1,195 matches
-
ocazii memoria unor personalități ilustre, între aceștia cărturarii de valoare enciclopedică Bartolomeu Valeriu Anania, mitropolit și scrii tor, preot Dumitru Bălașa, supranumit „Patriarh de Drăgășani”, poeții Ion Ene Fripcea, Ovidiu Vuia și mulți alții. L-am ales drept duhovnic și sfetnic întru suflet fiindcă îl prețuiesc și îi admir calitățile de excepție, ca propovăduitor al învățăturilor Mântuitorului în masele de credincioși din țară și de peste hotare; pentru munca de ambasador al cărții ortodoxe; pentru că prin întreaga sa activitate din ultimele decenii
Inima de sub reverendă. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
Maramureș, Vasile de la Poiana Mărului, Mitrofan, Patriarhul Constantinopolului, Ghelasie de la Rîmeț și Leontie de la Rădăuți, Ștefan cel Mare și Sfînt, Ioan Iacob de la Neamț, Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache, Ioan de la Prislop, Iosif cel Nou de la Partoș, Antim Ivireanul, Chiriac Sihastrul, Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, Dimitrie cel Nou din Basarabi, Paisie de la Neamț, Antonie de la Iezerul- Vîlcea, Nicodim de la Tismana, Onufrie de la Vorona, Sfîntul
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
Sânpetru de vară mergea pe pamant fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat că orice gospodar de creșterea vitelor și, mai ales de pescuit. POSTUL SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consulta în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredințat porțile și cheile Raiului, spune tradiția. Acolo fiind stăpân peste camarile cerești, Sfanțul Petre hrănește animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe și grindina
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
Așadar, potrivit lui N. Iorga, țăranii liberi, stăpâni ai pământului țării, au creat statul; instituția supremă a acestuia, domnia, a fost ea însăși asumată de „voievozi-domni” care nu aveau curte propriu-zisă și erau „încunjurați neapărat, în cele dintâi decenii, numai de sfetnici în port românesc, asemănători cu bătrânii chemați la judecățile țerănești”»[41]. După opinia lui Iorga de la începutul secolului al XX-lea și nu numai de atunci, primii conducători ai Țării Românești și Moldovei au fost „domni țărani” sau „domni ai
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
partea cea buna.Voi încerca să abordez câte ceva din ambele teme, având în vedere legătură care este între ele. MESAJUL MEU ESTE DE ÎNCURAJARE. ... X. MAMEI, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1664 din 22 iulie 2015. Iar zorii sfetnici și pășesc departe, Către un rug aprins din neuitate șoapte. Strâng flori la piept și simt parfum de ape Și-atâția vulturi prind în inima să-mi sape Conturul nesfârșit al unui dor preasfânt: Un dor albastru, ce iernile-mi
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
-mi alunga, Ce știe a face zăpezile să plângă Și să tresalte în patru zări uimirea. Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara, Să nu mă tem pe drumul către seară. Iau luna sfetnic și pășesc în noapte Către un rug aprins din neuitate șoapte. Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă Și-n suflet simt un glas care mă cheamă Către albaștri ochi ai mamei, Ce vin spre mine-n raze
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
rug aprins din neuitate șoapte. Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă Și-n suflet simt un glas care mă cheamă Către albaștri ochi ai mamei, Ce vin spre mine-n raze mici de luna, Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie teamă Pe drumul care duce către toamnă. Citește mai mult Iar zorii sfetnici și pășesc departe,Către un rug aprins din neuitate șoapte.Strâng flori la piept și simt parfum de apeși-atâția vulturi prind în
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
simt un glas care mă cheamă Către albaștri ochi ai mamei, Ce vin spre mine-n raze mici de luna, Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie teamă Pe drumul care duce către toamnă. Citește mai mult Iar zorii sfetnici și pășesc departe,Către un rug aprins din neuitate șoapte.Strâng flori la piept și simt parfum de apeși-atâția vulturi prind în inima să-mi sapeConturul nesfârșit al unui dor preasfânt:Un dor albastru, ce iernile-mi alunga,Ce
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
iernile-mi alunga,Ce știe a face zăpezile să plângăși să tresalte în patru zări uimirea.Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea,Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara,Să nu mă tem pe drumul către seară.Iau luna sfetnic și pășesc în noapteCătre un rug aprins din neuitate șoapte.Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnăși-n suflet simt un glas care ma cheamăCătre albaștri ochi ai mamei,Ce vin spre mine-n raze mici de luna,Să
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
în noapteCătre un rug aprins din neuitate șoapte.Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnăși-n suflet simt un glas care ma cheamăCătre albaștri ochi ai mamei,Ce vin spre mine-n raze mici de luna,Să-mi fie sfetnici, să nu-mi fie teamăPe drumul care duce către toamnă.... XI. STEJARUL DE PE DEAL, de Daniela Popescu, publicat în Ediția nr. 1659 din 17 iulie 2015. Se lasă seară peste dealul plâns Și soarele-i zâmbește stejarului stingher. L-a
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
2016 Toate Articolele Autorului Pe fruntea mea desfrunzește un anotimp, iar vântul se-nfășoară pe ziduri de tăcere, întotdeauna grăbită și la braț cu zeul-timp, deseori, uit de mine și toate devin austere. Noaptea mi-a rămas un bun, tainic sfetnic, iar pe pereți nopții scriu gândurile răvășite, știu că-n alt capăt de lume aștepți platonic dimineața să-mi descurci cuvintele-ncâlcite. Ți-ai dorit să mă uiți, un păcat făr' de hartă, dar pictat pe sufletul-martir în loc de pânză; n-
LACRIMA FRUNZĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384255_a_385584]
-
10.00 - 22.00. Sun Plaza încurajază activitățile ce au ca scop alimentarea minții, spiritului și sufletului uman și de asemenea acesta acțiune nu este prima de acest gen. Așa cum spunea și Sadoveanu „Cărțile ne sunt prieteni statornici. Ne sunt sfetnici și nu ne contrazic. Cărțile care ne plac sunt și urne pline de amintiri”. Sun Plaza devine tărâmul amintirilor plăcute și al prieteniei. Le dam întâlnire tuturor iubitorilor de carte, aici, in Sun Plaza, cu lumea magică a poveștilor de
Sun Plaza este destinația iubitorilor de carte pentru o săptămână [Corola-blog/BlogPost/96999_a_98291]
-
Am rătăcit printr-o pădure de umbre, defrișată, în toamna cu iz de tămâie, copacii au putrezit în peșteri tenebre, iar din cărbuni a răsărit o verde-fâșie. Arome verde-crud, adie prin toamnă, anotimp asezonat sufletului neliniștit și inima, ca un sfetnic, mă-ndeamnă, să văd în fiece cuvânt un pom înflorit. Pânză rogvaiv mi-e toamna flămândă, dar din copacul vieții desfrunzesc anii; și iarna gătită-n mireasă, stă la pândă, să culeagă de pe tâmple, toți ghioceii. 10 octombrie 2016 - MIT
PÂNZĂ ROGVAIV de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380086_a_381415]
-
vârstele și categoriile sociale, intelectuale ori culturale: tineri, elevi-seminariști, studenți-teologi, preoți, călugări și credincioși, ajutându-i pe foarte mulți dintre ei prin recomandările și sfaturile pe care le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat!... Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor profesori și ierarhi - fiindcă cei mai mulți dintre ei îi datorează ascendența și evoluția, atât spirituală cât și socială ori profesională; îndrumător a multor studenți și doctoranzi, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte
NOUĂ ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380129_a_381458]
-
hotărăște-te! Eu mă voi duce acum să mă culc. Găsești și singur drumul spre ieșire. Măcar trage bine ușa după tine. Se clătina deja pe picioare, când se îndreptă spre dormitor. - Ai dreptate, poate că noaptea va fi un sfetnic mai bun. Am plecat; salutare! rosti Florin și-n timp ce deschidea ușa de la intrare, blocă cu rapiditate yala și ieși trântind cu putere ușa, ca să se audă că a închis-o. Ajuns în dormitor, Vadim se prăbuși pe pat
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
și frații David și Teodor Corbea, pentru latină, greacă,maghiară, slavonă și rusă; pentru polonă (Andreas si Nicolaus Wolff). Avea și un secretariat de calitate condus de Maria del Chiaro care folosea și cifre pentru secretizare. A mai cooptat printre sfetnicii săi pe slugerul Toma Cantacuzino, al doilea logofăt Ștefan Cantacuzino (viitorul domn), paharnicul Ianache Văcărescu (care avea să fie executat odată cu domnitorul), negustorul Nicolo Caraiani și Constantin, fiul lui Vasilie din Veneția. S-a găsit, după Paul Cernovodeanu, „o întinsă
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
ca o excepție a cărei explicație poate fi găsită, pe de o parte, în politica înțeleaptă de echilibru între Poarta otomană, intrată în declin, și puterile creștine, aflate în ofensivă, pe care prevăzătorul domn a dus-o în exterior cu ajutorul sfetnicilor săi credincioși, și mai ales al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino, care-l crescuse de la vârsta de un an (din 1655), fiindcă tatăl său, Papa Brâncoveanu, fusese ucis de semenii răsculați, iar pe de altă parte în politica de pacificare
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
în condițiile păstrării unei depline discreții, constituiau laolaltă principalul mijloc de realizare a acestei politici. Triumful politicii lui Constantin Brâncoveanu a fost asigurat pe o perioadă de peste două decenii de coeziunea care a existat între el și cei mai apropiați sfetnici în frunte cu unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. Disensiunile intervenite între domnitor și frații Cantacuzino au constituit cauzele sfârșitului tragic al tuturor. De această dată mijloacele și metodele specifice muncii informative și contrainformative au fost folosite în scopuri distructive. După
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
bine sa-mi iau gândul... Ce zici? - Liniștește-te, Emanuela! Ia-o ușor! Prea repede ai luat o hotărâre atât de importantă si acum te copleșește. Este mai bine să te liniștești și apoi să analizezi situația. Noaptea este un sfetnic bun, știi și tu asta, la fel de bine ca mine Hai să schimbăm subiectul! Mai stăm un pic de vorbă si te liniștești... - Nu, Simona! Gata! Nu mai stau. Merg acasă și mă culc. Mai am treburi de rezolvat astăzi, iar
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
Claudiu Vrabie, care ca o pasăre măiastră a ridicat sala în picioare cu o rugăciune, apoi domnia sa spunând: „Cel ce pentru dreapta credință și neam s-a învrednicit a suferi moarte împreună cu fii săi Constantin, Ștefan, Radu, Matei și cu sfetnicul Ianache (ginere de altfel) drept- credinciosul Voievod Constantin Brăncoveanu a rugat pe Hristos Dumnezeu să mîntuiască sufletele noastre”. Merită să elogiem pe părintele Claudiu Vrabie, care în 16 august 2015 la al doilea hram dedicat Sfinților Brăncoveni, în biserica din
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
cu ei înșiși. Din cartea cu autopsii trecem în cea cu vise. Vise sfîșiate la fel ca viețile, trecute prin teorii și transcrieri, atîrnînd zdrențuite de cîte un colț de memorie, și ea înșelătoare. Nevoi și neliniști pe care noaptea, sfetnic bun, nu le rezolvă, ci le răscolește. Și lumea, la trezire, e și mai răzvrătită. Cînd "te cobori din tramvaiul îndopat cu inșii într'un holocaust de trupuri lichide." Dada și suprarealismul stau alături, în două prezentări prefațate de o
Unicate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8274_a_9599]
-
este hain sau nu. Toată strădania lui Coșbuc vizează transmiterea nesfârșitei dureri a părinților și poporului adunat la îngropăciune: și popi, șirag, cădelnițând Ceteau ectenii de comând - și clopote, și plâns, și vai; și-oștenii-n șir, și pas de cai, și sfetnici, și feciori de crai, și nat de rând. Orbită de suferință, mama iese din străvechiul ceremonial, se zbate (ca Laertes la îngroparea Ofeliei!): "se izbea / Să sară-n groapă". În discursul ei întretăiat de o exasperare ce va ajunge până la
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
șoimii-n zbor? Ce urmă, peștii-n apa lor? Blasfemia maternă nu poate fi pusă la îndoială ("E un păgân și Dumnezeu, / E un păgân"), sancționată de reacția mulțimii: "Grăbit poporul cruci făcea / De mila ei, și sta-ngrozit". Un sfetnic bătrân, care-și ridică sprâncenele cu mâna, o va dăscăli pe regină cu sentințe filosofice - pe cât de solemne, pe atât de comune. Revin la răsfoirea operei poetice coșbuciene. "Pe lângă boi", spune Adrian Fochi în lucrarea citată: "poate avea ca punct
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
emoție și grozavă desperare în toate părțile țării noastre! Acestă întâmplare tragică fu ca urmare a nefastului regim politic, care dăiunuia de câtva timp în România mare. Carol al II-lea dotat cu ascuțită inteligență politică, însă rău sfătuit de sfetnicii netrebnici, ducea țara de râpă. Nu mult înainte fu dat ordin de sus pentru împușcarea lui Zelea Codreanu și a altor mii de legionari. La 6 octombrie abdică, forțat fiind de mareșalul Antonescu, care luă conducerea statului, înscăunând în tronul
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]