește aici, ci continuă... Iată că „Simeon fecior a lui Strătulat Chirițe” a dăruit Trei Sfetitelor „un pogon și o fârtă de vie lucrate la Vămășoaia. Vălet 7250”. Am spus-o și trebuie s-o mai spunem, dragule, că multe din averile mănăstirilor noastre luau calea mănăstirilor Sfântului Munte sau ale Ierusalimului. Mai vârtos cele ale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pogon și o fârtă de vie lucrate la Vămășoaia. Vălet 7250”. Am spus-o și trebuie s-o mai spunem, dragule, că multe din averile mănăstirilor noastre luau calea mănăstirilor Sfântului Munte sau ale Ierusalimului. Mai vârtos cele ale Trei Sfetitelor, care - cred că îți mai amintești - a fost „închinată la toate lavrele ce sântu la Sfântul Munte, de la care sfinte lavre călugării... toți așteaptă agiutori a avea de la această sfântă mănăstire”. Și în virtutea acestor adevăruri, la 10 august 1743 (7251
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Sfântul Munte, de la care sfinte lavre călugării... toți așteaptă agiutori a avea de la această sfântă mănăstire”. Și în virtutea acestor adevăruri, la 10 august 1743 (7251) Constantin Nicolae (Mavrocordat) voievod scutește de vădrărit viile mănăstirii Sfântul Athanasie din Copou, metohul Trei Sfetitelor, iar la sfârșit vodă precizează: „Și acestă vinit cât ar cuprinde... datoriu să fie egumenul de Triah Svetâtile a-l trimte la sfintele lavre”. Auzi dumneata vorbă!: „de la care sfinte lavre călugării... toți așteaptă agiutori a avea de la această sfântă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
făcută către mănăstirea Trei Ierarhi! De m-aș opune n-ar fi lucru cuminte, așa că mai bine să amintesc că această danie ar fi cea din 24 iulie 1786, făcută de „Bălașa soție răposatului Andriiu”, care a miluit mănăstirea Trei Sfetitelor cu o dugheană și o pivniță de lemn, pentru a fi „grijită” după a sa moarte... Când am sfârșit de spus toate acestea, călugărul a rămas pe gândur, dar cu zâmbet ștrengăresc pe buze... Nu știu dacă ai băgat de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că acest „mormânt al turcilor” s-ar fi aflat pe Ulița Sărăriei, în vale de biserica Vulpe. Nu te aștepta să te laud. Am să-ți spun doar că înainte ca mănăstirea Sfântul Atanasie să devină metoh al mănăstirii Trei Sfetitelor, a fost închinată „la toate mănăstirile de Svânta Gora”, după cum spune Constantin Duca voievod la 20 februarie 1702 (7210). Dar după ce „au fostu luat călugării de Trei Sfetitele suptu ascultarea ei,... și așea fiind suptu ascultarea lor n-au căutat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că înainte ca mănăstirea Sfântul Atanasie să devină metoh al mănăstirii Trei Sfetitelor, a fost închinată „la toate mănăstirile de Svânta Gora”, după cum spune Constantin Duca voievod la 20 februarie 1702 (7210). Dar după ce „au fostu luat călugării de Trei Sfetitele suptu ascultarea ei,... și așea fiind suptu ascultarea lor n-au căutat de mănăstire de Copou, ce încă toate dezastrele ce-au avut pe începutul le-au istovit și besereca... au lăsat-o de s-au pustiit și s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dezastrele ce-au avut pe începutul le-au istovit și besereca... au lăsat-o de s-au pustiit și s-au răsipit”. Văzând această stare, la 20 februarie 1702 (7210), vodă a hotărât: „Cum de acmu înainte călugări de Trei Sfetitele nice dănăoară treabă să n-aibă cu mănăstirea Copoului,... ce să fie osăbite ca dintăi... și să fie închinată la toate mănăstirile de la Svânta Gora”. Și vodă nu se oprește aici, ci spune „am pus și egumen pe popa Izichiil
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ceea, părinte: ai stăpâni, ai și necazuri! De unde până unde ai dat-o pe zicale: Așa s-a întâmplat cu mănăstirea Copou, fiindcă satul Rufeni, după cum se știe, era în stăpânirea acestei mănăstiri, dar după ce a devenit metoc al Trei Sfetitelor aceasta a pus mâna pe satul Rufeni. La ieșirea de sub ascultare însă nu a primit și satul înapoi. Așa se face că la 27 iulie 1702 (7210) Constantin Duca voievod trebuie să aducă lucrurile la matca lor... și într-un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
domniia me pe moșie mănăstirii ca să nu să răsipească și să tocmască ce s-ar strica dupe vremi”. Cum văd eu, părinte, din hotărârea „Divanului Cnejiei Moldovii” din 5 martie 1774 mănăstirea Copou a ajuns din nou sub stăpânirea Trei Sfetitelor. Fii mai limpede, dragule! Divanul Moldovei spune: „De vreme ce sfințiia sa chir Elisei arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vremi”. Cum văd eu, părinte, din hotărârea „Divanului Cnejiei Moldovii” din 5 martie 1774 mănăstirea Copou a ajuns din nou sub stăpânirea Trei Sfetitelor. Fii mai limpede, dragule! Divanul Moldovei spune: „De vreme ce sfințiia sa chir Elisei arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea n-are nici un folos... Iată printr-această carte Divanul dă volnicie egumenului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
postelnicul “jăluiește” că are o pivniță “de chiatră, îngrădită înăountru în zaplazii m(ă)n(ă)st(i)rei Dancului, pre care pivnițe au arătat și zapisul moșu-său, Cuzei spătar”... Vodă cheamă la el pe Ioanichie, egumenul mănăstirii Trei Sfetitelor, ca fiind bătrân și neschimbat de multă vreme. Acesta spune ceea ce știm deja. ― Adică? ― Că “m(ă)n(ă)st(i)re Danco mai înnainte era biserică de mir, iar... Costantin Duca vodă au făcut-o mănăstire ș-au închinat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
liudi (oameni) streini... i-am iertat de tot birul”... ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș spune că mănăstirea Copou sau “bisericuța dintre vii” - Sfântul Atanasie - este ctitoria din 1638 a voievodului Vasile Lupu. ― Cu alte cuvinte, este zidită înaintea Trei Sfetitelor! ― În noiembrie 1776, Grigorie Alexandru Ghica voievod confirmă ajutorul de “Câte cincizăci lei și osăbit câte cinci lei pentru cheltuiala celor trimiși la această miluire”. ― Cui se acordă acest ajutor, fiule? ― Mănăstirii Halchi din apropierea Țarigradului. ― Cu nouă luni înainte de a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
egumenului Leontie, urmând să slugărească mănăstirea. ― Pe unde ne-or mai purta pașii, dragule? ― Părinte, mi se pare că ni s-au cam terminat drumurile spre Golia. ― Și care ar fi următoarea cale? ― Să facem câțiva pași către mănăstirea Trei Sfetite (1637-1639), cum este cunoscută ctitoria lui Vasilie Lupu voievod, despre care diaconul Paul de Alep scria: “Toată lumea este de acord în a spune că nici în Moldova, nici la cazaci, nu se află vreo biserică să o egaleze pe aceasta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
iluminat”. ― Rogu-te să-mi citești ce a poruncit “Io Ioan Nicolae (Mavrocordat) voievod” la 11 ianuarie 1745. ― Este destul de încurcată această poruncă, părinte, dar interesantă. Iat-o: “Dat-am cartea domnii meli rugătoriului nostru Iezechiil egumenul de la... mănăstire Trieh Sfetitelor de aici din Iași, carele, arătându-ne testament de la ziditoriul sfintii m(ă)n(ă)stiri, răpăosatul Vasilie vod(ă)... domniia mea încă m-am milostivit ș-am dat... sfintii m(ă)n(ă)stiri,... ca ori pe cine vor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
minunea ta, Doamne! Păi, cel care urma calea rohatcei (barieră) Trei Calici (de pe Calea Gălății) trebuia să oprească și să scotocească prin coșul căruței după “2 ocă” de pește sărat și încă “2 pești de car” pentru sfințiile lor de la Trei Sfetite? ― Nu aveau încotro, fiule, fiindcă așa scria în “testament de la ziditoriul sfintii m(ă)n(ă)stiri, răpăosatul Vasile vod(ă)” (Lupu). Și “exarhii a tuturor de obștie mănăstirilor Sfeti Gorii” (Muntele Sfânt) trebuia să se “înfrupte” și ei când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
face încă un pas, părinte. ― Voie ca de la vodă, dragule. ― Nu știu cum se face, dar mereu îi întâlnim pe greci. Și de această dată, la 13 ianuarie 1777, Grigorie Alexandru Ghica voievod, văzând “jaloba... a tuturor... mănăstirilor Sfeti Gorii”, întărește Trei Sfetitelor din Iași stăpânirea unei case ce se află în ograda mănăstirii, dăruită de Anastasă Arghirocastritis la moartea sa, “în anul 1770 mart(ie) 22”. ― Uite că un amărât de negustor, pe nume “Necola Nomocrator făcându dugheni pe locu măn(ă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
stăpânirea unei case ce se află în ograda mănăstirii, dăruită de Anastasă Arghirocastritis la moartea sa, “în anul 1770 mart(ie) 22”. ― Uite că un amărât de negustor, pe nume “Necola Nomocrator făcându dugheni pe locu măn(ă)stirii Trii Sfetitelor, la Ulița Mare, cu... tocmală ca să de bezmenul m(ă)n(ă)stirii ș-acum neputându-s(e) învoi cu exarhii ce au venit de la Sfeta Gora s-au priimit ca să-ș(i) ia banii ce au cheltuit și să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]