1,177 matches
-
peste fluvii în nesomnuri ancestrale, distrugeam mitologii, ucigând înțelepciunea, eram și eu un Don Quijote îmbătat de-a vieții vrajă ce credea că toată lumea la picioare i s-a pus, cuceream zădărnicii dintr-o lume ne-mplinită, levitam spre lumi albastre printre sfincși și printre clovni; istoria îmi dezlega destinul calp din Zen-Avesta, din absurd veneau femei luminate-n clar de lună, ce se prefăceau în nuferi cu rochii albe de cristal, înflorindu-le picioare pline de virginitate, cu genunchii ca obrazul unei
ZĂRI RĂSTURNATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465797250.html [Corola-blog/BlogPost/378797_a_380126]
-
NEOLOGISME Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Trăim mai abitir seisme Decât în vremile primare Se umple lumea de neologisme Și limba romilor, dispare S-a resemnat Veneția din veac Și sfinxul moare cu-ncetinitorul Curg relele ca dintr-un sac Și nu știm ce ne-aduce viitorul Suntem de stele mai aproape Dar și mocirla e cu noi În care vin să ne îngroape Străini cu sufletele sloi Se poluează mările
SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME de ION UNTARU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Se_umple_lumea_de_neologisme_ion_untaru_1359399514_swm4k.html [Corola-blog/BlogPost/348875_a_350204]
-
din țară, Castelul Peleș”. (Capitolul 2 „Bulevardul din Carpați”) E o plăcere să însoțești pe drumuirile pământului românesc un reporter talentat ca domnul Ion Nălbitorul. Bucegii ne aduc aminte de studenție, când am făcut multe excursii în spațiul sacru al Sfinxului. Iată-ne împreună cu reporterul ajunși lângă Babe și lângă Sfinx. „Pe așa zisul „Platoul Bucegilor” pașii te poartă către acele stânci neclintite de furia stihiilor naturii, numite Babele și Sfinxul. Cam impropriu spus „babe”, căci cele de aici înfruntă vitejește
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
studenție, când am făcut multe excursii în spațiul sacru al Sfinxului. Iată-ne împreună cu reporterul ajunși lângă Babe și lângă Sfinx. „Pe așa zisul „Platoul Bucegilor” pașii te poartă către acele stânci neclintite de furia stihiilor naturii, numite Babele și Sfinxul. Cam impropriu spus „babe”, căci cele de aici înfruntă vitejește dezlănțuirea stihiilor naturii pe orice anotimp. Este regatul lor și sunt neclintite de milenii. Stau la taifas ca niște „bunicuțe”, vara depănând amintiri sub soarele strălucitor, iar iarna înfruntând viscolele
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1490254299.html [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CHIP Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CHIP Prietene, Mă-ntrebi de ce îmi este Sfinx azi chipul Și cum de-a reușit așa să mi-l sculpteze Timpul? De ce-s pe dinafară o antică ruină, Iar în adâncuri sunt un templu de lumină? Păi, m-au izbit atâția stropi nebuni de ploi, Pe lutul meu
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1456756980.html [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
Și din noroaiele duhnind a nedreptate, M-am ridicat curat, privind stelele toate... Cu gheara lor, tristețile adânci și bucuriile Mi-au zgâriat atât de dureros în piele ridurile... Iar în deșertul vieții, cu nisipul spulberând, Privesc... departe... ca un Sfinx eternizând...eternizând... Prof. Gheorghița Durlan Referință Bibliografică: CHIP / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1886, Anul VI, 29 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghița Durlan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1456756980.html [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Lacrima își face drum pe obraji, în inimă și iarăși sunt nopți de gânduri sfâșietoare neterminate. Ochii mi-i opresc pe lună și am impresia că Sfinxul s-a născut din privirea mea. Cumplit! Abia când se anunță zorii prin vreun cocoș mai exact decât ceasul, am mai calculat o noapte nedormită, am mai pus virgulă la un bilanț care nu prea are cheie de control. Nu
CÂND CUMPLITUL DEVINE LAIT MOTIV de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1421932425.html [Corola-blog/BlogPost/350137_a_351466]
-
se sparge’n uși de cafenele. Catedrala’nalță turlele spre stele În mirosul de grătar și de tarabă. Stingerea se sună lung la regimente, Cu ecouri prelungite. În grădină Teatrul râde-n revelații somnolente, Pe când paznic al luminilor de lapte - Sfinx pe soclul său de piatră carpatină - Stă eroul de la șaptezeci și șapte ... ----------------------------------------------- Publicată în „Graiul tineretului”, anul II, nr. din 11 iulie 1933 VOIAJ Sbor alb, aruncat peste zare, Trec albe legiuni de gânduri - Nici-o stea, nici-o statuie de sare
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
stană... Babe... Întrebări răsar din urmă pentru a locului podoabe Doi frați ai domniei tale ce privesc doar înainte se încrucișază-n cale în triunghiul cel fierbinte Sub un cer senin,cu stele enigme persistă,încă, Strabon scris-a despre ele . Sfinxul,un altar de stâncă! Referință Bibliografică: KOGAIONUL / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1793, Anul V, 28 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
KOGAIONUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1448718529.html [Corola-blog/BlogPost/383093_a_384422]
-
lui Dumnezeu și va supraviețui, în pofida oricăror vicisitudini.Mulțumim, încă odată, celor care ne-au susținut în vederea apariției primelor două numere din anul acesta.Cu aleasă considerație,Ion IANCU VALEredactor șef7 aprilie 2014Adresa redacției principale:... X. ION IANCU VALE - ODĂ SFINXULUI, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. „Poarta Bucegilor”, orașul Bușteni, ni s-a „deschis”, în acel glacial 28 noiembrie 2013, zi în care, după cum se știe, în fiecare an, deasupra Sfinxului românesc Soarele
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
VALE - ODĂ SFINXULUI, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. „Poarta Bucegilor”, orașul Bușteni, ni s-a „deschis”, în acel glacial 28 noiembrie 2013, zi în care, după cum se știe, în fiecare an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
brusc și soarele a năvălit în interiorul cabinei printr-o puzderie de săgeți calde, ... Citește mai mult „Poarta Bucegilor”, orașul Bușteni, ni s-a „deschis”, în acel glacial 28 noiembrie 2013, zi în care, după cum se știe, în fiecare an, deasupra Sfinxului românesc Soarele creează o piramidă energetică asaltată de ceață și de un vânt înspicat, supărător. Deloc încântați, dar nu dezarmați, noi cei trei Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
prin rădăcină...Dar..., iremediabil, nu e nimic pierdut,căci de-aș primi o clipă a vieții ce-a trecut,... XI. CHIP, de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016. CHIP Prietene, Mă-ntrebi de ce îmi este Sfinx azi chipul Și cum de-a reușit așa să mi-l sculpteze Timpul? De ce-s pe dinafară o antică ruină, Iar în adâncuri sunt un templu de lumină? Păi, m-au izbit atâția stropi nebuni de ploi, Pe lutul meu
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
mi te rog fierăstrăul, ține-mi te rog scândura asta să o tai, nu știu unde am pus cuiele, aș avea nevoie de ruletă și, așa mai departe. Ca elev, i-a plăcut desenul, visa să ajungă pictor, desena din memorie piramide, sfincși, statuile din Insula Paștelui, iceberguri cu prim planuri de toată frumusețea, dar și cu o anume tehnică a penumbrelor și a revărsării lumninii, furată de la Canaletto, ale cărui tablouri dintr-un album îl încântaseră. - Aveam dom'le un profesor de
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
tandru al înnobilării Aș sta cu fruntea-n umăru-ți de apă Să-ți tac...Să-mi curgi...Din râul înserării Nisipul în deșert să-și crească pleoapă... În semicercuri, fără de oprire, Departele-ți aproape să mă poarte Cât să îți tulbur sfinxul din privire C-o ploaie, c-o scânteie sau c-o moarte Lăsând, neruginiți, timpul să treacă ... Ce zâmbet și ce sabie... Ce teacă! ... Citește mai mult Un zâmbet trist - o sabie în teacă -Două tăișuri strânse-n piele. Fine
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mioara_b%C4%83lu%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/372309_a_373638]
-
pline;Sub semnul tandru al înnobilăriiAș sta cu fruntea-n umăru-ți de apăSă-ți tac...Să-mi curgi...Din râul înserării Nisipul în deșert să-și crească pleoapă...În semicercuri, fără de oprire,Departele-ți aproape să mă poarteCât să îți tulbur sfinxul din privireC-o ploaie, c-o scânteie sau c-o moarteLăsând, neruginiți, timpul să treacă ... Ce zâmbet și ce sabie... Ce teacă!
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mioara_b%C4%83lu%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/372309_a_373638]
-
românească (Statele Unite), Drum (Statele Unite), Solia (Statele Unite), Luceafărul (Canada) etc. Editează revista literară „Orpheus” (din 1988), buletinul parohial „Rădăcini” și colecția „Vestitorul român canadian” (Romanian Canadian Herald). Debutează editorial cu volumul de poezii „De unde începe omul” (1970), urmat de „Sub umbra Sfinxului”(1975; în colaborare cu Petru Rezuș), „Constantin Brâncoveanu” (1981), „Melcul” (1981), „Vinerea Mare” (1981), „Agape” (1982; în colaborare cu Nicolae Novac și Florica Bațu), „Biserică și religie la români” (1985; în colaborare cu Horia Stamatu), „Aparițiile Maicii Domnului la Medjugorje” (1989
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_sasu_portet_de_scriito_aurel_sasu_1370321265.html [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
unor iluminări interioare („Pe cruce Iisus/ Grâul în pământ. Noi toți/ Oaspeți ai crucii” sau: „Abis dedesupt/ Altul dea¬supra la fel/ Ce rece-i frica// Și cum mă soarbe în ea/ Amețitoarea punte”). Vo¬lumele următoare: epistolarul „Sub umbra Sfinxului” (1975), poemul istoric „Constan¬tin Brâncoveanu” (1981), scenele în versuri din „Melcul” (1981), prozele din „Agape” (1982) ori eseul din „Biserică și religie la români” (1985) sunt meditații pe tema lui „a fi” în eternitate și „a sta”, concomitent, în
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_sasu_portet_de_scriito_aurel_sasu_1370321265.html [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
fi” în eternitate și „a sta”, concomitent, în lumea reală (divină) a binelui și a fru¬mosului. Bucuria trăirii în zariștea Logo¬sului este întotdeauna exprimată prin cuvinte cu valoare apoftegmatică. OPERA: • „De unde începe omul” (versuri), București, 1970; „Sub umbra Sfinxului”, Kitchener, Ontario, Canada, 1975 (în colaborare cu Petru Rezuș); „Valea nisipu¬lui de aur” (poeme haiku), Kitchener, Ontario, Canada, 1977; • „Urmele” (poeme haiku), Kitchener, Ontario, Canada, 1977; • „Constantin Brâncoveanu” (poem istoric), Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; • „Melcul” (șase
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_sasu_portet_de_scriito_aurel_sasu_1370321265.html [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
rang social sau academic, ocupau la un moment dat! În scurta lui existență pe acest pământ N.V. Turcu a reușit să publice puțin, din strălucitoarele lui proze scurte trebuie să amintesc volumele: Iarba verde de acasă (Cartea Românească), Perturbații (Luceafărul), Sfinxul - versuri (Junimea), Asimptote (Cartea Românească). Și-a dat doctoratul în filozofie cu profesorul Ernest Stere, în anul 1972, din comisia de doctorat, făcând parte: Alexandru Boboc, profesor la Universitatea din București, Ion Mesaroșiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Petre
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
Și mi-a promis că va veni. Va fi prezent și Păunescu, Toți scriitorii vor sosi. E ziua limbii noastre sfinte, Veniți cu toți pe Caraiman, Veniți la cruci și la morminte, Veniți la Milcov și la Bran! Ne cheamă Sfinxul și ne roagă, Bat clopotele-n mănăstiri, Veniți români din lumea-ntreagă, Să fie zi de reveniri! Veniți să ne cinstim menirea, Să înviem cuvântul dor, Limbii să-i scriem nemurirea, Pe steagul nostru tricolor! Referință Bibliografica: De ziua Limbii
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1409472472.html [Corola-blog/BlogPost/360120_a_361449]
-
subțirele fir al al nădejdiinu m-ar lăsa să dorm liniștitca o scoică lângă țărmulunei mări trezite la viață.... XXII. NIMIC NU SE MAI PIERDE, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2208 din 16 ianuarie 2017. În acest sfinx mă regăsesc împietrit pe un munte, muntele împietrindu-l. Zăpada, o limbă a iernii pe sfârșite vorbitoare ca un sfânt în alb, ne învață cum să urcăm. Prinși mână în mână ca nodul între funiile vremii, în anotimpurile nesigure care
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
între funiile vremii, în anotimpurile nesigure care vin nu vom rămâne singuri. Nimic nu se mai pierde din tot ce-am trăit din plin, tâmplele albe ne vor lumina asfințitul, aurora nordului treptat se-ntunecă. Citește mai mult În acest sfinx mă regăsesc împietrit pe un munte,muntele împietrindu-l.Zăpada, o limbă a iernii pe sfârșite vorbitoare ca un sfânt în alb,ne învață cum să urcăm.Prinși mână în mânăca nodul între funiile vremii,în anotimpurile nesigure care vinnu
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
primind ofrade de la apropiați. în stânga se află un sarcofag bine întreținut, urmează un hol cu mii de obiecte din perioada de mijloc și nouă a regatului, sarcofage, mumii, statui, una reprezentând pe regina Hatshepsut, apoi câteva camere cu statui și sfincși. Deodată, la capătul unui culoar apare o deschidere imensă într-o sală de o construcție modernă, cu siguranta adăugată clădirii vechi a muzeului: e templul din Dendur din perioada română (anul 15 î.e.n.) reconstruit în mărime naturală, piatra cu piatră
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
o sală gigantică dedicată special lui, situată înspre Central Park. Templul e construit în onoarea lui Isis, soția lui Osiris. în centru, pe un platou, domină intrarea în templu care e înconjurată de apă. în fața apei este o alee de sfincși cu fata de lei în mărime naturală. întreaga scenă îți taie respirația și mă duce cu gândul la templul grecesc mutat la fel piatră cu piatră în muzeul Pergamon din Berlin ori la calea procesionala a regilor adusă tocmai din
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441516563.html [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]