192 matches
-
pătrunderea idealităței și al adevărului natural, atuncea trebuie să fi satisfăcut natura și această pretențiune atâta cât fizionomia reprezintatorului să nu contrazică absolut espresiunei de idealitate. Ce cerc mic de figuri îi va rămânea actorului a cărui fizionomie [e] (inacce[sibilă]) neprimitoare pentru espresiunea spirituală și cât [de] rar îl mână un talent specific tocmai la reprezintarea unor astfel de tipuri, la cari să poată întrebuința (artistice) ca artist o structură de obraz în care prevalează espresiunea simțuală. Fizionomia ordinară, în privința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de apostolul Petru (FA 9,36‑41). Rosenstiehl scrie într‑una dintre notele traducerii sale: „În legendele iudaice păstrate în Egipt, aflăm că, în afară de Enoh și de Ilie, două personaje feminine sunt păstrate pentru a interveni în vremurile din urmă: Sibila și Tavita; de altfel, se știe că, în afară de Enoh, alte două personaje au fost ridicate cu trupul la cer: Ilie și Tavita; nu este exclus ca Tavita să fi fost păstrată ca un fel de dublu al lui Ilie, după
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Tavita; de altfel, se știe că, în afară de Enoh, alte două personaje au fost ridicate cu trupul la cer: Ilie și Tavita; nu este exclus ca Tavita să fi fost păstrată ca un fel de dublu al lui Ilie, după exemplul Sibilei, un fel de dublu și soră a lui Enoh”. Ceilalți opozanți vor fi Ilie și Enoh, care vor coborî din cer pentru a‑l da în vileag, la rândul lor, pe cel nelegiuit. În discursul lor, aceștia îl asimilează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
I-II, Florence, 1992. Sbaffoni, F., Testi sull’Anticristo, secolo III, Florence, 1992. Scholem, G., Le Messianisme juif : essais sur la spiritualité du judaïsme, Paris, 1992. Sebeok, A.Th. (éd.), Myth : A Symposium, Bloomington, 1958. Sfameni Gasparro, G., Oracoli Profeti Sibile. Rivelazione e salvezza nel mondo antico, Rome, 2002. Simon, M., Verus Israel. Étude sur les relations entre chrétiens et juifs dans l’Empire romain (135-425), Paris, 1964. Simonetti, M., (éd.), Ippolito, Contra Noetum, Bologne, 2000 (avec une longue introduction sur
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
numerotare urmează tradiția familiei codexurilor care împarte în trei cartea a VIII‑a (VIII, IX și X). Ele sunt redactate în hexametrii grecești și conțin profeții cu caracter antiroman. Cărțile III, IV și V sunt de origine iudaică. Restul constituie „Sibila creștină”. Vezi textul grec în J. Geffcken, Die Oracula Sibyllina [Die griechischen christlichen Schriftsteller 8, Leipzig, 1902], pp. 1‑226; Écrits intertestamentaires, t. I, Paris, 1987, pp. 1037‑1143, intr., trad. și note de V. Nikiprowetzky. De asemenea, Nikiprowetzky, La
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
alese, 1967, în colaborare), a încercat să definească o poetică a scriitorului pașoptist (Baza folclorică a artei literare a lui Mihail Kogălniceanu, 1968). SCRIERI: Încercări istorico-literare, Câmpulung, 1926; Viața literară și culturală a mănăstirii Câmpulung (Muscel) în trecut, Câmpulung, 1926; Sibilele în literatura românească, București, 1928; Din istoria presei românești: „Republica română”, București, 1931; Bibliografia românească veche. 1508-1830, vol. III (în colaborare cu Ioan Bianu și Nerva Hodoș), București, 1936, vol. IV, București, 1944; Istorie literară în recenzii, București, 1936; Lectura
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
ocupă spațiul tragicului, ea apărând ca o pedeapsă, o nenorocire și un blestem căzute pe capul oamenilor care se împotrivesc (hybris) voinței zeilor. Exemplele sunt numeroase la tragicii greci (Ajax, Hercule, Medeea, Oreste), dar și la autorii latini, ca Virgiliu (Sibila din Cumae, Didona etc.). Platon, în Republica, recunoaște existența alături de formele tragice, culturale, ale nebuniei și a unei „nebunii-boală”, el indicând pentru aceasta măsuri de tratament medical însoțite de izolarea socială supravegheată a bolnavilor deveniți periculoși. O atitudine particulară față de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
privind, dincolo de umorul imediat, dramatismul condiției umane. Un bărbat care își amintește că este căsătorit și are șapte copii poposește într-o seară în fosta casă a părinților săi, ce va fi reconstituită cu ajutorul unei vecine, Sibi (posibil avatar al sibilei), și a doi cerșetori. Fie bătrână și urâtă, fie tânără și frumoasă, fie mireasă, fie moartă, aceasta reflectă ipostazele „aproapelui” iubit: amantă, soră, fiică, mamă etc. Chiar mama protagonistului ilustrează același proteism: este bătrână sau tânără, bună sau rea, frumoasă
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
al divinației oraculare. În sensul acesta Pythia, la greci, și Sybila, la romani, devin personaje emblematice, simboluri ale exemplarității nebuniei, respectată, temută și ascultată. Luciditatea vizionară a profeților Vechiului Testament, precum și extazul tenebros al profeteselor oracolului de la Delphi sau al sibilelor romane, sunt „semne” trimise oamenilor de divinitate, cărora aceștia trebuie să se supună și pe care trebuiau să le urmeze. „Delirul profetic” se întemeiază la originea sa, ca act cultural, credința că reprezintă o „voce divină”, un „avertisment” dat oamenilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu trebuie neapărat căutate surse occidentale, căci tema avea o veche tradiție în poezia panegiristică ucraineană din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Interesul arătat în acest context literaturii oraculare în genere, oracolelor sibilinice în particular capătă motivări suficiente. Sibilele pătrund, firesc, în texte ce brodează pe marginea unor miracole, profețiile lor se autonomizează, motivul își face un nou statut și, depășind zona literarului, capătă (recapătă, mai bine zis) dreptul de a figura în programele inconografice. Previziunile versificate ale sibilelor
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Sibilele pătrund, firesc, în texte ce brodează pe marginea unor miracole, profețiile lor se autonomizează, motivul își face un nou statut și, depășind zona literarului, capătă (recapătă, mai bine zis) dreptul de a figura în programele inconografice. Previziunile versificate ale sibilelor din culegerea a lui Iannikie Haleatovski, Cerul nou... (Lvov, 1665), vor fi utilizate, cu neînsemnate modificări, de M. în Cartea despre sibile, câte erau -12 -, cum se numeau și despre profețiile lor (1672). Strofe întregi trec din lucrarea Cerul nou
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
depășind zona literarului, capătă (recapătă, mai bine zis) dreptul de a figura în programele inconografice. Previziunile versificate ale sibilelor din culegerea a lui Iannikie Haleatovski, Cerul nou... (Lvov, 1665), vor fi utilizate, cu neînsemnate modificări, de M. în Cartea despre sibile, câte erau -12 -, cum se numeau și despre profețiile lor (1672). Strofe întregi trec din lucrarea Cerul nou... în Cartea despre sibile..., ansamblu de mare erudiție, veritabil tratat, cu o informație impresionantă, adunată din surse occidentale și grecești, și cu
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
lui Iannikie Haleatovski, Cerul nou... (Lvov, 1665), vor fi utilizate, cu neînsemnate modificări, de M. în Cartea despre sibile, câte erau -12 -, cum se numeau și despre profețiile lor (1672). Strofe întregi trec din lucrarea Cerul nou... în Cartea despre sibile..., ansamblu de mare erudiție, veritabil tratat, cu o informație impresionantă, adunată din surse occidentale și grecești, și cu preluarea aceleiași teze politice antimahomedane. La M. sibilele - care vor pătrunde și în programele iconografice românești în a doua jumătate a secolului
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
despre profețiile lor (1672). Strofe întregi trec din lucrarea Cerul nou... în Cartea despre sibile..., ansamblu de mare erudiție, veritabil tratat, cu o informație impresionantă, adunată din surse occidentale și grecești, și cu preluarea aceleiași teze politice antimahomedane. La M. sibilele - care vor pătrunde și în programele iconografice românești în a doua jumătate a secolului al XVII-lea - sunt douăsprezece, ca în tradiția occidentală. În cartea lui, sibila Eritreea prezice că vulturul bicefal din nord (emblemă a țarilor ruși) va învinge
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
surse occidentale și grecești, și cu preluarea aceleiași teze politice antimahomedane. La M. sibilele - care vor pătrunde și în programele iconografice românești în a doua jumătate a secolului al XVII-lea - sunt douăsprezece, ca în tradiția occidentală. În cartea lui, sibila Eritreea prezice că vulturul bicefal din nord (emblemă a țarilor ruși) va învinge, protejat de semnul crucii, împărăția musulmană. Baroc este și enciclopedismul lui M., așezat și la temelia reorganizării, în 1703, a școlii din Moscova, în a cărei programă
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
București, 2001; Însemnări cu privire la moșia, satul și biserica de la Strâmba din comuna Puiești, jud. Tutova (în colaborare cu V. C. Nicolau), Bârlad, 1914; Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului, București, 1914; Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914; Sibile și filosofi în literatura și iconografia românească, Bârlad, 1916; Cuiul lui Pepelea, Chișinău, 1920; Frăția de cruce și alte înrudiri sufletești la români, Bârlad, 1920; Ținutul Hotinului la 1817, Chișinău, 1920; Noaptea Sfântului Andrei, Iași, 1921. Culegeri: Jocuri de copii
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
floarea tinereții, Miresei dulci i-ar da suflarea vieții, Izbește-n ziduri vechi, sunând din valuri. Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. Preot rămas din a vechimii zile, San-Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate: "Nu-nvie morții - e-n zadar, copile! " {EminescuOpI 203} SE BATE MIEZUL NOPȚII... Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă, Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi iee vamă. Pe cai bătute-adesea vrea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
o nuntă pe un vapor, cu trei sute de oaspeți. Erau acolo mulți prieteni pe care nu-i văzusem de mult, deci bucurie mare. Mireasa adorabilă, era mare dansatoare, mirele drăguț, muzica - frenetică. Puteam eu să rămân locului, senină și impa sibilă? Mi-am acaparat partenerul de masă, l-am luat de mână și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic am început să țopăim până la extenuare - pentru el, pentru mine nu! Am avut tot felul de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
o nuntă pe un vapor, cu trei sute de oaspeți. Erau acolo mulți prieteni pe care nu-i văzusem de mult, deci bucurie mare. Mireasa adorabilă, era mare dansatoare, mirele drăguț, muzica - frenetică. Puteam eu să rămân locului, senină și impa sibilă? Mi-am acaparat partenerul de masă, l-am luat de mână și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic am început să țopăim până la extenuare - pentru el, pentru mine nu! Am avut tot felul de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
-se ... până devale Ocol să-i picteze Pământul. Mă sting între stâncile goale. Prin baia de culori O frunză îmbracă vorba caldă Ce în apus o răstignește Pe buzele de dor uscate. Un bici de jale o izbește Și din Sibilă cum era Un galben pal o amuțește. Cu pete sângerii din soare Ce în apus domol coboară Se crede frunza iarăși floare Plutind cu visele-i, ușoară, Și uită că un ger sticlos îi arde vorba pentru-a mia oară
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
florilor, ca la Voroneț și Moldovița. În partea de jos a Arborelui, de o parte și de alta a lui Iesei, într-un registru orizontal, sunt reprezentați Filosofii antici de la est spre vest: Adonai, Platon, Tuchidide, Aristotel, Plutarh, Kilon și Sibila. Toți sunt oameni în vârstă, cu chipuri serioase, expresive, înalți, purtând pergamente cu texte mesianice. Pe latura de vest a pridvorului sus, sub cele două calote, sunt două scene mai mari: Preamărirea Maicii Domnului, în dreapta, și Înălțarea Sfintei Cruci, în stânga
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tinereții, Miresei dulci i-ar da suflarea vieții, Izbește-n ziduri vechi, sunînd din valuri. Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. Preot rămas din a vechimii zile, Șan Marc sinistru miezul nopții bate. Cu glas adînc, cu graiul de Sibile, Rostește lin în clipe cadențate "Nu-nvie morții e-n zadar, copile". (1883) Mihai Eminescu Pe ling\ plopii f\r\ șo]... Pe lînga plopii fără soț Adesea am trecut; Mă cunoșteau vecinii toții Tu nu m-ai cunoscut. La geamul
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
metri de noi, Își schimbă direcția și Începu să alerge În cerc În jurul nebuloasei, dispăru către stânga În albeață, ca să apară În dreapta după câteva minute, din nou ajunse foarte aproape de noi și am putut să-i văd fața. Era o sibilă cu nas mare, dantesc deasupra tăieturii subțiri a unei guri ca o crăpătură ce se deschidea ca o floare subacvatică, lipsită de dinți, afară de doi incisivi și un canin asimetric. Ochii Îi erau mobili, rapaci, sfredelitori. Am auzit, sau mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
strămoșii ei afri cani purtaseră walkmanuri la cingătoare, din noap tea isto riei și până atunci. La glezna unui picior, o brățară de piele cu un citat arab, din Coran, poate. Fata nu era frumoasă, ci era însăși imaginea sen sibilă a fru museții. Mi-e cu neputință să spun dacă era doar un obiect estetic lipsit cu desăvârșire de psihologie sau dacă, dimpotrivă, era numai psiho logie, derealizată, proiecție a privirilor fasci nate ale celor din jur. Privind-o, înțelegeam
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
latura din spre oraș a terasei, în fața ființei din muzeu! Era lipită cu omoplații de balu strada dincolo de care Torino, cu acoperișuri, ziduri și cupole, se-ntindea până la orizont. Pe fondul orașului magic (și poate diabolic) se detașa ca o sibilă, ca o atotștiutoare. Părea de fapt o protuberanță-a orașului trimisă spre mine și care mă ajunsese chiar și aici, la două sute de metri deasupra arcadelor nesfârșite. De data asta mă privea. Desigur mă recunoscuse, din muzeu sau din vis
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]