228 matches
-
Domnului, că ne-am aflat mai mult decât ne-am fi așteptat până când el avea să ne spună numele lui adevărat. Omul avea o față mare, rotundă, roșcovană, cu fălci puternice, ca de haiduc. Ochii mari și albaștri, cu priviri sfredelitoare și agere, ca de vultur, păreau să cerceteze și să vegheze, în taină, pe fiecare din credincioșii ce înaintau spre altar. Deasupra sprâncenelor groase și zburlite, lucea o frunte lată, ușor încrețită și bombată, care avea o tăietură pronunțată, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
privire piezișă, Alex își observa imaginea reflectată de oglinda gravată cu o fântână de cristal. Se simțea fără vârstă, senină și tânără, gata să-și ia viața de la capăt. În acea clipă, o vulpe lătră foarte aproape de casă, un sunet sfredelitor, răgușit, îndurerat, iar ușa de la intrare se deschise abrupt și cineva intră înăuntru. Alex își duse o mână la inimă. Era Ruby. Femeia o văzu pe Alex prin ușa deschisă a camerei de zi și veni repede spre ea, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
George porni spre Inel. Dincolo de pietre, cerul strălucitor al asfințitului de vară părea să vibreze de albastrul neștirbit al fericirii pure. George se simți scuturat de un hohot de plâns. Începea durerea: o simțea răspândindu-se în el, durerea mutilantă, sfredelitoare, a remușcării. Și începu să se roage: „Fie ca să mor acum, fie să mor, fie să mor!“ Când ajunse pe partea cea mai ridicată a islazului, văzu câțiva oameni, care nu se apropiară însă de el. Porni prin iarba înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și, sigur, neinteresant. Apoi, de-afară, dinspre stradă, erupe un urlet! Un urlet ascuțit, prelung, jălalnic! Animalic! Un hăulit respingător, chinuitor de câine! Peste care se suprapune, dinspre curte, un al doilea urlet... Un zbieret gros, spăimos, grăbit și cutremurător! Sfredelitor, sfâșietor și izbitor! Uman! E Nae...! Nae...! E Năică...! L-a prins Criminalul! L-a linșat! Fugi, Dănuțule! Aleargă! Zboară! Repede...!! urlă și Fratele. Ca întotdeauna, în menghina angoasei, spațiul se comprimă, timpul se dilată și, din patru-cinci salturi, pașnicul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
asemenea condiții, copiii mor ca muștele, iar mâinile multora dintre cei în viață, indiferent de vârstă, sunt jupuite de pelagră. Ca urmare, înfățișarea oamenilor pare sumbră, sălbatică. Chipurile apar uscate, „sulegete”, „lingave”, de culoare gălbui-pământie, numai ochii sunt câteodată „zbanghii”, sfredelitori, dar de obicei căutătura e mohorâtă, „împosocată”. Încruntați, închiși în ei, oamenii se exprimă sobru, adesea laconic, vorbirea lor caracterizându-se prin absența culorii, singura notă de pitoresc fiind conținută în termenii regionali aspri, pietroși. Asprimea, brutalitatea ar putea fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
alte probleme la nivelul organelor și țesuturilor specifice asociate canalului respectiv. Printre primele semne ale energiei prost canalizate se numără durerea și presiunea inexplicabile în anumite părți ale corpului, mai ales în plexul solar sau în abdomen, senzația de durere sfredelitoare, care radiază în afară și nu poate fi atribuită durerilor de mușchi, posturii incorecte sau circulației proaste. Dacă nu este corectată, această deviere poate să afecteze funcțiile vitale, să producă boli și un disconfort intens. Corecții - dacă simțiți că energia
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
femei, tinerii de obicei suportă mai ușor durerea decât vârstnicii. Durerea este un summum de parametrii pe care se rulează personalitatea fiecăruia. Durerea teoretic poate fi descrisă, de la un individ la altul prin descompunerea în elemente componente: -calitatea (tăioasă, surdă, sfredelitoare); -localizarea și extinderea (ascuțită, punctiformă, regională); -personalitatea (ritmică, stabilă, fulgerătoare); -intensitatea (vagă, slabă, medie, puternică) etc. 4.1.2. Interpretarea durerii Ca o problemă psihologică - durerea face parte atât din viata normală, cât mai ales (Leriche) din viața patologică a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
gol ontic ce-și privește înfrângerea precum un spectator urmărește o reprezentație teatrală dramatică a cărui protagonist el este. Asemeni acestei nave dispuse imprevizibilei derive, sinele meu este aruncat în torentele unui naufragiu de ordin spiritual la întâlnirea cu suferința sfredelitoare a celuilalt. Acest naufragiu sufletesc este o bulversare de impact, o răsturnare dezrădăcinantă a componentelor lăuntrice ce erau anterior stabile, ferm așezate și capabile de a conferi o armonie funcțională generală pentru interioritatea mea. Vom spune aici că sunt bulversat
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
pe tine” (Isaia 49, 15), așa Îi mângâie și astăzi pe credincioșii Săi. I.4. Suferința celor drepți și viața de huzur a păcătoșilor În cele ce urmează vom Încerca, pe cât posibil, să oferim un răspuns mulțumitor la o Întrebare sfredelitoare, cu un grad deosebit de dificultate, care macină mintea și conștiința multora, care au trăit, poate, la rându‑le, odiseele lor prin lumea suferinței : de ce jubilează și trăiesc Întru Îndestulare cei necredincioși, iar drepții suferă, năpădiți fiind de dureri, Încercări și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sunt cel mai frecvent Întâlnite. TABLOU CLINIC În 70% din cazuri pacienții prezintă metastaze În momentul diagnosticului. Principalele simptome și semne clinice Întâlnite sunt următoarele: 1. a) scădere ponderală asociată cu fatigabilitate În 80% din cazuri; b) durere - surdă sau sfredelitoare În 50% din cazuri (la 75% dintre pacienții cu carcinom fibrolamelar); c) febră - 10%din cazuri; dă hemoragie intraperitoneală - 10 - 15% din cazuri; e) icter - 20-58% din cazuri. 2. a) hepatomegalie În 88% din cazuri; b) creșterea masei abdominale În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de șah sau de table învățat și pe care ne străduiam să-l însușim în anii detenției. Domnul Traian Trifan a făcut o primă interpretare, mai generală, sugerându-ne lupta dintre piesele șahului sau tablelor. Omul acesta, cu mintea lui sfredelitoare, căuta totdeauna răspunsurile cele mai înalte, cele mai plăcute lui Dumnezeu la toate actele noastre pământești. Câteodată se tulbura analizând actele politice ale partidelor, zise istorice, care au condus țara. Actele lor de conducere demonstrau lipsa de legătură cu Dumnezeu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am făcut cunoștință cu încă un tip de evreu, acela al negustorului, al comerciantului de nivel internațional. Domnul Weintraub, un bărbat în jur de 40 de ani, bine legat, cu alură de bonomie, cu zâmbet mascat de privire caldă și sfredelitoare, cu mișcări de birocrat elevat, a spus numai cum se numește și apoi, căutând cu privirea un loc pe un prici unde s-ar putea odihni, s-a urcat la etaj. I-am făcut loc între mine și domnul Marinică
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
veche dragoste este încă, în oarecare măsură, vie. Firește, nu am revăzut-o niciodată. Am mulțumit Domnului că, în anii ce-au urmat, demonul geloziei m-a avertizat să evit descoperirea de noi amănunte; ar fi însemnat o suferință prea sfredelitoare și apoi niciodată nu i-am cunoscut numele căpătat prin căsătorie. Am încetat să mai cercetez; nu voiam să știu pe unde-și târăște obscura existență. Nu voiam ca gândurile mele rotitoare să aibă locuri și nume cu care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
grabă cu închizătoarea complicată a porții, și am izbutit să ies în stradă. Am coborât dealul în grabă. Fără să alerg. Apoi am început să merg mai încet, tot mai încet, și când am ajuns în sat, pășeam agale. Senzațiile sfredelitoare de furie, frică și de rușine clocotitoare începeau să se domolească treptat. Fugisem ca un câine bătut? Am hotărât că răspunsul la această întrebare nu avea nici o importanță. Mi-am atins obrajii încinși și mi i-am răcorit cu dosul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de a o atinge devenise foarte neplăcut! Trupul rigid îi tremura din cap până-n picioare, ca străbătut de un primejdios curent electric. Fața îi era congestionată, scăldată în lacrimi, iar din gură i se prelingeau picuri de salivă. Vocea, răgușită, sfredelitoare, striga întruna; părea o făptură terorizată, sugrumată de furie, care scuipa obscenități, scotea un urlet de panică paroxistică, un „aaah“ ascuțit și prelungit, care se prefăcea într-un vaier sughițat de „oh... oh... oh!“, coborând apoi într-un lung „ooooh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
șoc - să lunec repede în inconștiența somnului, dar m-am pomenit târât într-un soi de infern. Dacă există vreo tortură mentală sterilă mai dureroasă decât gelozia, aceasta este remușcarea. Până și suferința pierderii unei ființe dragi e mai puțin sfredelitoare; și, de multe ori, aceste două chinuri agonizante se îmbină, așa cum se întâmplă acum în cazul meu. Spun remușcare și nu căință. Mă îndoiesc dacă am cunoscut vreodată căința în forma ei pură; poate că nici nu există într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
III 11, până la catedra unde se află d-na profesoară Elvira Sorohan alături de profesorul de seminar, dl. Pricop. Totul este amplificat de zvonurile care circulă printre studenți: doamna Sorohan este "cuiul" anului I. Mă aștept la o privire rece, intransigentă, sfredelitoare și la un "interogatoriu" chinuitor. Pe măsură ce răspund însă (mi-a picat cronicarul Ion Neculce) descopăr un zâmbet mobil și o mimică a feței care traduce încântarea, așa că mă desprind de foaie și vorbesc liber, înțelegând că examenul nu e o
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
25 de ani de la aniversarea centenarului său. Dar, în egală măsură, merită a ne aminti și de scriitorul CELLA DELAVRANCEA, gândindu-ne la romanul O vară ciudată (invitându-vă să reflectăm, puțin). Un roman care conservă între filele ei duioșia sfredelitoare a unei mari iubiri, într-o natură generoasă, undeva, aproape de Luncavățul care „lucea ca o sabie la poalele zăvoiului misterios”, dar și de învolburatul Olt, într-o casă înconjurată de alei de trandafiri, de vietăți de toate felurile, de oameni
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
deschizându-se către întinderile lăuntrice nesfârșite și devenind pentru acestea fereastra revărsării lor spre lume. Cetatea interiorității celui care a depășit naivitatea fiind încercat prin confruntări pierdute rămâne acum închisă pentru străinul ce-i solicită deschiderea pătruns de mirajul răutății sfredelitoare. Mai mult, vicleniei acestui călător i se iese în întâmpinare. El este salutat aproape de zidurile lăuntricului, este întârziat și apoi, oprit din graba sa malefică. În această pauză a suspiciunii reciproce, în paranteza-breșă unde cele două conștiințe plutesc purtate de
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
își apropie constant imaginea propriei morți ca factor ce estompează controlând ecourile orgoliului și ascensiunea primejdioasă a imaginii false de sine. Astfel, el trăiește pentru și nu împotriva celorlalți. Suferința celui încercat de răutatea semenului determină într-adevăr o maturizare sfredelitoare, un salt ce ridică întru suferință adâncul sufletului lovit în planul unei lucidități vigilente. Această luciditate se instaurează pe fundalul unei strângeri și aduceri la sine, unei concentrări ce anulează disiparea, consumul și risipirea eului în naivitate. Aici are loc
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a nebuloasei profanului, tot astfel și suferința își deschide amarul existențial în clipe de agonie și spasm, în tensiunea unor situări insuportabile ce induc senzația că derularea firesc-banală a vieții pășește brusc într-un gol incendiar și mistuitor. În cadrul acestei sfredelitoare experiențe, în parcursul unei astfel de sfâșieri sentimentul pe care îl încercăm este de prelungire temporală, de ne-finalitate traumatizantă și absurdă. Intensitatea suferinței pare a sfida timpul, a-l încetini ofensator. Acest sadism ontic al amânării smulgerii izbavitoare din
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
îndepărtează materia de spiritul ce o poartă. Dimpotrivă, ea apropie cele două structuri într-un mod extrem de intens. În mijlocul unei dureri trupești acerbe sufletul conștientizează mai profund ca nicicând telurica sa împletire cu soliditatea corporală. Ghimpele care pătrunde și arde sfredelitor deschizând noi adâncimi de mistuire în pulsația caldă a țesuturilor care-și pierd celulele atomare sub impactul sfârtecării ce înaintează decisiv, ascuțișul ce mutilează perturbator liniștea vibrațiilor calme din mecanica bine centrată a trupului dinamic și integru își proiectează întreaga
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
trupul este cel mai expus aici devastatoarei suferințe dar sufletul care-l susține și poartă adună cumulând vibrația durerii și neliniștea neconsolată și tânguitoare a combustiilor interioare. Însă, afecțiunile corporalității nu se traduc întotdeauna la nivelul spiritului printr-o străpungere sfredelitoare și incendiară. Mai exact, între suferințele mijlocite de trup și cele care lovesc sufletul fără intermedierea acestuia, există stări ale unor crize totale ce copleșesc atât corporalitatea cât și spiritul. Aceste crize nu pot fi definite nici ca dureri spasmotice
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
oferit de tragedia înfricoșătoare și adesea imposibilă descrierii prin cuvânt a celor lipsiți de vedere, a celor atinși de bezna sinistră și exilantă a orbirii. Se poate spune, în termenii limbajului comun, că într-adevăr orbirea nu doare, nu arde sfredelitor străpungând corporalitatea spre a lovi spiritul. De asemenea, ea nu poate fi definită nici drept o suferință pur sufletească raportul și conexiunea ei cu sfera trupului fiind evidentă. În acest sens, se poate spune că orbirea reprezintă o suferință intermediară
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
această inter-relaționare este modul de percepere al lumii de către suferind, perspectiva sa asupra imanentului ce-l învăluie, asupra cotidianului răsfirat în succesiunea temporală și așezat sub reperele extensiei spațiale. Așadar, reluând întrebarea cum privește lumea împrejmuitoare cel pătruns de ascuțimea sfredelitoare a durerii remise dinspre trup sau de bezna apăsătoare a orbirii sau, în fine, de cutremurarea sufletului prin suferințe cu motivație și cauze spirituale? Suferința trupească determină sentimentul unei ajustări a lumii doar la nivelul taumaturgic, la planul posibilității de
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]