3,661 matches
-
se justifică prin copil, dar copilul vine în chip firesc din preaplinul ei66. Deci, căsătoria nu trebuie să fie prilej de neînfrânare, de perversiune, de abuz, să nu fie robită patimii. Fiecare soț e dator să-și stăpânească trupul în sfințenie și cinste, nu în patima poftei. Elementul spiritual trebuie să domine peste elementul trupesc în căsătoria creștină. Unirea cu Hristos să constituie atmosfera familiei. Să fie căsătorie în Hristos 67. 56 Michel Philippe Laroche, op. cit., p.90. 57 Paul C.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 135 Ibidem. 136 Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit, studiu introductiv și traducere Diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1994, p. 188. 137 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 139. 138 Paul Evdokimov, Taina iubirii. Sfințenia unirii conjugale în lumina tradiției ortodoxe, traducere Gabriela Moldoveanu, ediția a II-a revăzută, A.F.M.C. Christiana, București, 1999, p.183 139 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XXII, p. 233. 140 Prof.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mai atrăgătoare posesiunea celor văzute decât slava și strălucirea celor duhovnicești 143. În patima desfrânării, sexualitatea devine pentru om un obstacol în calea întâlnirii cu Dumnezeu. Ea încetează de a mai fi expresia pe plan trupesc a iubirii ancorate în sfințenia Duhului, de asemenea încetează de a mai fi un act spiritual, devenind un act pur carnal, mărginit la trup144. Se poate ajunge la o împletire a patimii cu dragostea. Astfel unii oameni, profund răvășiți de faptul că au fost înșelați
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
se folosește în chip nefiresc de trup. Omul desfrânat disprețuiește voia lui Dumnezeu în ceea ce privește folosirea trupului: Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și cinste, nu în patima poftei cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu (I Tes. 4, 3-5); el păcătuiește astfel împotriva propriului trup: Cine se dedă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18), și-L defăimează
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
făceau veacul personajele lui Mateiu și citind cărți de sau despre cei pe care îi cita el în Craii. Acum pot recunoaște - mi-am pierdut vremea pentru a da de urma unor cărți minore pe care le-am citit cu sfințenie pentru a avea cum să intru în secretele prozei lui Mateiu. Nu-mi vine să recunosc nici azi o convingere, că Mateiu își snoba cititorii, la fel cum se snoba și pe el însuși. Secretul lui era un biet complex
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
printr-o expresie căutată pînă la manieră, compunînd un idiom distinct, răspînditor de bună mireasmă duhovnicească. Țesătura stilistică “frumoasă”, bine bătătorită, funcționează ca un canon, așadar ca un instrument lustral, îndreptățind vorba lui Brice Parain, potrivit căreia scrisul frumos e sfințenie.
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
un teribil succes la intelectualii timpului. Din tocmai acest motiv era ea o rivală primejdioasă pentru religia creștină. Literatul roman, în genere, era greu de convins că a avea cultură nu înseamnă mare lucru dacă adevăratul ideal era altul decât sfințenia. Așa se face că Augustin, care nu disprețuia deloc pe Cicero sau pe Vergiliu, se teme să-i elogieze fățiș. Ce ar fi spus contemporanii?! Că Augustin împărtășește idolatria? Când recitește De ordine în vederea redactării Retractărilor, Augustin se simte neliniștit
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cei mai performanți foiletoniști ai deceniului șapte. Au citit tot ce s-a scris între 1960 și 1971 și au scris despre toate cărțile și revistele epocii. Au fost cei mai eficienți critici de direcție, indicațiile lor fiind urmate cu sfințenie, chiar dacă nu se bazau pe prestigiul lor intelectual. Singurii lor cititori au fost pînă nu demult doar înalții funcționari din nomenclatura comunistă. Odată cu apariția cărții lui Marin Radu Mocanu însemnările lor se află la îndemîna tuturor. Ele reprezintă fața nevăzută
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
mi-o iei, tu, îngere,-napoi? Cum de te lasă gîndurile moi Să-mi vrei sfîrșitul? Cine-o să-ți învețe Mereu aureola pe de rost? Și cine fulgii de pe piept o să-ți mîngîie? Și cine o să-ți tînguie-n tămîie Sfințenia și-n preajm-o să-ți rămîie Cu trupu-i omenesc drept adăpost?
Dacă mi-ai dat... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8931_a_10256]
-
cunoscut posibilitatea de a spune nu am mai fi reușit vreodată să fim de acord cu ceva? 843. Să fim cu toții martirii Lui Dumnezeu pentru că ne naștem Într-o astfel de lume? 844. Fără deșertăciune și suferință ar mai exista sfințenia? 845. Cred că orice altceva ar fi fost mai bun dacă ar fi fost pus În locul acestei lumi a iluziei deșarte. 846. Care foc nu-și are viața lui și care viață focul ei? 847. Lasă lumea să-și cearnă
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
că până și ziua oricât ar fi de Împlinită va sfârși prin apus. 857. Acceptă-ți Destinul pentru ca Între tine și Dumnezeu să existe Înțelegere. 858. Sexul nu poate fi niciodată iubire fiindcă iubirea este forma supremă a sacralității, este sfințenia acesteia iar sexul sfințenia profanului. 859. Petalele profunzimii ce izvorăsc din lumina destinului tău mă Îndeamnă să Înțeleg până și necunoscutul iubirii de până acum. 860. Singurătatea ta este unica monedă care odată dăruită va alunga singurătatea celuilalt. 861. Ai
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
oricât ar fi de Împlinită va sfârși prin apus. 857. Acceptă-ți Destinul pentru ca Între tine și Dumnezeu să existe Înțelegere. 858. Sexul nu poate fi niciodată iubire fiindcă iubirea este forma supremă a sacralității, este sfințenia acesteia iar sexul sfințenia profanului. 859. Petalele profunzimii ce izvorăsc din lumina destinului tău mă Îndeamnă să Înțeleg până și necunoscutul iubirii de până acum. 860. Singurătatea ta este unica monedă care odată dăruită va alunga singurătatea celuilalt. 861. Ai obosit de atâtea clipe
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Învins al acestei lumi este adevărul! 972. Cine va putea spăla crimele din lumea Cuvântului lui Dumnezeu? 973. Ce putem Învăța din această lume a Iluziei Vieții Doamne Dumnezeule, unde adevărul rămâne mereu marea necunoscută? 974. Ce s-ar face sfințenia fără de Îngeri și sacrul fără Dumnezeu? 975. Doamne, Tu ești totul, iar noi toate celelalte din afara Totului unde nu a mai rămas nimic? De aceea suntem atât de goi și Înstrăinați de noi Înșine? 976. Orice neant este un Tot
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
Cântărilor este Sfânta Sfintelor pentru că descrie taina unirii dintre omul-mireasă Și Mirele-Dumnezeu”. (nota explicativă nr. 23, în col. Părinți Și scriitori bisericești (PSB), vol. 29, p. 128). footnote>. Căci precum în Sfânta Sfintelor avem o prisosință Și o întărire a sfințeniei, arătată prin cuvintele cele mai înalte, așa Și prin Cântarea Cântărilor, Înaltul Cuvânt ne făgăduiește să ne învețe taina tainelor. Căci, după învățătura de Dumnezeu insuflată, sunt multe cântările prin care învățăm marile înțelesuri despre Dumnezeu, de la marele David Și
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
care au avut experiența harului său<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, P.G., CL, col. 1833D. footnote>. Această lumină divină se descoperă oamenilor curați duhovnicește și care ajung pe culmile cele mai înalte ale virtuții și duc o viață de sfințenie. În lumina divină omul îl vede pe Hristos, Îl cunoaște și comunică cu El. Cunoașterea misticului este o cunoaștere experimentală și nu una strict bazată pe rațiune. Aici este și deosebirea dintre călugărul și filozoful calabrez Varlaam, latinizant fără a
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
ca doctoria duhovnicească să vindece sufletele de păcate (can. 1). Păcatele mari, cum sunt: idolatria, erezia, apostazia și trecerea la iudaism, cer pocăință viața Întreagă. Cei vinovați de astfel de păcate numai pe patul morții se vor Împărtăși de „Tainele sfințeniei”. „Față de cei căzuți de la credință prin constrângere, se recomandă blândețe (can. 2). Cei ce de bunăvoie Își mărturisesc păcatele și dau semn de Îndreptare, vor primi canoane mai blânde, iar cei ce sunt descoperiți În răutate, primesc epitimii aspre: pentru
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
învățătura dumnezeiască pentru a cunoaște pe nemuritorul Împărat, părăsind pe stăpânii lor care au făcut numai omoruri. „Eroul nostru nu cere putere corporală, nici față frumoasă, nici neam ales, ci El cere un suflet curat care să fie tare prin sfințenie. Dumnezeiescul Logos este neîntrerupt conducătorul nostru, El pătrunde în sufletul nostru și face pace dacă în el este război. Ce mijloc minunat de a potoli patimile sălbatice și de-a stinge focul sufletesc! El nu ne face poeți, nici filosofi
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
footnote André Benoît, Saint Irénée. Introduction à l'étude de sa théologie, Ed. du Cerf, Paris, 1960, p. 3. footnote>, erau inamicii din interior, învățătorii gnostici care pretindeau a conserva o tradiție esoterică reprezentând adevăratul creștinism. Tuturor celor ce revendicau sfințenia vieții numai pe calea individuală, Sfântul Irineu le opune o instituție care posedă toate mijloacele pentru a atinge în mod sigur acest scop: Biserica, ce asigură misiunea de a sfinți. Dar afirmațiile sale, privind acest rol al Bisericii, sunt mai
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
în Duhul Sfânt pacifică sufletul; păcatul aduce mustrarea conștiinței (Rom. 2, 9; Ps. 37, 3), Hristos însă, mângâie cu liniștea și cu lauda conștiinței pe cei virtuoși; păcatul generează boli ale trupului (I Cor. 11, 30), Hristos dăruiește sănătatea morală, sfințenia și fericirea sufletului; păcatul duce în final la moartea sufletului, pentru că Hristos nu e recunoscut ca viață a lui. Prin păcat omul pierde îndrăzneala cea bună către Dumnezeu în rugăciune, deasupra lui planând neîncetat frica de moarte și de Judecata
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Nyssa tratează despre însușirea obiectivă a harului mântuitor prin Botez și Euharistie, analizând ființa, necesitatea și efectele lor, arătând că pentru renaștere, credința oamenilor este o condiție sine qua non, și că roadele trebuie să se arate în curăția și sfințenia vieții. Deci, credința dreaptă și mărturisirea ei, precum și hotărârea fermă de îndreptare morală sunt indispensabile pentru eficacitatea Tainelor. Cei „care nu mărturisesc credința în Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, nu iau cunoștință de participarea la Harul dumnezeiesc, conferit prin lucrările
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 185D. footnote>. Ființele umane au fost create după chipul lui Dumnezeu (Fac. 1, 26-27). Prin chip, omul este un vizavi al lui Dumnezeu, un partener de comuniune, dar prin asemănare, Dumnezeu devine interior omului, sfințenia omului fiind astfel însăși prezența lui Dumnezeu în el. Asemănarea cu Dumnezeu înseamnă interiorizarea lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Ființa umană este considerată, de către teologia patristică, a fi „chip și asemănare a lui Dumnezeu”<footnote John D. Zizioulas, Being As
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
îi spune: <<Ieronime, toate ale tale, ale lumii, le am>>. <<Atunci, ce să-ți dau, Doamne?>> Iisus Hristos îi răspunde: <<Ieronime dăMi păcatele tale! Eu pentru aceasta am venit: să ridic păcatele lumii și să-i dăruie sc viața, nevinovăția, sfințenia Mea ....>><footnote Preot Constantin Galeriu, Tâlcuri la mari praznice de peste an, 22 de modele emiletice, Editura Anastasia, București, 2001, pp. 25-26. footnote>. Umanitatea Cuvântului, ipostaziată în El, penetrată de energia Lui, este fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
îi spune: <<Ieronime, toate ale tale, ale lumii, le am>>. <<Atunci, ce să-ți dau, Doamne?>> Iisus Hristos îi răspunde: <<Ieronime dăMi păcatele tale! Eu pentru aceasta am venit: să ridic păcatele lumii și să-i dăruie sc viața, nevinovăția, sfințenia Mea ....>><footnote Preot Constantin Galeriu, Tâlcuri la mari praznice de peste an, 22 de modele emiletice, Editura Anastasia, București, 2001, pp. 25-26. footnote>. Umanitatea Cuvântului, ipostaziată în El, penetrată de energia Lui, este fundamentul învățăturii despre îndumnezeirea noastră, așa de scumpă
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
de Suceava. Amar de Cernăuți - pare gândit și proiectat de un arhitect inițiat în tainele lui Zalmoxe - întemeiat, adică, pe Iubire și Iertare -, apoi construit după criterii, principii și reguli poate doar de Meșterul Manole știute, păstrate și apărate cu sfințenie. Autorul copertelor, sculptorul Gheorghe Zărnescu, a ales ca fontă (culoare de fond) o nuanță domoală ca o cataplasmă de argilă vag argintie. În centrul optic al copertei I a plasat reproducerea unei lucrări de artă plastică de certă valoare estetică
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ani s-a evitat completarea acestei rubrici în registrul de stare civilă. După evenimentele din decembrie, urmașii i-au ridicat un monument funerar chiar pe locul în care a fost asasinat, donând Memorialului de la Sighet hainele lui Traian, păstrate cu sfințenie. Hainele partizanului dâmbovițean, ajuns fugar urmărit la nivel național după arderea urnelor de vot la 19 noiembrie 1946 în comuna natală, constituie un exponat tulburător, ilustrând, tăcute, barbaria sistemului totalitar de tip comunist. Nu am reușit să ajung personal la
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]