357 matches
-
asupra partiturii, prin analiză și schemă grafică" (pag. 235). Semnalând metodele de analiză ale lui W. Graeser (Bach Kunst der Fuge) și M.-A. Souchay (Das Thema in der Fuge Bachs), Dan Voiculescu oferă o manieră de investigație aflată în siajul celor exersate cândva de doi dintre cei mai fideli interpreți ai polifoniei bachiene. "Continuând metodele lui L. Czaczkes și S. Toduță, analizele pe care le propunem se desfășoară sub forma liniară, pe tot atâtea benzi câte voci are fuga. în
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9662_a_10987]
-
asupra partiturii, prin analiza și schema grafică" (pag. 235). Semnalând metodele de analiză ale lui W. Graeser (Bachs Kunst der Fuge) și M.-A. Souchay (Das Thema in der Fuge Bachs), Dan Voiculescu oferă o manieră de investigație aflată în siajul celor exersate cândva de doi dintre cei mai fideli interpreți ai polifoniei bachiene. "Continuând metodele lui L. Czaczkes și S. Toduță, analizele pe care le propunem se desfășoară sub formă liniară, pe tot atâtea benzi câte voci are fuga. în
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
doi protagoniști ai cărții, o legătură făcută de prezența feminină, În ambele cazuri. Respingând, Ștefan Își ratează destinul, Rică evoluează, se Împlinește... Romanul depășește, Însă, spațiul și timpul narate. În stare de victimă a nevinovăției este omul dintotdeauna; În nefericitul siaj al nefericiților delatori, antieroi, asupritori sunt ceilalți; În situația de asumare În singurătate a experiențelor de viață, suntem toți. Cum calea de mijloc nu a Împăcat, Încă pe nimeni, toată povestea „va urma”... cu singura șansă a „Învierii pământene”. Închei
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
stare comparabilă cu aceea pe care o încerci între somn și luciditatea trezirii. Apoi, a fost ca și cum mi s-ar fi eliberat pieptul de o greutate, ca și cum legile gravitației încetaseră să mai existe pentru mine, de parcă îmi luasem avânt în siajul himerelor mele, acum vaste, delicate și subtile. O indicibilă voluptate mă invadă. Mă eliberasem de greutatea corpului. Ființa mea tindea spre universul ușor și insensibil al regnului vegetal - o lume calmă, dar plină de forme, de culori mirifice. Gândurile își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
spre soarele auriu, ca două păsărele pe care o nedeslușită taină le făcea să-și ia zborul În același timp, alteori lunecau Împreună ca picăturile de rouă În căușul unei frunze. De câteva ori, Fauvé a reușit să ajungă În siajul Alfinei și atunci aproape că i-a simțit mireasma sălbatică, dar când să muște din bara cromată, ea s-a scuturat imediat, ca un cățelandru ud, țâșnind Înainte. Au smuls cearșafuri de pe sârme, au traversat miriști care le-au julit
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
experiența o hrănise preferențial cu deliruri suculente, care-o extrăseseră dintre semenii banali, Înălțând-o la rang de Mare Preoteasă. Își făcuse o coafură care amintea de un velier și străbătea sălile de restaurant cu o cohortă de enoriași În siaj, pocnind din bici și ținând În mână un vilbrochen Împopoțonat cu câteva panglici, căruia Îi spunea Marele Arbore Cotit al Vieții. Acesta era principalul obiect de adorație, plus două moaște găsite pe jos - un tranzistor cu trei piciorușe și un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
simplu, mai greu e să poți traversa o șosea aglomerată. Când am ajuns dincolo, hârtia mea tocmai fusese ridicată În aer de un vârtej, alături de rămășițe de ziare și frunze, iar apoi părăsise vesela horă pentru a se prinde În siajul unui camion care mergea spre linia orizontului, pe care se decupau trabucurile verticale ale turnurilor de gudron. Mașina mea era parcată de cealaltă parte a drumului, așa că am sărit Într-un taxi. Era gol. Am ieșit și am sărit În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
plăcut și palpitant. Mâna osoasă, care ținuse pipa, plesni neajutorată un genunchi. — Să readucem spiritul lui Chaucer, spuse el. O femeie trecu pe culoar și, pentru moment, Întreaga atenție a domnului Savory fu În mod vizibil captată să navigheze În siajul ei, săltând, săltând, săltând, ca și mâna lui. — Chaucer, spuse el, Chaucer... Brusc, În fața ochilor domnișoarei Warren, el abandonă efortul, pipa Îi căzu la podea și, aplecându-se s-o găsească, exclamă iritat: — Naiba să le ia! Naiba! Era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
un altul? De ce am procedat așa și nu altfel, la cutare ceas? Mă mai opintesc o dată în ușă și... verile mele rurale dau năvală din stînga vitraliului. Pot vedea-auzi salcia cu cozi de fată, foșnetul ascuțit al stufului, clipocitul apei, siajul cufundarilor, plutirea somnoroasă a bărcii spre pîlcul de iriși. Mă văd pe mine însămi: mergînd pe malul inundat, clisos, prin nămolul încălzit de un soare sprinten. Încerc apa cu vîrful piciorului, ca-n acuarela lui Rusalin, păstrată de Iordan în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nici de binecuvîntarea fri voli tății. De cum Își face apariția, ea merge direct la subiect, la ces tiune, la interes, la business, e amputată de introducere și de Încheiere, nu e o cometă cu cap, cu plete și coadă, cu siaj luminos pe urmele ei. Simți că activismul ei programatic e incitat ca să umple un gol, ca să mascheze o carență, să sal veze Întregul din teroarea principalului amănunt al ființei sale. Urîtele și urîțelele vor să domine din start ori, tot
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ultima reprezintă o ars apocalyptica, întrucât conține toate elementele definitorii ale genului. Nu mă voi opri aici decât asupra episoadelor apocaliptice, lăsând descrierea conținutului teologic pentru capitolul de sinteză. Să spun totuși că textul pare să fi fost zămislit în siajul mișcării eseniene. O dovedesc coincidența mai multor expresii („inimă rea”; „Fiul”, denumirea pentru Mesia), precum și a multor teme: locul de excepție pe care-l ocupă Cunoașterea (Gnoza), ascetismul, ezoterismul, tehnicile extazului etc. Autorii „Studiului introductiv” la volumul Ecrits intertestamentaires descriu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Despre asta am scris, despre supraviețuire", ne îndrumă Ioana Nicolaie lectura, pe coperta a IV-a a cărții sale O pasăre pe sârmă. Într-o dezbatere critică purtată anul trecut, cu polemici frontale și colaterale, s-a vorbit mult, în siajul opiniilor lui Paul Cernat, despre mizele mari și mizele mici în literatura noastră "tânără". Prozatorii recenți, ai anilor 2000, n-ar avea memorie istorică și culturală, fiind niște bricoleuri postmoderni, cu toate deficiențele "optzeciștilor", dar fără meritele acestora. Lipsite de
O telenovelă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7383_a_8708]
-
în scenă a unei încăierări de speluncă fioroasă unde se învârt prostituatele printre marinari învârtoșați de băutură și hormoni. Randy "The Ram" Robinson (Mickey Rourke) este unul dintre protagoniștii acestor show-uri, unul consacrat cu ani în urmă, trăind în siajul gloriei de odinioară, la marginea societății. Singurătatea îl apropie de Cassidy (Marisa Tomei) stripteusă la unul din barurile din cartier, puțin fanată, dar încă atractivă, storcând acest farmec de ultimele picături înainte de a se pierde în masa anonimă de nonames
Această viață Sportivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7553_a_8878]
-
la mine acasă. A călători înseamnă a mă despărți de ea - și mai mult acum, când nu mai este aici - când ea este însăși intimitatea cotidianului. 21 august 1978 De ce mi-aș dori cea mai neînsemnată posteritate, cel mai neînsemnat siaj, atunci când ființele pe care le-am iubit cel mai mult, pe care le iubesc cel mai mult, nu le vor lăsa, eu sau câțiva supraviețuitori trecuți? De ce-aș dura dincolo de mine însumi, în necunoscutul rece și mincinos al Istoriei
Roland Barthes - Jurnal de doliu by Em. GALAICU-PĂUN () [Corola-journal/Journalistic/7304_a_8629]
-
cu bunuri proprii. Și, bineînțeles, când ai luciditatea de a nu întreține nici un mit. Abia atunci, închizând cercul nu te întorci de unde ai pornit" (p. 85). Deși pare să definească spiritul liber, autorul aproximează, în fapt, și o definiție, în siajul lui H.-G. Gadamer, a interpretării. Spiritul se reîntoarce întotdeauna la sine, închizând cercul, însă numai lectura dialogică, receptivă și nedogmatică asigură câștigul epistemologic, posibilitatea restructurării și a îmbogățirii conștiinței interpretative, precum și a obiectului interpretat. Scrisul hedonistic ("pentru plăcerea mea
„Gâlceva“ cu Valéry by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7320_a_8645]
-
Covrig Roxana Analistul Cozmin Gușă opinează că la Vilnius este un joc de “megaputere”, unde “un mare învins este Uniunea Europeană”. "Eșecul UE de a reuși să atragă în siajul euro-atlantic țări ca Ucraina sau Armenia este unul major și care schimbă datele problemei pe această falie care, până în acest moment, părea să fie pe Prut, din acest moment pare să se mute pe Nistru, ceea ce într-un limbaj geopolitic
Gușă, despre Vilnius: Un mare învins este Uniunea Europeană by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/59199_a_60524]
-
legată de vizite la Chișinău", a argumentat Gușă, la Realitatea. El a adăugat: "Învingător, premiantul clasei, este Moldova, dar alți doi câștigători pe spatele premiantului sunt Federația Rusă, în relația cu Ucraina pe care a reusit să o păstreze în siajul euro-asiatic, și România, care reușește să atragă Moldova pe acest parcurs euro-atlantic și are dreptul de preempțiune asupra lucrurilor subtile care se vor întâmpla acolo. De aici și această concurență între primii oameni în stat de a merge la Chișinău
Gușă, despre Vilnius: Un mare învins este Uniunea Europeană by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/59199_a_60524]
-
care au eșuat" În ROMÂNIA LIBERĂ din 16 septembrie a.c., Herta Müller îi acordă Sabinei Fati un scurt, dar foarte cuprinzător interviu, a cărui temă principală s-ar putea rezuma la felul în care vede scriitoarea România de azi în siajul celei de ieri. Avantajul apariției într-un cotidian cunoscut -deși nu din toate luările de cuvînt s-ar putea deduce că e vorba de un avantaj - se traduce și prin numărul mare de comentarii lăsate de cititori. În puține cazuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6055_a_7380]
-
prefață de Zoltán Rostás, București, Editura Curtea Veche, 2012, 416 p. Sociologul Antonio Momoc (n. 1978) e un tînăr universitar cu formație multiplă. Discipol de elită al lui Zoltán Rostás, a publicat de curînd un studiu excepț ional, aflat în siajul vechilor și susținutelor preocupări ale celui din urmă pentru istoria școlii Gusti, iar backgroundul multidisciplinar a prins bine cercetării sale. Cu un titlu acroșant ce amintește cartea de succes a lui Lucian Boia despre elitele intelectuale interbelice, volumul de față
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
prezent, nu este deloc encomiastic. Fără să facem, Doamne ferește!, protocronism, astăzi ne este mai limpede decât în 1941 că geniul lui Iorga a intuit, cu ani și chiar decenii mai devreme, câteva dintre direcțiile noii istoriografii, ce va apărea în siajul școlii de la Annales. Și nu prin observații fulgurante, ci prin cercetări ample. Istoria mentalităților sau istoria vieții cotidiene sunt categoric prezente, chiar dacă fără a fi conceptualizate formal, în cercetările lui Nicolae Iorga Istoria țării prin cei mici (1921) sau Istoria
Iorga, feminist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4878_a_6203]
-
OTV sau Kanal D, ci se întâlnesc și pe posturile „cu pretenții”, cum ar fi TVR1 și, surprinzător (oare?), TVR Cultural. Semnalarea raportului este binevenită în prag de 15 septembrie (care se întâmplă, anul acesta, pe 12), dar și în siajul celei de-a doua sesiuni a Bacalaureatului, cu o promovabilitate și mai redusă decât prima, și mai ales dacă o corelăm cu un text de informație apărut săptămâna trecută pe platforma Spune și tu a trustului ADEV|RUL: modelele de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
sumarul interesant al revistei. Despre și pentru Europa Deși publicat fragmentar, este binevenit textul sociologului german Jürgen Habermas privind criza zonei euro și consecințele ei, apărut în „Le Monde” din 25 octombrie și în ADEV|RUL din 28 octombrie. În siajul a numeroase luări de poziție pe aceeași temă operate de intelectuali europeni și, uneori, americani, Habermas subliniază încă o dată riscurile tot mai vizibile ale lipsei de transparență (sau chiar de democrație) cu care operează instituțiile europene, irosind astfel o șansă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5158_a_6483]
-
semne de punctuație. Servind, cu alte cuvinte, gramatica poeziei, nu poezia însăși. Citatele, prea înalte pentru a mai fi și expresive, nu făceau decât să pregătească, parcă, o concluzie ce se va revela abia mai târziu. De data aceasta, în siajul aceleiași figurații contrastive, lectura unei pilde reușește să amorseze (și aproape să detoneze) poemul. În întreaga lui frumusețe: „Un frate, după ce s-a lepădat de lume/ împărțind averea săracilor,/ a venit la avva Antonie, iar acesta i-a spus:/ «Dacă
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
de asemenea specialiști vor rămâne, ca de fiecare dată, doar strigăte în deșert, iar „operația” de sluțire a Bucureștiului va continua triumfal, în nepăsarea și disprețul pe care autoritățile le manifestă față de ceea ce înseamnă patrimoniul urbanistic bucureștean. Parastase culturale În siajul aceleiași teme îndelung dezbătute, în DILEMA VECHE nr. 399 (6-12 octombrie 2011), Vintilă Mihă ilescu explică succint cum își tratează românii patrimoniul: „dintîi îl îngropăm, apoi îi tragem însă niște parastase de pomină”. După o vizită a autorului la Sulina
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]
-
alege cu o bună intuiție să-și situeze centrul de greutate al filmului în acest personaj și nu în narațiune, previzibilă și monotonă uneori. Filmând din unghiuri diferite, alternând grosplanuri cu decupajele dintr-un Los Angeles nocturn și misterios în siajul de lumini difuze, pulsatile, ca niște licurici orbi, Refn infuzează întreg filmul cu o imagine emblematică, carismatică, greu de desprins de pe retina spectatorului. Introducerea personajului este jucată abil, ca într-un sistem de pase mai lungi sau mai scurte, identități
Din orice direcție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5189_a_6514]