149 matches
-
pavilionul românesc era el, căpitanul, adică prezidentul. Țărișoara mea, spun, dîndu-mi lacrimile de atîta patriotism, mai mari ca la crocodili. Am ajuns în scumpa mea patrie, cu osul salvat în botul meu și scăpat de urmăritori. Gîndesc profund și mă sforțez să fiu foarte inteligent, chiar și de acolo, din apă. Îmi pregătesc în gînd un discurs care să scoată lacrimi chiar și de la o statuie din piatră: Domnule președinte Băsescu, ați zis că sînteți președintele tuturor românilor. Adică și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au alt scop decât de a da cât mai înapoi punctul de plecare al armatelor franceze, care, pe viitor, vor veni asupra noastră, să ne atace". Oare s-ar putea face mai bine tabula rasa cu legenda pe care se sforțează să o acrediteze contele Hertling, conform căreia anexarea Alsaciei-Lorena este voința de a-i restitui Germaniei țările germane de care ea ar fi fost deposedată prin uzurparea Franței? Pentru ce regele Prusiei și-a proclamat hotărârea de a ocupa provinciile
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
ulterioare, scoase de sub pecetea tainei. „Buchile vechi - scrie Heliade în prefața ediției a II-a a Curierului de ambe sexe (1862) - [...] ajunseseră a ne masca limba și în ochii lumii, și ai noștri proprii, și puterea farmecelor de la nord se sforța a ne ține astfel ascunși subt acea stare de bucheri, ca la timp de a fi știuți de lume, aceasta să ne afle ca pe niște popoli demni de a deveni prada panslavismului.“ O atitudine mefientă față de alfabetul latin adoptase
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
liste nesfîrșite făceam - dar de data asta numai pentru „uz intern“ -, în ordine alfa betică, cu termenii pe care, pe parcursul lec turilor, nu-i înțelegeam. Copiam cuvîntul și explicația lui din dicționar, îl învățam (și reciteam periodic fișele) și mă sforțam să-l folosesc în vorbirea curentă și mai ales în ceea ce scriam („eupatie = resem nare în fața suferinței“, „euritmie = armonie de sunete și linii, de mișcări [în muzică, dans, vorbire]“, „eutimie = liniște sufletească“ etc.). Deh, ma nia autodidactului. Căci despre complexele
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dinți și, profitînd de faptul că văru-său nu era prin preajmă, se duse la ea. Pînă să ajungă, drumul i se păru un adevărat chin. Parcă nu avea să se mai termine niciodată. Își închipuia că este privit și se sforța să meargă normal, nici prea repede, nici prea încet. Se concentra asupra fiecărui pas, și atunci realiză că mersul e de fapt un lucru foarte dificil. Îi venea să o rupă la fugă și să lase totul baltă. Dănuț era
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
spus că a crescut cu cărțile mele, cum mi-au mai spus destui în vremea din urmă: dovadă că... nu mai sunt tânăr. Anecdotă interesantă, pe care mi-a comunicat-o P. S. Tit, în legătură cu birocrația. De un secol, Românii se sforțează să învețe ceva ca să devie funcționari, adică să nu mai facă nimic. Era într-un sat o babă care avea un țap frumos. Toți oamenii din împrejurimi care aveau capre veneau la babă pentru împerecherea caprelor lor cu țapul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ciumac etc.), apoi stilul cu totul. Înainte, vedetele promovate de televiziuni erau cele care, deși spălate pe creier, aveau sau mimau vreun talent (de obicei, din zona muzicii). Și dacă doar mimau talentul și făceau de fapt playback, măcar se sforțau să arate bine. Astăzi, singurul talent al vedetelor care ne invadează este că sunt dispuse să facă sex cu cât mai mulți oameni și în fața camerelor de luat vederi. Trăim vremuri în care starletele porno - tot felul de Sexy Brăilence
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
urmându-le ca un cortegiu oficial, iar ceilalți rămaseră pă loc, ori fiindcă erau hotărâți să și manifeste nemulțumirea ce le pricinuia noua stare a lucrurilor sau fiindcă nu avuseseră timp a se gândi la consecințele unei asemenea demonstrații. Eu, sforțat de poziția mea fizică la un rol pasiv, rămăsei mai în centrul adunării opozanților unde mă aflam din întâmplare când s-a operat despărțirea celor două partide. Atunci, deodată, trupele otomane, printr-o evoluție repede, ne închiseră într-un cerc
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de rămas-bun a domnului Neacșu, insidioasă, galeșă și umedă, i se înșurubase în creier și de acolo îi răspândise cu voluptate o stare de vomă. Nu mai găsea nimic îmbietor în ea, ci doar ceva gre țos de obscen. Se sforțase, la ieșirea din bloc, să verse tot, să de șerte toată amăreala care o cuprinsese, dar nu izbutise. Amă reala îi rămăsese în gâtlej, așa cum migrena îi rămăsese în cap, țiuitoare. — Uite-așa mai aflu și eu lucruri despre tine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
afară și mă sui pe gard, ținîndu-mă de parii lui, astfel încît dominam cu privirea asupra unei părți din casele vecine. Văzui o casă încongiurată de honvezi și pe unii trântind cu paturile puștei în ușa casei, pentru a-i sforța intrarea. Dar în momentul acela văzui fulgerând pin ferestrele casei împinse pușcături și [auzii] vaietele celor ce-o încongiurase, ușa se sparse cu repejune și {EminescuOpVII 205} dinăuntru ieși [un june] cu capul gol, cu sabia-n dinți și mînele-narmate
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
descheiată la piept, astfel încît i se vedea pieptul plin de păr roșu - el voi să apese gura lui murdară și cu musteți roșii, rare, pe buzele ei cele vinete ca porumba... O simți ea aceasta și cu o ultimă sforța [vre ] se rupse din brațele lui... Eu întinsesem pistolul pin fereastră în momentul când ea deschise ochii... Era să fugă pe ușă și văzând arma-ntinsă... ea rămase dreaptă, o-nmărmurită statuă a disperărei sublime, cu mândrie de leoaică în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cuminte ochii în pământ și spunea cu mare pioșenie în glas: "Mă rog în fiecare seară să mă ferească Sfântul de o așa greșeală, da' și io sunt om și sunt slab, părinte! Cu toate astea, să știți că mă sforțez și mă străduiesc să nu cad la abatere..." "Te forțezi tu, te forțezi, Tăsică, da' nu prea-ți iese!", făcea acru popa Davidescu. Urma: "Ai grijă cu slăbiciunea asta a ta, să nu cumva să mă mâhnești în așa chip
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în muntele cel tare tremurînd Ei văd lumină și minunea; răcnind în existență-ngrozitoare, Legați (sînt) cerbul cel sălbatic și cu calul: iată Regele Mîndriei! 450 Adese Ochiul sau țîșnește din Abis intru tărîmurile Veșnicei sale zile, și amintirea se sforțează să-l facă mai îndurător. Apoi plîngînd coboară mînios, silind în furia-i pe toate cîte sînt De a sa voie să asculte; și-acum zadarnic áflă Că omenescul chip nu din puterea sa l-a înălțat 455 Și nici
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
întâi criticul ezită, din scrupule, conștient de dificultatea demersului: "Hotărât să-mi apropii și explicativ poezia lui Arghezi, mă amân în pragul faptei; ocolul spre a vedea cum voi începe este o ezitație și sunt mai obosit înainte de a mă sforța" . (subl. n.Ă. Ezitările sunt repede depășite și exegeza înaintează energic spre miezul incandescent al operei. După minuțioase analize, după evaluări atente, după descifrări laborioase ale universului poetic arghezian - excurs temerar, nu lipsit de grele obstacole și de aproximații și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ca un tâlhar de codru (în realitate o parte din pedeapsă o și executase în carcera din cazarma regimentului). Schiller va experimenta printre cei dintâi ce înseamnă să trăiești din scris, ca un profesionist, hărțuit de cămătari, cerșind o păsuire, sforțându-se să apere în anii de burlăcie un crâmpei de libertate (porția de tabac, de cafea, sticla de vin, patul mizer). Când era bolnav (fusese adesea asaltat de friguri, de malarie, suferise de aprindere la plămâni) își prescria singur doctorii
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
să depășească înjosirea animalului? Fusese convins în mod naiv că a obținut o ierarhizare, care funcționa automat. Cruda realitate era că nu scăpase de dependență. Sforțarea de a sfărâma lanțurile l-au dus la o suspendare în gol. Femeia se sforțase să răscumpere greșeala, ("voise de aceea să se poarte tandru cu el, numai că bărbatul nu mai suporta apropierea dintre ei, el care altădată îi cerșise să nu plece și să rămână lângă ea, izbăvit de mohoreala de afară"). O
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
însă că trebuie să fie personaje importante, ne dăm și noi importanță (facem doar parte ca și ele din cercul răsfățat al apropiaților lui Lenny, nu degeaba ne arată mândrul Harry atâta amabilitate), și totuși nu ne este ușor, ne sforțăm, ne schimonosim după ceilalți, rolul ăsta nu ne prea convine... Contrar mutrei mele extaziate și entuziasmului cu care voi scrie mai târziu despre neuitatele cozerii cu public, statul la coadă la ușa camerei Toscanini între toți acești străini snobi mă
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
Cântarea României tipărit până atunci în sute de mii de exemplare, - și ca să fiu atent... Și, apucând volumașul micuț, încercă anevoie să-l îndese într-unul din buzunarele salopetei nepurtată, - imaculataul simbol al clasei muncitoare, - întrebându-mă nervos în timp ce se sforța, ...dacă încape... volumul, adică, în salopetă ; să-l aibă, la el, în buzunar, în pauza de prânz, muncitorul, ...mai mușcă omul din sandvișul lui cu brânză, cu salam, cu ce -o fi, mai citește un vers, să-i dea avânt
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
văzut acesta în Căldură mare și lucrurile stau la fel cam în toate poeziile. Tehnica devine mai evidentă atunci cînd e vorba de dialog. Cucoana și avocatul din ART. 214 : ";- Și ce poftești: zi-mi-o / că,-n van, te sforțezi! / - Să mi-l devorțezi / - Pe fimi-o. - De cine? / - De aia / De-o ține creanga / la Otopeanca / la Hurdubiloaia / și alte tanti : / Popeasca, Ioneasca .../ S. c. l." ";Povestea" e, peste tot, cea din Caragiale sau, cel puțin, aceasta e prima senzație
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
torționar pervers, pasionat de cruzimea gratuită, de umilirea extremă a ființei umane. Ca pe un criminal. Adevăratul soldat ucide, când i-o cere meseria, dar nu e criminal. El acționează totdeauna sub semnul respectării ordinului, al disciplinei. Or, ceea ce se sforțează acum să ne convingă omul-armată, ministrul american de război Rumsfeld, e că „ce s-a petrecut în închisoarea Abu Ghraib nu corespunde valorilor națiunii noastre, nu corespunde educației noastre militare și este fundamental neamerican”. Adică, vezi Doamne, niște dezaxați s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
spune cotoșmanului matur „nene” - raportul este ca de la discipol la maestru. Ce o fi învățat Geoană de la „nea Mitică”, el știe. Oricum, un lucru n-a reușit să-l prindă cu de-afurisenie: să fie „popular” cu masele. Deși se sforțează în direcția asta de când a început campania: bine instruit probabil de „stafful” său, și-a tras o geacă obosită și a pornit să alerge cu mâna întinsă după muncitori și să pupe sute de femei. N-a pierdut nici o ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
și 1 nu sunt aidoma/. Un număr în viteză este mai mare decât un număr care stă. Întâmplător, eu chiar știu ce e Aleph, prima literă a alfabetului ebraic, desemnând în teoria mulțimilor cardinalul mulțimii infinite, și pricep ce se sforțează să ne comunice că a aflat N.S., dar poezia unde e? Înșirând cuvinte goale, ce din coadă au să sune. În acest caz, cuvintele lui N.S. nu au nici măcar coadă, poezia sa este bearcă. Numărătoarea începe cu doi./ Unul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
crispată, pe când necunoscuții dădeau să-și ceară scuze, iar căpitanul și ceilalți meseni Îl țineau pe don Francisco, Împiedicându-l să tragă spada și să se repeadă la tipii ăia doi. — Asta-i o insultă, pe legea mea! zicea poetul, sforțându-se să-și elibereze mâna dreaptă din strânsoarea prietenilor, În timp ce Își potrivea cu cealaltă ochelarii strâmbi pe nas. O palmă de oțel va pune lucrurile la locul, hâc, lor. Prea mult oțel ca să-l risipești așa, de dimineață, don Francisco
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-o încă pentru ca pîn-acum n-a bătut. De-ar fi bătut vrodată nu mi-ai oferi-o așa de lesne... De-ai avea tu o amantă, o nevastă frumoasă... un înger, mi l-ai da tu mie? M[AIO] (cu sforță și sacrificiu ) De v-ar face fericit pe voi.. Moldova, da! ȘT[EFAN] Moldova! Da? Nu cred. Nu ești sincer sau nu știi... (mîngîindu-i fruntea) Nu! Tu nu știi ce va să zică a iubi... O, copilul meu, de-ai ști... ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Era hipnotizat de „Casa cu copaci“ a lui Cézanne. Degetele Barbarei se odihneau pe imagine, confundându-se cu trunchiurile copacilor. Mark își apropiase capul de pagină, urmărind zgârieturile lăsate de spatulă. Se lupta cu imaginea, iar ceva dinăuntrul lui se sforța să iasă la suprafață. Karin înțelese imediat cu ce se luase la trântă: vechea lor fermă, refugiul din anii nesiguri ai copilăriei lor, casa pe care tatăl lor încercase s-o achite stropind cu insecticide dintr-un Grumman AgCat străvechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]