1,780 matches
-
care descoperă poeziile lui Grigore Alexandrescu și Vasile Alecsandri. Cel ce va scrie Neamul Șoimăreștilor și Frații Jderi e pasionat de istorie și gramatică. Elev la gimnaziul "Alecu Donici" din Fălticeni (el îi spune Folticeni), se înfățișează ca un băiat sfios, dar impulsiv. Datorită "instinctului său de primitiv", mai mult hălăduiește prin "iezerile cele mari ale Șomuzului", "împărăția apelor", decât se ține de carte, încât în clasa a III-a rămâne repetent. E îndrăgostit de folclor și de Eminescu, ale cărui
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
totuși ne-proustiene, tăioase ca o margine de scoică, le-am regăsit în scurtul episod de la Constanța în care apare Gi - al cărei nume poate vrea s-o sugereze pe Gi(lberte) a lui Proust - dar care, văzută prin ochii adolescentului sfios și senzual, e mult mai aproape de ficțiunile tînărului Nabokov. În genere, proustianismul lui Alexandru George e revizuit prin Mateiu Caragiale, printr-o voință de a perpetua umbra sau taina și nu de a o pătrunde sau de a construi în jurul
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
sîngele/ cu degetarul// domnul bibliotecar/ s-a urcat într-un măr/ vîntul risipea file de carte/ prin curtea instituției/ și toată comisia/ în frunte cu procurorul și medicul legist/ s-au pus pe lectură// unii răcneau poeme simboliste/ alții șopteau sfios sonete/ în fine/ cei care preferau creația populară/ cîntau din piaptăne/ țigănești/ și murmurau cu ochii duși/ doine/ era un soare atît de frumos/ încît în ospiciul de peste drum/ medicii s-au apucat de dictare/ iar bolnavii completau conștiincios frunzele
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
ca într-o noapte de Înviere. Unii treceau nepăsători, alții căscau gură și treceau mai departe, alții se opreau și rămâneau o vreme visători. O doamnă a intrat, de mână cu fetița ei, care ținea în mână o lumânare. Apariția sfioasa și delicată mi-a adus aminte de un vers din Edgar Alan Poe - Ție, ca să nu mai sângeri, iti trimite Domnul îngeri - și le-am mulțumit Violetei și lui Ediz pentru această clipă senina. Uneori îmi pare rău că Bucureștiul
Stradivarius-ul din vitrină by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82647_a_83972]
-
se întindea molcomit cu capul înspre miazăzi în tăcerea acestui adînc Aici ne suntem de imprevizibili ne suntem. înclinați a îmbrăca în alb un negru în doliu, aici unde doar nebunii mai au candoare, o ezitare - și ce mai ezitare sfioasă de tălmăcire divină marea unduind sub licuriri mîna însemnată de neant, ne pleacă - ne pleacă pînă și pădurea părăsind arborii într-o desfrunzire, iarna pustie de nea nimic nimic nu ne poate scurta drumul înscris Nimic mai adîncă decât durerea
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
cer nu e, Gura-i adîncă, limba-n moi povețe, Saliva-n val, sărîndu-i buzele, Buricul scos pe pîntec din dulcețe Pentru păpat cu lingurița repede, Cantoane, hălți, pavilioane C.F.R... Bălii de vrajă, pompe, dragi cișmele, Iesle cu-acari sfioși sub fîn ce-adorm În grele-amiezi, după un clei enorm Cu șefulița-n păpădii, lîng-acel corn Frunzos, în timp ce dînsa bălăcea să spele Al Impegatului chipiu, piu-piu!, și-un uniform, Și pata izmănuței cu bretele Și monogramă-n flutur cuneiform, Și firul
Poem feroviar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11604_a_12929]
-
dar nici nu dă în dar. O, ce nu știe mâna de veșnici studioși, Profeți, artiști, istorici, strategi mai curioși, E că în brațul celei ce lancea aprig strânge, N-a șerpuit, nicicând, un singur dram de sânge. Iar geamăna, sfioasă, care putea din iarbă Raza cu pleoapa strânsă, uimită, să o soarbă, Și-a tras pe ochi năframa când a-nțeles că-i oarbă. Din iarbă Vierme,-ai crezut o clipă că nu-s viu, Că sufletul mi-e-nchis în strofe
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
Emil Brumaru Pentru Marina. Ea e mama noastră, A celor ce-și păstrează suflețelul De mari și mici onirici într-o glastră, Și-n cîrlionții ce-i suspină mielul, Și-n balega de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n rouă-mbobocește-o brună astră Cînd imn sfios și trist este rondelul.
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
de fluture, albastră. Un imn sfios și trist va fi rondelul Pentru Marina. Ea e mama noastră Ce cu blîndețe ne arată țelul De dincolo de frageda fereastră Sub care putrezește pătrunjelul Și-n rouă-mbobocește-o brună astră Cînd imn sfios și trist este rondelul.
Un imn sfios și trist va fi rondelul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11363_a_12688]
-
m-a picnit o idilă Cu tocmai o fee, și-n basme, arar Cum fost-au vreo alta gracilă. Ci, sacre miresme nu-mi trec prin condei Să pot, cât de cât, a descrie Batâr vreun detaliu al boiului ei, Sfios oferind isihie. La rându-mi, strădanie zilnic mi-am dat Să n-am atitudini zevzece; Să nu mă surprindă vreun gând vinovat încât, din eglogă, să-mi plece... Iubeam o fecioară cu suflet duium Și ochi de gheișă, din Tomis
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
a franțuzit, cu bucuria de a nu ne iubi prea mult... Marin Mincu". Dedicația pe o carte seamănă, întrucâtva, cu o scrisoare, care nu așteaptă neapărat un răspuns. Pot scrie un comentariu plecând de la câteva rânduri epistolare, dar sunt mai sfios cu dedicațiile. Le transcriu cu plăcere - trebuie să fac un efort să mă opresc - dar preget a "broda" considerații asupra lor, de parcă aș comite o indiscreție. "Se laudă cu dedicațiile primite!", va decide vreun cititor. Mais parfaitement, dar în acest
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
gura de miere europeană." (Rîsete) Nu mă tem de întreruperi, domnule președinte!"(Rîsete) ,în ultimul timp, prin intermediul televiziunii, domnul Adrian Severin a devenit o prezență familiară în căminele noastre: nici un cămin fără Severin!" (Rîsete, aplauze.) Nu e rău ca fetele sfioase să primească și ele sarcini (rîsete), vreau să zic munci de răspundere (rîsete), dar sarcina ministrului de interne trebuie încredințată unui bărbat." (Rîsete, aplauze.) S-a văzut limpede, în evoluția discursurilor, că oratorii nu făcuseră exerciții pe malul mării, iar
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
a căutat până l-a găsit cu chiu cu vai. Locuia în mormânt cu încă vreo patru mușterii, dar pe cel mai important îl chema Aloizie. Sub pulpana lui, meșter cândva în chestiuni bisericești, stătea bunicul meu, Vasile Cesereanu, stingher, sfios, stâlpnic și înfoiat bărbos. Locuia la Străini, trebuia să urmăm linia portocalie de pe asfalt, printre capele, cavouri și statui înaripate cu gene din văzduh înalt. Sub un pin scorojit, cu leșie în coajă, era o cruce cu romburi umflate. Bine
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
nr. 2303 din 21 aprilie 2017. După Goethe Într-o zi de primăvară, Stingheră, pe arătură, Zări băiatul o minune: O floare roz: o răsură. Ce bucurie pe-amândoi Când prima oară se văzură! Alergând într-o suflare, Se-apropie sfios de ea Și, cuprins de o dorință, Grăi, în timp ce o privea. -Răsurică, răsurea, Sălbatic roz trandafiraș, Vino în grădina mea Și câmpia ta s-o lași! Se apleacă și-o sărută Cu gându-I pur de copilaș, O mângâie și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
tresări răsura, Dintro dată se-ntristă; Citește mai mult După Goetheîntr-o zi de primăvară,Stingheră, pe arătură,Zări băiatul o minune:O floare roz: o răsură.Ce bucurie pe-amândoiCând prima oară se văzură!Alergând într-o suflare,Se-apropie sfios de eași, cuprins de o dorință,Grăi, în timp ce o privea.-Răsurică, răsurea,Sălbatic roz trandafiraș,Vino în grădina meași câmpia ta s-o lași!Se apleacă și-o sărutăCu gându-I pur de copilaș,O mângâie și vru s-o
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
în Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016. De-ai fi Tei stingher la mal Eu Floarea de nufăr plutitoare, Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi Stejar secular, Aș răsări la umbra ta: Sfioasa Floare de mărgăritar. Tu m-ai hrăni, m-ai alinta. De-ai fi tu Bradul veșnic viu, Eu Floare de colț muritoare, Tot acolo am să fiu Să sorb iubireați răbdătoare. De-ai fi Mesteacănul din munte, Casă mi-ar
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Tu pe creste m-ai purta. Citește mai mult De-ai fi Tei stingher la malEu Floarea de nufăr plutitoare,Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi Stejar secular,Aș răsări la umbra ta:Sfioasa Floare de mărgăritar.Tu m-ai hrăni, m-ai alinta.De-ai fi tu Bradul veșnic viu,Eu Floare de colț muritoare,Tot acolo am să fiuSă sorb iubireați răbdătoare.De-ai fi Mesteacănul din munte,Casă mi-ar fi
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
dă eleganță versului, ușurință de înțelegere a conținutului, cât și a mesajului, adresându-se unui public mult mai larg decât o elită intelectuală insensibilă adeseori. Poezia de care vorbim poate genera emoții diverse, dar de fiecare dată puternice. //o iubire sfioasă devine cronică/m-am convins că unele iubiri/ nu se pot înlocui cu nimic/ numai dacă aș ști cum să fac lumina/ să înghită întunericul/ zgomotul să devină tăcere/ inimile goale s-ar umple ar exploda/atunci oare/ce așteptări
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
19 august 2014. Nu-mi loviți umbra! nu are vreo vină; nu vă insultă, nu vă ceartă, nici nu se preumblă în jurul meu fără rost. Devotată santinelă, de-a pururi în post, dimineața, de trupul meu se agață și foșnește sfioasă ca-n iarba prea-'naltă o lamă de coasă. Doar spre amiază, ca un fantomatic abur rătăcit în oglindă, tremură de câteva ori și dispare în neșlefuite bucăți de lumină. Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină; prieten de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
gesturilor cu care ne mângâiem trecerea e. o insuportabila impresie că fiecare sânge își desface încheieturile până la lacrimi. SOLDAȚI Își mângâiau sufletele aproape metalizate de obișnuință, în timp ce umbră buzelor semăna cu o creangă de măslin. UMBRĂ Îmi stătea alături mai sfioasa decât prelungirea ritmului unei zile intacte. Se dizolvă în linii un luciu fugar -, scormonind echilibrul dintre mine și cer. O copie nemărginita, sfărâmându-se sub încordarea naturii. VARIAȚIUNE DESPRE IDEE O auzeam în reflexul sângelui, înălțată-n febră schimbărilor, domesticită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
zadar ea nu poate ajunge. Visul frumos rămâne-o năluca mareele urca, tot urca..... În împletirea de mister Pe brațul tău ocrotitor direct din vis, încrezătoare, ca să te-ador am poposit ca-ntr-o poveste, ca rază de lumină aerian sfioasa, cu-nvăluiri febrile și-n tandre legănări de cer mistuitor de dragoste cuprinsă inima ta cu frenezie intonă ritmuri și candori din alte ireale sfere În împletirea de mister vibră o caldă adiere și ne-am trezit fără să știm două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele. Zeii sfioși pleacă-n Olimp. Nici Domnul nu-mi sufla în vele, Nici sfinții nu mai ning cu timp. Aprind și ard candele simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
intru albire, Tabarro, Pantalone ori poate Pulcinella, mai bine Colombina, Brighella ori Farfalla? Din tot ce văd doar plânsul nu-i o mască, pe fata mea suspina chiar tinerețea noastră! De cârnelegi eu mă despart duios, în mine-apun toți praporii sfios! Și-n Styx nu mă arunc! 19 De când te caut, o, Shangri-La scumpă! Aici e Paradisul pe pamant? Ianuarie se-aplecă spre Tibet, lumina-i grea! Se duce ceață, iarna-i devo rata de lupi înfometați! Ce karma grea! Să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care le-am menționat și de care Stela Toma ține întotdeauna cont cu onestitate profesională. Face completări, observații critice justificate de familiaritatea cu obiectul de studiu și corectări de istorie literară în privința paternității unor texte. Preotul celibatar e un sentimental sfios, un romantic autocenzurat ce nu vrea să-și dezvăluie numele ca autor al unor elegii de dragoste stinsă. Într-un sonet trimis lui G. Bariț simte în sine "un foc prea fierbinte", pe care îl ascunde "supt șepte tari peceți
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
Zărit printre casele-adânci./ Cu mâna mijlocu-ți strângându-l,/ Mereu îți șopteam să nu plângi.// Și sufletul moale, din pieptul/ Ascuns în fereli de mătasă,/ În rouă-l topeam pe încetul./ Erai atât de frumoasă!" (Caligrafiile acelorași cuvinte, 1); "Un imn sfios și trist va fi rondelul/ Pentru Marina. Ea e mama noastră,/ A celor ce-și păstrează suflețelul/ De mari și mici onirici într-o glastră,// Și-n cârlionții ce-i suspină mielul,/ și-n balega de fluture, albastră./ Un imn
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]