77 matches
-
m-a sfătuit să renunț la respectivul itinerar. După care a scris trei scrisori, una pentru Claudio, noul episcop de la Caorle, una pentru tribunul Anafesto de la Veneția și una pentru senatorul Giuliano din Bizanț. De fiecare a prins cu o sforicică o bilă de plumb pe care erau imprimate în dezordine literele „ISHV“. Mi-a spus: - Mergi până la Caorle și îmbarcă-te pe o navă spre Veneția. Prima navă lungă, iute și sigură te va duce până la Bizanț. De-acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
măruntă judecată de ocară, zicîndu-i doar: "Yahveh să te mustre!" Ceas al mustrării care, iată, nu sosise. Spre deosebire de cel de-al treilea țârâit al soneriei, năpădind de undeva dintre măruntaiele de cârpă ale culiselor și înșirînd mulțimea timpanelor prezente pe sforicica sonoră a unui hîșcîit ca de insectă. Dinspre foaiere, la parterul lambrisat și aurit, penetrând draperiile, se zvârcoliră pe parchetele întunecate șerpii de lumină vopsiți într-un purpuriu vorace, vătămător. Explodară apoi înăuntru amalgamurile de mirosuri, pomezi ieftine, parfum rafinat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sălii. În pauza dintre cele două albume, Pink Floyd execută "See Emily Play". 241 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Plus un pachet, protejat sub multiple pielițe textile, sigilat precum un container, în plumbi ce se bălăbăneau la capetele unor sforicele de cânepă, colet ușor, voluminos și plat, sugerând, dezgustător, un tablou. Acel tablou. - Poartă-le în zbor! Deschide-le drumul cu atenție. Transportă- le până-n salonul care, într-o bună zi, tot dumitale îți va aparține... Nici din familia noastră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ai vedea? . - Credeam că-mi pui o întrebare mai savantă, de optică.Puloverul nu merge decât alb. Dar pentru ce? - Nimic. Voiam să știu pentru mine. După o distanță apreciabilă de timp, ca să nu fie suspectă, Erminia, umblând cu o sforicică pe lângă Ioanide, îi cerea voie să vadă ceva, din curiozitate. Obținând permisiunea, îi măsura distanța dintre umeri, îi petrecea sforicica pe sub brațe, încercuindu-i bustul, apoi, cu gândul în altă parte, șoptea "bine" și dispărea o clipă cu sforicica, spre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Nimic. Voiam să știu pentru mine. După o distanță apreciabilă de timp, ca să nu fie suspectă, Erminia, umblând cu o sforicică pe lângă Ioanide, îi cerea voie să vadă ceva, din curiozitate. Obținând permisiunea, îi măsura distanța dintre umeri, îi petrecea sforicica pe sub brațe, încercuindu-i bustul, apoi, cu gândul în altă parte, șoptea "bine" și dispărea o clipă cu sforicica, spre a o întinde asupra unui metru și a nota dimensiunile. Mai târziu, Erminia revenea. - Vrei să întinzi puțin pumnul? Așa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o sforicică pe lângă Ioanide, îi cerea voie să vadă ceva, din curiozitate. Obținând permisiunea, îi măsura distanța dintre umeri, îi petrecea sforicica pe sub brațe, încercuindu-i bustul, apoi, cu gândul în altă parte, șoptea "bine" și dispărea o clipă cu sforicica, spre a o întinde asupra unui metru și a nota dimensiunile. Mai târziu, Erminia revenea. - Vrei să întinzi puțin pumnul? Așa, ca să văd lățimea. Și cu sforicica măsura pe coama încheieturilor spațiul de la G. Călinescu arătător până la degetul cel mic
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apoi, cu gândul în altă parte, șoptea "bine" și dispărea o clipă cu sforicica, spre a o întinde asupra unui metru și a nota dimensiunile. Mai târziu, Erminia revenea. - Vrei să întinzi puțin pumnul? Așa, ca să văd lățimea. Și cu sforicica măsura pe coama încheieturilor spațiul de la G. Călinescu arătător până la degetul cel mic. Altă dată veni cu o întrebare și mai curioasă: . - Ce număr porți la încălțăminte? . - Patruzeci, zise Ioanide. . - E imposibil, frate-meu poartă patruzeci și trei. - Este știut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
e o simplă cheie. Vom deveni rotunzi ca o planetă. - Ești bun, propunea Erminia fără să pară a lua în seriosteoriile lui Ioanide, să îndoi puțin cotul? Ioanide făcând cu docilitate ceea ce i se punea, Erminia lua o măsură cu sforicica de la încheietura umărului până la încheietura pulsului. " Erminia asta, își zicea Ioanide, clocește ceva!" Într-adevăr, într-o bună zi, Ioanide primea prin mijlocirea Elvirei un pachet în care găsea un trusou întreg de obiecte executate în lână cu andrelele: fular
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vestimentația zeki-lor face parte, de asemenea, cârpa legată peste față, ca să-i apere de ger pe drumul spre punctul de lucru. Ivan Denisovici îndoaie cârpa aceasta înghețată și o păstrează: Iar deținuții, înfofoliți în zdrențele lor, încinși cu sfori și sforicele, cu capetele înfășurate în cârpe de la bărbie până peste ochi, ca să se apere de ger, stau întinși pe paturi, peste pături, cu pâslarii în picioare, cu ochii închiși, în semiuitare 191. Scena în care Șuhov spală dușumeaua din baraca comandamentului
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu e colivă, e pulpiță de pui, dacă nu e pâine, iese măcar cu un orez scăzut. Dragi cititori ați auzit voi ca vreun popă să se sinucidă? Doamne ferește!. Având constant de-ale burdihanului și fiind agățat ferm cu o sforicică invizibilă, de chiar brăcinarul Domnului de Sus, mai degrabă auzi prin presă cum a călcat strâmb prin cele străchini, cu vreo preacredincioasă, încurcându-se prin cele pidosnice, cu persoane de același sex ori, cum a snopit în bătaie vreun nenorocit
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cămăși albe și cravate vișinii aproape roșii, asemănătoare cu a celui din portretul ce atârna deasupra lor, personalitățile din prezidiu se confundau perfect cu eroii unui spectacol de animație. Dacă cel de deasupra lor ar fi tras de o simplă sforicică invizibilă, întregul prezidiu, perfect sincronizat, s-ar fi îndreptat în direcția indicată de sforicică în aceeași milionime de secundă. Bidaru se afla jos, pierdut în mulțimea celor aproximativ două sute de participanți la adunare. În realitate, personalitățile de sus reprezentau puterea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
atârna deasupra lor, personalitățile din prezidiu se confundau perfect cu eroii unui spectacol de animație. Dacă cel de deasupra lor ar fi tras de o simplă sforicică invizibilă, întregul prezidiu, perfect sincronizat, s-ar fi îndreptat în direcția indicată de sforicică în aceeași milionime de secundă. Bidaru se afla jos, pierdut în mulțimea celor aproximativ două sute de participanți la adunare. În realitate, personalitățile de sus reprezentau puterea sub toate aspectele ei, iar oamenii serioși și raționali îi priveau cu respect, resemnare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de bucățele pentru a face să țină o idee, un argument poate servi la crearea unei etape, a unei punți pentru a merge mai departe. Sigur că aceste eșafodaje se clatină. Uneori sînt făcute din bambus și sînt legate cu sforicele sau cu sîrmă, dar ele permit să se meargă mai departe, să se ia distanța necesară, să se obțină o viziune de ansamblu. Fragilitatea eșafodajului nu mă deranjează în măsura în care e acceptată regula jocului. Acesta era un punct tare al Grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acești bani se înțelege că s-ar împărți în mod egal între toți fiii. * Dar și un alt punct de vedere ni se mai prezintă. Ce e de făcut cu moșiile statului? Cu divizibilitatea actuală țăranul se simte legat de sforicica lui de pământ și nu are nici cea mai mică aplecare de a lua pământ de la stat. Cu toate acestea singurul viitor posibil al acestor moșii e ca ele să fie parcelate în mod sistematic și cumpărate, fie prin anuități
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai aduc bine aminte, capra a fost făcută de gașca noastră. Eu am jucat rolul moșneagului. Capra (un țol căptușit pe dinafară cu hârtie colorată tăiată în franjuri crețe și un cap de capră sculptat din lemn care, cu ajutorul unei sforicele, putea clămpăni în ritmul dorit) era jucată de Costică Florea. Frații Lupu o făceau pe jidanii, Grigoruță a lui Cârciu pe-a modoranul iar Micul lui Ciobanu era Vasilache. Am tocmit trei țigani - vioară, țambal și acordeon - , care locuiau pe
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Ei salvator. Unii dintre copii m-au întrebat la Jilava cum a fost posibil să trec prin atâtea percheziții din care nu scăpa nici un vârf de ac. O păstram într-o batistă curată, înfășurată și înnodată, fie legată cu o sforicică în jurul gâtului, fie chiar în buzunar pentru a-mi fi la îndemână în momentele critice. În timpul perchezițiilor n-o ascundeam. Aveam credință că Ea se apără singură și mă apără și pe mine. Așa se întâmpla. Când îmi venea rândul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Care va să zică, îl șterpelește distrat, neuitând totuși să-nsemne, în vederea continuării delectării Nastasiei Filipovna, prin „îndoirea“ filei... (detest tipii, de orice calitate intelectuală ar fi, da, monștrii ce boțesc astfel, nonșalanți și bestiali, „obiectul plăcerii“... Mâșkin putea improviza un semn, o sforicică, o ață, ceva acolo... sau să memoreze numărul... ba nu, exclus!, Idiotul nu prea ține minte, avea și crize epileptice, mă rog... o!, în nici un caz, mă înfurii brusc, scăpat de mila asta livrescă față de prințul neglijent, sadic cu hârtia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
pe băț; sau merele și perele fierte În zahăr și lucind, În cămașa lor sticloasă, Înfipte de asemenea pe băț; sau bigi-bigi, roșu ca focul, tare moale, ca un cârnat din făină cu zahăr și miez de nucă, Înșirat pe sforicele lungi; sau pistilul acrișor din pulpă de caisă, Întins ca o piele de drac și făcut vălătuc; sau susanul și miezurile de nucă Încre menite În pasta tare de zahăr topit pe lespedea de marmoră; atâtea și atâtea, care mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la medicină, a decretat necesitatea unui potop glacial. Pe de altă parte, temperatura băii de seară a rămas la valoarea constantă de 28o Réaumur (95o Fahrenheit), după cum arăta un termometru mare și cumsecade, care, fiind Îmbrăcat În lemn (cu o sforicică udă vârâtă În gaura din mâner), putea să plutească printre peștișorii aurii și micile lebede din celuloid. Toaletele erau separate de băi și cea mai veche dintre ele era o Încăpere destul de luxoasă, dar cam sumbră, cu lambriuri frumoase și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vădanele, pruncii... cu ce i-om putea răsplăti? I-o răsplăti Dumnezeu, că noi, oricât le-om da, le rămânem veșnic îndatorați... Da' până una-alta, le mai ostoim durerea cu o danie: un petec, un petecuț, o sfoară, o sforicică de pământ, acolo, întărit cu hrisov și pecete domnească: "Să le fie ocină dreaptă slobodă de dajdie". Ce ziceți, le dăm? Boierii tac. Adâncă tăcere... Ștefan îi îndeamnă: Eu dau mai mult că am de unde. Domniile voastre, mai puțintel. Cât vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ceruri! Acolo unde este comoara voastră, va fi și inima voastră." Boierii clipesc des, se închină, mormăie în barbă, dar tac. Ștefan izbucnește: "Bucurați-vă și veseliți-vă că răsplata voastră mare este în Ceruri!" Cu un petecuț, cu o sforicică două, vă cumpărați ditai moșie în Grădina Raiului. Un chilipir, zău așa! Haideți! Curaj, boieri dumneavoastră! Care mai dați?! Care?! Eu, strigă Tăutu. Și eu! exclamă Șendrea. Dau! ridică mâna Duma. Dăm! spun într-un glas Vlaicu, Stanciu, Bodea. Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
smerit: Domnul din inimă vă mulțămește! Haide! Hai!... Care mai dați?! Care mai dați?! Mihail, fâstâcit, rușinat, îngână: Eu ... eu... și eu aș da... dar... dar n-am... N-ai?! Cum așa?! se minunează Ștefan. N-ai?! O sfoară, o sforicică, ceva, acolo?! Nimic n-ai?! Fantastic! Ați auzit, boieri dumneavoastră?! Boier! Mare boier! Și n-are! Mare spătar! Și n-are! Unde s-a mai pomenit?! Boier și să n-aibă?! Stanciu mormăie în barbă, destul de tare, ca să audă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Vasile al lui Andrei. «Ai să te însori curînd», i-a zis aceea. «Cu cine, o să afli chiar azi, la întoarcere, dacă vei trece pe jos prin vadul Sucevei și vei dezlega, ținînd mîinile la spate, cele nouă noduri ale sforicelei pe care ți-am pregătit-o: va fi prima fată sau femeie ce-ți va ieși în față pe drum». Inutil să mai adaug - a reluat L., după o scurtă pauză -, aia a fost Melixina. Pe bunicul, despre care a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cât timp au caracterul esențial de articol din material textil. Firele "îmbrăcate" stau la baza fabricării unei mari varietăți de articole de pasmanterie. Unele dintre ele pot fi utilizate ca atare și pot servi de siret (ibrișin) pentru butoniere, broderie, sforicele pentru pachete etc. Poziția exclude: a) Firele din par de cal "îmbrăcate", clasificate la poziția nr. 51.10. ... b) Firele din cauciuc "îmbrăcate" cu textile (poziția nr. 56.04). ... c) Firele metalice "îmbrăcate" (poziția nr. 56.05). ... d) Milanezele, șnururi
ANEXĂ nr. 56 din 5 ianuarie 2000 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166798_a_168127]
-
românești de frunte din vremurile stăpânirii muntene sau ale județelor românești... ei au nume cu răsunetul unguresc, apucături mandre în salut și vorba, constiinta unei superiorități, adevărate, ei poartă pălării cu marginile mari răstoarse și uneori își sucesc cavalerește, în sforicele lungi, dîrze, mustățile negre." Baronul [Vasile] Nopcsa [Nopcea] se trage dintr-o străveche familie română. De altfel, numele pronunțat și scris de Aron Densușianu că “Nopcea”amintește de o veche tradiție onomastica la români, probabil “Nopcea” fiind “Noapte”. S-a
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]