129 matches
-
în viață, în India. Este locul unde natura și cerul sunt mai aproape, neinterferate de “facilitatea” civilizației care îndepătează de adevăr și divinitate, tocmai în încercarea de a descifra misterul... - Uneori, vă întrebați - “Cât din viața aceasta să fie sortită/sfiiciunii/de a ne arăta întregi/într-o oglindă de cenușă. (“Oglinda de cenușă”) sau doar vă priviți “umbra întinsă arogant/în oglinzi mincinoase.” (“Geografii imaginare”). Într-unul din poemele sale, Magda Isanos spunea: “De oglinzi mă mai tem și acum
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
pândind cuminte-ntre răzoare ca floarea Paștelui să-nvie... Crăiasa mândră din frunzar sfioasă, albă și gingașă din reavăn lut de-abia ivită dar cu alura pătimașă cunună o-mpleteam, smerită, și-n Joia Mare, în altar o așezam cu sfiiciune... Îngenuncheau, pe rând, camelii din clopote curgea amarul Douăsprezece Evanghelii citea prelatul în altarul cu flori plecate-n rugăciune... Suntem în prag de sărbătoare ne străduim să fim mai buni și-n satul mirosind a pâine, cum dat ne este
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > FĂRĂ SFIICIUNE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului FĂRĂ SFIICIUNE . Tu nu mă privești sfioasă Să cred că o faci anume? Poate ai multe a-mi spune De aceea nici nu-ți pasă
FĂRĂ SFIICIUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369440_a_370769]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > FĂRĂ SFIICIUNE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului FĂRĂ SFIICIUNE . Tu nu mă privești sfioasă Să cred că o faci anume? Poate ai multe a-mi spune De aceea nici nu-ți pasă. Sigur nu te păzești de lume Se poate asta, însă lasă, Să vedem ce-o să mai iasă
FĂRĂ SFIICIUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369440_a_370769]
-
mai iasă Din această chestiune. Nu ai rămas nicicum sfioasă Să știu de ce? Nu îmi vei spune, Fără a fi răutăcioasă. Tu ai în suflet gânduri bune Stând la tine liniștită-n casă Uitând de clipele comune. Referință Bibliografică: Fără sfiiciune / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FĂRĂ SFIICIUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369440_a_370769]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > SCRISOARE DESCHISĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului SCRISOARE DESCHISĂ Excelență, Mă adresez Domniei Voastre, cu firească sfiiciune dar și cu nețărmurită admirație fiindcă Domnia Voastră sunteți singurul om din lume care, pornind de jos, din popor, ați reușit, în numai zece ani să ajungeți: șef de partid parlamentar, prefect al capitalei, ministru de interne, ministru al apărării, vice-prim-ministru
SCRISOARE DESCHISĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370623_a_371952]
-
o are, pare neverosimilă aprecierea mea, dar nici nu trebuie să iau în calcul așa ceva. O iubesc pentru ceea ce este, pentru frumusețea ei trupească și sufletească, pentru dăruirea ei familiei, pentru felul în care se poartă cu mine și pentru sfiiciunea ei... Destul, nu? O iubesc și asta este important, nu altceva...”. În fața treptelor de la intrarea în bloc, Iuliana avu o ușoară tresărire ce nu-i scăpă lui Eugen care, cu cel mai firesc gest, o încurajă să intre. După ce s-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
bună, poate condiția ascunsă spre a mă plimba cu mașina? Ionel a înțeles-o perfect. Nu o vâna. Îi era chiar dragă și ținea la ea mai mult decât exterioriza. Învățase la oraș că băiatul trebuie „să ceară”. Trecea peste sfiiciunea sa naturală ca să se dovedească „mascul” Mai rămânea doar să se bată cu pumnii-n piept spre a obține dominanța. Cu atât mai mult că fetița nici măcar nu se apăra mai ferm. Se prindea în plasele țesute de el, dar
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
transpirația travaliului, deși temele lui sunt foarte serioase, de la restituiri și amintiri în alb-negru, la problemele de filosofie ale umanității. De la pastelurile ce surprind prin culoare și cantabilitate verbală la poezia religioasă, curcubeul verbal se răstignește pe cerul poematic cu sfiiciune uneori, alteori cu bucuria stranie a sacrificiului de sine. Poetul nu își mai aprține. El mărturisește, oficiază ceea ce numai un artist poate distinge în vălmășagul cotidianului. Esența. Moartea cu spectrul său enigmatic și aproape hipnotic în enunțarea sintagmei, deține un
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
bună? Poate condiția ascunsă spre a mă plimba cu mașina? Ionel a înțeles-o perfect. Nu o vâna. Îi era chiar dragă și ținea la ea mai mult decât exterioriza. Învățase la oraș că băiatul trebuie „să ceară”. Trecea peste sfiiciunea sa naturală ca să se dovedească „mascul” Mai rămânea doar să se bată cu pumnii-n piept spre a obține dominanța. Cu atât mai mult că fetița nici măcar nu se apăra mai ferm. Se prindea în plasele țesute de el, dar
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
El mâinile-și înalță către ceruri Și-n taină cere ajutor, Nestrămutat, de-i cald sau geruri, În Domnul caută izvor Un Iov îndurerat de cuvinte, În drumul lui spre cele sfinte, Genunchii își îndoaie-n rugăciune, Fruntea-și pleacă, sfiiciune. Înalturile-i văd trudirea, Gândul bun și primenirea. Îngerii îl ocrotesc, Lângă el încet pășesc. Domnul îl vede din ceruri, Revarsă în cântec de leruri, Daruri mari, neprețuite, Zile cărunte, tihnite. Și parcă mă cuprinde teama, Păcatele le număr. Vama
STRIGA-MA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353598_a_354927]
-
el. Să îmi umple noaptea de lumină și de clinchetul ispititor, să-mi aduc-o lacrimă divină din izvorul viu, șopotitor. Te-am iubit precum iubesc și roșul din petala trandafirilor sau din haina ce o poartă Moșul ori din sfiiciunea mirilor. Te-am iubit precum iubesc și movul, arhitect al gândului zălud, mreje mi-ai întins înspre alcovul ce m-ademenea cu trupu-ți nud. Te-am iubit și încă te iubesc, o scânteie luminează iar, de la focul astrului ceresc se
TE-AM IUBIT... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353627_a_354956]
-
editeze și să tipărească poezioare adecvate vârstei celei neatinse de trufia vremurilor și-a oamenilor lor (cam pe la 10 ani...) Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul scrisului, mai închegat, mai profund, uneori chiar tulburător prin tematica socială abordată, dar fidelă versului rimat de început. Ne dăruiește astăzi o carte în care adună poezie scrisă cu gingășia și puritatea lacrimii călduțe de copil
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
editeze și să tipărească poezioare adecvate vârstei celei neatinse de trufia vremurilor și-a oamenilor lor (cam pe la 10 ani...). Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul scrisului, mai închegat, mai profund, uneori chiar tulburător prin tematica socială abordată, dar fidelă versului rimat de început. Ne dăruiește astăzi o carte în care adună poezie scrisă cu gingășia și puritatea lacrimii călduțe de copil
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
chiar mai bine! „Satul tău bătrân” întrunește toate condițiile unei proze scurte, de calitate. La aceste condiții adaug așezarea armonioasă a ideilor, a descrierilor și a trăirilor sufletești, pe care le redai într-un fel anume, propriu, cu puțină bucurie, sfiiciune, amărăciune, respect. Nu cunosc zona geografică în care este așezat satul tău și, firesc, nici obiceiurile pământului, transmise zeci și sute de ani, de la o generație la alta, dar așa tablouri descrise de tine ai pictat în cuvinte încât, eu
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
ADAMESCU SONETUL CĂUTĂRII IDEALE La porțile pădurii te-am strigat Cum Sunamita și-a strigat iubitul La ceasul sfânt când reînvie mitul Străjerii nopții mult m-au instigat. Cum arde lumânarea prinsă-n sfeșnic Cum caută botezul neofitul Oficiind cu sfiiciune ritul Simțeam în inima cuvântul veșnic. Ecoul glasului mi se spărgea De zidul nopții-n sunet de-alăute Se năruiau cărările pierdute Eu mă rugam pe boabe de mărgea. Te-am căutat prin marile cetăți Nădăjduind să-nduplec noaptea să
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341455_a_342784]
-
urcând culmea cu pricina, au ajuns într-un loc, pavăză a unui secret - moștenire din generație în generație, se pare... Într-un stufăriș, dăduseră la o parte un pietroi care ascundea intrarea într-o peșteră și pătrunseseră acolo cu mare sfiiciune... -Uite c-au avut norocul să mai și iasă, altfel cum aflam noi povestea unor venetici?! se rățoi în continuare Papa. -Lasă-l, mă, să spună, glăsuiește așa frumos, parcă te-ar anestezia să-ți scoată măseaua de minte! râse blajin
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
sihăstrii: Luni, miercurea și vinerea, ei doar Mănâncă fără-ulei, încet și rar Și doar o dată, nu mai zici că-s vii. Ei se hrănesc din plin cu rugăciunea Lui Iisus, ce-i un fel de respirare: „Doamne Isuse Hristoase”-n sfiiciune Mântuiește-mă pe mine, păcătosul mare!” Trag aerul ca spre-o-ascensiune Și-l scot ca duh curat spre-mbărbătare ... Rugăciune, post și fapte bune „Rugăciune, post și fapte bune Să faci neîncetat pe lumea asta; Nu te va atinge atunci năpasta
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
glasuri de copii, în zâmbete și-n cântec... și-ntr-un parfum suav de vis și nostalgii. Nimic nu poate, mamă, să îmi înlocuiască privirea Ta ce unduia seninul nici dragăstoasa șoaptă ce-mi modela, odată, în drag și-n sfiiciune, cu palme dulci- destinul. Tu-mi ești lumină-n noapte, și vis în plină zi. Mi-e dor de Tine, Mamă, ce mult aș vrea să știi...! Referință Bibliografică: DOR DE MAMA / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DOR DE MAMA de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373386_a_374715]
-
am îndurat trufia, așa cum am răbdat atâtea răutăți și urgisiri pe care, în ticăloșia ta, supușilor le-ai dat. Se înfurie împărăteasa, punând mâna pe bici, lovindu-l peste gură: - Cum îndrăznești, ticălos obraznic? Cu ură îmi vorbești? În loc, cu sfiiciune, iertarea să-mi cerșești? - Iertare ție? Scorpie spurcată! Soarta-ți este pecetluită. În veci stigmatizată! Din cartea lui Moș Vreme de vei citi, vei afla că Primăvara te va înlocui. Împărăteasa fierbea. Ar fi vrut să-și reverse turbarea prin
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
Îi întinsese lucrurile pe care mama le considerase indispensabile unui elev intern: schimburi curate, cearșafuri, șervete, ciorapi și mâncare. Auzind de bursă, bărbatul oftase ușurat. Încercă totuși, de mai multe, ori să-i spună ceva. Neîndrăznind până la urmă, mohorât de sfiiciunea care-l încurca, plecă la gară după ce văzu școala și ferma. Ioan îl însoțise, ghicind că tata l-ar fi vrut întors la Mateuți, dar n-o putuse spune fiindcă sclipirea din ochii lui pe când îi arăta sălile de clasă
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
volburii, și tremurul firelor de iarbă, și mlădierea trestiei, și farmecul florii de lotus, și privirea blândă a căprioarei, și îneverșunarea cu care se apără albina, și bucuria zglobie a razelor de soare, și plânsul norilor, și nestatornicia vântului, și sfiiciunea iepurelui, și înfumurarea păunului, și moliciunea pufului de papagal, și duritatea diamantului, și dulceața mierii, și cruzimea tigrului, și căldura focului, și răceala zăpezii, și vorbirea gaiței, și gânguritul dulce al porumbelului, și perfidia cocorului, și fidelitatea raței sălbatice și
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
iunie 1996, în chiar incinta închisorii, cu doi dintre supraviețuitori - părintele episcop Ioan Ploscaru de la Lugoj și părintele Eugen Popa de la Cluj. Doi dintre ultimii supraviețuitori, foarte deosebiți temperamental (unul puternic și vulcanic în exprimare; celălalt interiorizat și cu o sfiiciune franciscană), dar amândoi purtând în ei, ca pe o comoară sfântă, amintirea lungilor ani de suferință și amândoi punând pe primul plan nu suferința lor personală, ci suferința tuturor celorlalți. Ne-au povestit ore în șir cum se desfășura o
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
a autoarei nu îi diminuează reflexivitatea, ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană. SCRIERI: Amintiri din teatru, Iași, [1922]. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 65-67; Dafin, Iașul, I, 213-216; Otilia Cazimir, A murit și Aglae Pruteanu
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
cheamă. Ea merge spre catedră fără teamă. Cum tresări-ndelunga-i așteptare, Când auzi râvnita Întrebare: - E oare graiul o suprastructură a bazei? Sufletul Îi stă la gură. Privesc cu-ardoare ochi-i de tăciune și dă răspuns domol, cu sfiiciune. Treptat, neliniștea din ea se stinge, și-n glas mândria tot mai mult se-ncinge. Ă Gramatica-i părea atât de grea Mulți graiul să-l dezlege Încercară dar de abia acum, Întâia oară, Înlăturând cu-o mână colbul antic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]