66 matches
-
sugerat că suferințele țării din timpul regimului comunist se datorau evreilor și ungurilor, pe motiv că aceștia ocupaseră pozițiile de conducere în Partidul Comunist în perioada stalinistă (ignorând înlocuirea ulterioară a acestora cu români, de către Ceaușescu). În al treilea rând, sicofanții lui Ceaușescu, în special cei asociați cu fostul săptămânal Săptămâna, au devenit apărătorii cei mai ardenți ai ultranaționalismului într-o încercare de a îndepărta atenția publicului de la rolul pe care ei înșiși l-au jucat pe lângă dictator. Complexul de vinovăție
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Dimpotrivă. De-atunci am încetat să-l judec (nici înainte nu exagerasemă. Doar Cel-de-Sus ne cântărește faptele. Altădată ne-am pomenit la aceeași masă cu Marele prozator Nicolae Breban. „Amfitrionul“ trona într-un cap, maiestuos și apoftegmatic, înconjurat de curtea sicofanților de ocazie. Pittiș la coada mesei, cu mine și încă un rocker. Pe cât de gomos era Breban, pe atât de volubil și natural Pittiș. Pe unul îl da afară din costum gravitatea; pe celălalt îl punea în evidență (autoăironia, vorba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
În afară de anumite negocieri de rând, în conținutul cărora avea abilitatea de a da întâietate interesului său personal, Domnului de Talleyrand nu trebuia să-i ceri nimic. Domnul de Talleyrand se ținea de câteva deprinderi și de câteva maxime pentru folosul sicofanților și al indivizilor dubioși din intimitatea lui. Toaleta sa pentru public, copiată după aceea a unui ministru de la Viena, era triumful diplomației sale. Se lăuda cu faptul că nu este niciodată grăbit; susținea că timpul este dușmanul nostru și că
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sărbătoresc funest/ Ședința de adio În hainele de gips.” La Străulești ori În palate se Întâmplă În plin veac douăzeci fapte care zguduie omenirea: „Peste veacul douăzeci/ Preaîntunecate javre/ Duc la Străulești pe veci/ Șiruri negre de cadavre”...; „În palate sicofanții;/ Cioclii tandri sunt pe fir/ Moartea În pervers delir/ Își cutreiera amanții”...; „...Sadic metronom intrus,/ Timpul să ni-l bată-n jos/ A intrat și a distrus/ Foarea gândului frumos”. Căci cine este omul În poezia lui Alexandru Tăcu? „Din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Se sfârșește și el după trei luni, la 14 martie 1883 și este înmormântat în Cimitirul Highgate din Londra de Nord. A fost caracterizat adesea ca insensibil, nesocotind sentimentele oamenilor; majoritatea, credea el, era alcătuită fie din proști, fie din sicofanți... În cercul său de prieteni și în familie, era cu totul altul, sigur, fericit, echilibrat și generos. Nu a fost ceea ce astăzi se numește lider charismatic și nici propagandist popular, nu a fost atât de vocal precum contemporanii săi, anarhistul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
încercase fără succes s-o convingă să se răzgândească. Ne-am întâlnit la aceeași petrecere la care recidivasem cu consumul de stupefiante. Era îndrăgostită de mine, dar platonic, obiectiv, iar această distanță o făcea mult mai atrăgătoare decât gașca de sicofanți cu care fusesem obișnuit. Îmi jucam propriul rol oarecum distrat și mi-am dat seama că asta o frustra, cumva subtil. Da, jucam același joc duplicitar din studenție și asta mă făcea să mă simt mai tânăr. Aimee Light era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în strună până la a prinde sunetele cele mai subtile. La Iași, acolo unde s-a mutat don' Cezar după 1990, meteahna a rămas aceeași, doar mediocritățile s-au mai rânduit. Iar don' Cezar se lăsa purtat pe norișorul de osanale, sicofanții își lustruiau imaginea încordându-și mușchii biografiilor proprii cu anecdote din preajma unui poet cu destin sigur. Era influențabil. Mediocrii din jur se răfuiau cu lumea literară autentică asmuțindu-l pe don' Cezar împotriva unuia sau a altuia. Eu însumi am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
destin sigur. Era influențabil. Mediocrii din jur se răfuiau cu lumea literară autentică asmuțindu-l pe don' Cezar împotriva unuia sau a altuia. Eu însumi am avut dispute fără niciun temei cu don' Cezar din cauza croncăniturilor unuia (sau altuia!) dintre sicofanții din preajmă. Dacă e să-l judeci pentru această stare de influențabilitate, atunci are o singură scuză: don' Cezar a rămas, până în ultima clipă, un copil. Un copil bătrân. Care se speriase (cândva) de primul rid, iar spaima aceea o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
majoritatea opurilor mele vor fi ieșit de sub teasc în colecții siglate "Eseu", "Eseuri de ieri și de azi", "Totem", "Texte de frontieră". E adevărat însă că, în "Eseuri de ieri și de azi", la Institutul European, Sorin Pârvu, colegul și sicofantul meu personal, tipărea, între altele, un roman de Costache Olăreanu plus un manual de jurnalism. În "locus mioriticus" totul fiind posibil, am să revin răspicat asupra cestiunii și o să le-o zic de la obraz detractorilor ori naivilor ce mă acuză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o poți avea decât la tine acasă și că esența ei a fost simțită întotdeauna de oamenii veritabili, superiori, așa cum o trăim noi: ca necesitate înțeleasă. Cu atât mai jalnică și odioasă ni se pare astăzi situația metecilor și a sicofanților literari, a celor care sfidând legile și libertățile țării lor își demonstrează în fond lipsa oricărei virtuți.“ (Tribuna, 19 mai 1977) „În corpusul de idei, indicații și orientări privind rolul și funcțiile literaturii și artei, desprins de uriașa activitate teoretică
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
perioade și împrejurări, singura subzistență a libertății, dar scopul nu poate fi altul decât ieșirea la lumină.) Aristotel arată că regimul politic cel mai favorabil prieteniei e democrația, în vreme ce sub tiranie prietenia devine extrem de rară. Tiranii au numai adulatori și sicofanți ; ei nu pot avea prieteni și nici tolera prieteniile dintre supuși ; fac totul pentru a le ruina, prin insinuarea suspiciunii mutuale, îndemnarea la delațiune, dezbinarea prin tentație și frică. Prietenia e singura forță care, prin simpla ei existență, se opune
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prilejul de a trata o temă precum evenimentele din decembrie 1989. Într-o notă de pesimism profund, în romanul Evanghelia după Satan (1993), editat postum, evocă destinul tragic al unui tânăr revoluționar împins la disperare și sinucidere de profitorii și sicofanții care au deturnat idealurile revoluției. SCRIERI: A doua moarte a lui Anton Vrabie, București, 1957; Profiluri, București, 1959; Ora șase, București, 1960; Anii tineri, București, 1961; Vântul de seară, București, 1962; Un vals pentru Maricica, București, 1963; Orașul cu o
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
sunt în egală măsură participanți la complot. Elementul-cheie în această operație rămâne, din păcate, presedintele Constantinescu. Spun din păcate, pentru că a devenit o axioma incapacitatea să de a face gesturi radicale - altele decât acelea de a se înconjura exclusiv de sicofanți și de înși incapabili. L-am urmărit cu atenție în momentele în care-și anunță intenția de a declara starea de urgență. Pe chip nu i se citea hotărârea, ci spaimă. Pentru câteva clipe, figură pierdută, expresia de disperare s-
Si caii se spintecă, nu-i asa? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18148_a_19473]
-
cazul să aibă, dreptul de a dicta cine să fie sau nu invitat la diferitele emisiuni. Dar, Președintele României are obligația morală ca prin exemplul personal să promoveze și să încurajeze caractere și competențe: el trebuie să respingă din preajma sa sicofanții epocii de aur. Când nu va fi loc în aparițiile publice pentru adulatorii vechiului regim, atunci spiritul vremii se va fi schimbat cu adevărat; nu vom mai vedea în funcții publice personaje anacronice, atmosfera morală nu va mai fi viciată
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
fondează revista "Totuși iubirea". În calitate de publicist a mai condus pentru o scurtă perioadă, în 1999, ziarul "Sportul românesc", și a realizat emisiuni de fotbal la postul de televiziune Antena 1. În perioada comunistă a fost considerat de mulți români un sicofant pentru felul în care îl lăuda pe șeful de stat Nicolae Ceaușescu. Indiscutabil, orientarea politică a lui Păunescu a fost întotdeauna una de stânga. Relația lui Păunescu cu puterea comunistă poate fi considerată ca ambiguă, Păunescu manifestându-se nu ca
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
teatrală, l-a împins la o parte pe Sumulong, cu o mișcare în sus a brațului drept — fără a-l atinge — și a început o îndelungată denunțare a lui Sumulong, etichetându-l (printre altele) ca „nemernic, servil și lacheu”, și „sicofant al imperialismului american” și i-a cerut președintelui adunării, Frederick Boland (Irlanda), să-l mustre pe Sumulong. Boland l-a avertizat pe Sumulong să „evite să declanșeze o polemică ce va provoca în mod sigur mai multe intervenții”, dar i-
Lovirea cu pantoful în masă de către Hrușciov () [Corola-website/Science/323816_a_325145]