661 matches
-
în poezia românească o energie atât de gigantă într-o inverosimilă revărsare de tropi și de ideii ca la ADRIAN PĂUNESCU. Poetul este hugolian, însă nu izbutește atât prin elementul numeric și prin inspirația lui fără răgaz, cât prin acea sforțare necomună de a îmbrățișa umanitatea integral, secând stiluri de idei, într-o modificare continuă, de esență genezică. Nimic stabil la prima ochire, deși totul e spiritualicește sistematic. Îndărătul teribilei erupții lirice, ca de metal rar, necunoscut, temele de înșiruire într-
LICEUL TEORETIC TUDOR VLADIMIRESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1494042639.html [Corola-blog/BlogPost/369023_a_370352]
-
zgomotul-exhibiționismul sunt patetic-ridicole, recent îmboieriții (în sens foarte larg) sunt nepa-tetic-ridicoli, politica presupune un altfel de „intelect” decât cel scriitoricesc - plus că autori de cărți sunt mult mai mulți decât scriitori, plus rapiditatea cu care circulă módele (mai toate, simple sforțări terminologice) etc. etc. Ce să așteptăm atunci de la intelectuali?... Să-și facă treaba la locul lor, acoperind onest și deplin fișa postului. Din școală în administrație, din cultură în cercetare, biserică, armată, peste tot. Societatea contează pe asta, este planificată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/unde-ne-sunt-intelectualii/ [Corola-blog/BlogPost/93609_a_94901]
-
că personajul e o vedetă. Totul include și decorul contemporan, obiecte ale vietii din secolul nostru, vestimentație actuala, mașini și ambarcațiuni ce se deplasează în viteză, polițiștii dotați cu talkie-walkie. Aducerea la zi și recontextualizarea se fac natural, fără nici o sforțare de regie, decor, anacronism sau modernism strident, în ideea că povestea din Carmen aparține lumii întregi, deci și continentului african. În spectacolul de la BAM, A Mân of a Good Hope, se regăsesc, la superlativ, toate calitățile companiei, protagoniștilor, regiei, muzicii
Despre rădăcini, imigrație și speranțe by DOINA URICARIU. Corespondență de la New York () [Corola-website/Journalistic/105752_a_107044]
-
înspre tărâmul viselor, priveam cerul pentru a ne încredința dorințele stelelor. Dar, cine sunt eu? Poate urmașul lui Yoryck, adică un alt craniu rămas de la festinul viermilor. Hidos monstru, sacră depravare! Oare mai trăiesc, Niky, sau delirez într-o ultimă sforțare a conștiinței, înainte de „Marea Trecere”? Pluralul morții, nașterea. Dar pentru aceasta trebuie să fim doi. Însă Ela nu mai este. A murit de două ori, odată când m-a părăsit, iar a doua oară cu lumea mea, care a pogorât
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Partea_mea_de_cer_drama_de_c_al_florin_tene_1393568617.html [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
națională, risipindu-ne cei mai mulți în lume și așteptând să pierim fizic, cei rămași aici, dar plecându-ne urmașii, după ce prin cazne grele bună vreme rea ne vom duce crucea în genunchi pe Golgota Neamului, fie ne ridicăm cu o ultimă sforțare, flămânzi și fără vlăguiți de boli și de nevoi cum suntem, dar, mai mult și mai mult, măcinați de durerea din suflete știindu-ne cum am ajuns: ”furajați” cu înlocuitori alimentari, otrăviți cu medicamente fabricate să ne decimeze, adăpați cu
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nationalisti_curand_veti_auzi_semna_romeo_tarhon_1354947480.html [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
câte puțin. Ea a simțit mirosul și gustul. "De unde naiba a mai procurat animalul coniac Ovidiu?" A încercat să strângă buzele. El a insistat și i-a prins puternic fălcile cu o mână, obligând-o să deschidă gura. Cu toate sforțările ei de a ține dinții strânși, i-a turnat cu abilitate o cantitate destul de mare. Ea a înghițit forțat ca să nu se înece, a tușit și a deschis ochii. - Așa, târfulițo, privește-mă! Ia, mai ia o gură să te
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1438210687.html [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
cel din fire, aplecat spre Sfânta Rânduială, cel de sub copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul, sub care ne mascăm. Această regăsire este semnalul încordării și cuceririi tale cu tot adâncul ființei tale pentru Ordine; și sforțarea aceasta de cinstită și sinceră înrădăcinare în ordinea dumnezeiască se continuă și rămâne aprinsă în adâncul vieții tale sufletești, ca o rezervă permanentă într-o zonă de ascunsă dar vie putere de a te despărți de toate fără șovăire - ori de câte ori
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
al nostru, dintre toate faptele pe care le facem, s-ar putea spune că formele însingurării sunt tot atâtea câți oameni sunt. Însă oricare ar fi aceste forme ale ei, două elemente domină și aici, ca pretutindenea în însingurare: o sforțare de cât mai adevărată desprindere, liberare, de lumea din jur și din noi, și iarăși o sforțare de a spori în liniștea cea împărătească, în împăcarea cu noi și cu Dumnezeu, în echilibrul viu izbutit prin această desprindere. Și totuși
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
tot atâtea câți oameni sunt. Însă oricare ar fi aceste forme ale ei, două elemente domină și aici, ca pretutindenea în însingurare: o sforțare de cât mai adevărată desprindere, liberare, de lumea din jur și din noi, și iarăși o sforțare de a spori în liniștea cea împărătească, în împăcarea cu noi și cu Dumnezeu, în echilibrul viu izbutit prin această desprindere. Și totuși, problema însingurării cuprinde extensiuni de o mare actualitate. Este un fapt banal că toată iubirea oamenilor este
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
ce se auzea de prin toți copacii parcului pe care-l traversa el, imediat după ce ploaia s-a oprit și primele raze de soare apăreau timide printre norii risipiți. La serviciu a vorbit puțin, doar atât cât era necesar, făcând sforțări pentru a-i intra în voie Ramonei și a nu-l stârni pe Lucian la observațiile lui sâcâitoare. Nu avea poftă nici de muncă, dar nici de conversație. A mers în silă la judecătorie. Ramona Vlădescu avea de apărat drepturile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_7_marian_malciu_1327434453.html [Corola-blog/BlogPost/359659_a_360988]
-
până la moarte. Nu vine fiu’meu cel mare, nemulțumitu’, să-mi dea de mâncare... În rest, totul la toți, în mod egal... Și nimeni să nu treacă peste hotărârea mea, că Dumnezeu veghează! a subliniat doamna Eleonora, ridicând tonul cu sforțări evidente, după care a revenit la poziția anterioară, respirând greu, sacadat și adânc. Copiii au fost impresionați. S-au declarat mulțumiți de împărțeala făcută și de rațiunea care a generat-o. Au semnat grăbiți și bucuroși toate hârtiile în cauză
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1410034551.html [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
vino - ncoace” care te determina să-l ții pe-aproape.Ne-am împrietenit de cum ne-am cunoscut - a continuat nostalgic partenerul meu de dialog - fiindcă Vasile știa cu dibăcie să se facă plăcut și reușea să te cucerească fără nici o sforțare.” Nici ei doi nu știau pe atunci că le era hărăzit să parcurgă împreună aceeași traiectorie a vieții lor, dincolo de frontierele României: se întâlniseră în Iugoslavia, au plecat în Italia și un timp au rămas la Trieste, apoi în lagăr
VASILE ŢÂRA: DA, EU SEMĂN CU MAMA, ÎMI PLAC CĂRŢILE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Un_bistritean_cu_studii_la_sorbona_vasile_tara_da_eu_seman_cu_mama_imi_plac_cartile_.html [Corola-blog/BlogPost/371180_a_372509]
-
se afla în ascensiune și statul rus aflat în plin proces de consolidare nu se putea implica în problemele vecinilor săi. Războaiele dintre Rusia și Polonia au continuat aproape pe tot parcursul secolului XVIII și primei i-au fost necesare sforțări uriașe pentru a deveni un factor de decizie în sud-estul Europei. În anul 1656, după ce Rada de la Pereiaslav a hotărît unirea Ucrainei la Rusia, țarul Alexei Mihailovici încheie un tratat secret cu domnitorul Moldovei Gheorghe Ștefan. În document se stipula
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
SF) Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1758 din 24 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului E iar septembrie...2115! O știu, pentru că ceasul vocal din Piața Operei ne amintește asta! Brusc, încep rugăciunile de la Catedrală... Cu o ultimă sforțare, încerc să-mi amintesc un tril de păsărele... Acum 100 de ani mă consideram nefericită. Să-ți spun cum mă simt acum? Fizic, sunt ok! Dacă tot am locuit o bună parte din viață lângă Pădurea Verde, poluată de noxele
DIMINEAŢA DEVREME (POVESTIRE SF) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1445672452.html [Corola-blog/BlogPost/344406_a_345735]
-
în disperare, corabia ia apă Și nu mai este dulce, sărată e și rece Rechinii cu cadavre de mateloți se-adapă Cînd simt că timpul nostru în neguri se petrece 5 Dar nu-s toate trecute, măi respirăm o dată Cu ultima sforțare de-a fi în veci eroi De care se îmbată de-a pururi orice față Ce și-a pierdut condurii în cel mai pur noroi 6 Și urma, bunăoară, strivita e că stema În care se scufundă natură cea stîrnita
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Volum_poezii_5.html [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
să sper ca într-o zi eu cu un grup de oameni asemeni mie vom putea pune baze solide într-o țară ierarhic magnifică, iar spectacolul proastei imagini va înceta. Mă simt prinsă în mrejele țării care, cu o ultimă sforțare, încearcă să mă ademenească prin masivele ei înzăpezite iarna, prin adierea florilor de primavară, cu aerul ei de fecioară adormită de bogăția verii și dezmierdată de o bătrână toamnă târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/O_eleva_de_moda_veche_cum_nu_credea_violeta_deminescu_1341943002.html [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
lui Ștefan, și că au nutrit vecinic credința că marele vis al neamului se va înfăptui prin unirea tuturor țărilor române dintre Nistru și Tisa într-un stat national unitar; constată că ceasul acesta mare a sunat! Astăzi, când după sforțări și jertfe uriașe din partea Romăniei și a puternicilor și nobililor ei aliati s-a întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei și s-
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
se ridice, plecă în genunchi spre cameră, depunând un efort deosebit până să reușească a ajunge la pat. Simțea un huiet foarte puternic în urechi. A stat puțin rezemată de marginea patului pentru a se odihni, apoi, cu o ultimă sforțare, s-a ridicat pe pat și a reușit să privească ceasul de deasupra patului. Era ora 15.47 de minute. A fost ultima imagine pe care creierul Emanuelei a memorat-o. Nu a mai reușit să se așeze într-o
ÎN MÂNA DESTINULUI...( XIV ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1431920443.html [Corola-blog/BlogPost/368063_a_369392]
-
pe curcubeu! Poezia e altceva Altcineva. 6. Rugina e un genial pirogravor Precum și acizii și în ape moluștele. Musca zboară, tu nu. Memoria vine pe sănii pe frig sidefiu Pe lanțuri pe iezii mormintelor memoria În toate acest efort această sforțare De a ucide să nască Memoria de sine gravidă Ciclic din distrugeri sporind Uroburos delir în deriva spre roșu Zvârcolind anatema-n cunoașteri. Plurilume-tu, ochi compus Al Eonului. 7. Și oarba estetică-a Memoriei. Stăpână a comorii flămânde... Dintre piatră
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Rocade.html [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
Prepeliță și mama sa, Mariana și Ali Bendou, Cristian Harnău, Lidia Petrescu, Dumitru Mălășincă, Mihai Zaborilă și, bineînțeles, doamna Violetta. Deci, nu mă înșelasem! Era o ambianță plăcută și îmbrățișările prietenești, privirile curate ori vorbele frumoase, toate adresate firesc, fără sforțări ori gânduri ascunse, dădeau valoarea unei prietenii închegate pentru vreme îndelungată între oameni veniți din zone diferite ale țării, având preocupări, profesiuni și vârste diferite. Priveam cu plăcere ochii sinceri și blânzi ai poetului Horia Zilieru, minunându-mă de memoria
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Răducanu n-ar fi avut acest lapsus,dacă ar fi desavirsit capita dumisale de truisme futil-normative, tu n-ai mai fi putut să te fofilezi atît de nonșalant sub ea. Adică nu te-ai fi despărțit, atît de pervers, de sforțarea aia patetica de a reabilită “COMUNISMUL CĂ FILOSOFIE POLITICĂ”.Cît despre ipocrizia (sau poate doar intermitenta) stingismului tău, nu trebuie s-o căutăm cautindu-te de “smart”-uri sau asistente.E suficient să-ți citim blogul și articolele din Evz. De
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
de an, ne-am regăsit, măi întremați, de cealaltă parte a crizei: am reusit sa obtinem tot ce ne-am propus și să pășim cu fruntea sus în noul an. Există un motiv pentru care, în ochii celorlalți toate aceste sforțări s-au văzut prea puțin. Atunci când știi pentru ce vii la muncă în fiecare zi, atunci când lucrezi la ceva în care crezi cu adevarat, crisparea efortului dispare. Și, oricât de dificil ar fi următorul pas, mergi mai departe cu zâmbetul
Iată ce pot face mai multe mâini dibace by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82620_a_83945]
-
mediu ostil, apare ideea că a pierde identitatea este totuna cu a se pierde tot ce este mai de preț pe Pământ. Începe, deci, a se vedea că noi vom ajunge acolo unde ar fi trebuit să fim demult prin sforțare colectivă de mulțimi împrăștiate, unde se vor putea găsi, prin împărtășire de obiective, români de pretutindeni și deopotrivă din satul pierdut în munți și din orașele gigantice de pe meridiane streine. Aceștia încep astăzi a-și aduce aminte că, spre a
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_dezvoltarea_arhitecturii_george_roca_1338536069.html [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
buie să... vorbesc acuuum..., continuă doctorița, abia închegând silabele și cuvintele, cu ochi rugători. - Vă rog, doamna doctor, mergeți la spital! Spuneți-i domnului profesor! Îmi va comunica dânsul, cu siguranță... Am încredere! - Spita... lu’... de cop... Au fost ultimele sforțări, doctorița eliberând mâna Emanuelei. Leșinase din nou. Ușile ambulanței s-au închis, sirenele și luminile intermitente au pornit odată cu demarajul acesteia. Mașina a început o cursă contra-cronometru între viață și moarte. Emanuela a rămas cu mâna întinsă, privind după ambulanța
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1427094032.html [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
la care se referă această convenție; prin studierea reciprocă a vieții și culturii popoarelor, prin organizarea serviciului reciproc de informații culturale, care deservește regulat și permanent presă, instituțiile și personalitățile vieții culturale. Articolul 5 Fiecare parte contractanta va depune toate sforțările să creieze, după posibilități, în Universitățile și școlile sale superioare, catedre și lectorate pentru limba, literatura, istoria celuilalt popor și pentru alte materii de studiu, menite să dea cunoștințe juste asupra celeilalte țări. Articolul 6 Părțile contractante vor înființa, reciproc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132629_a_133958]