103 matches
-
ci i voștri ambasciadori 21. Această identificare a comisarilor că ambasadori este, probabil, una semnificativă, întrucat găsim cei doi termeni asociați în legislația florentina din 1367, în care apărea denumirea de commissarius pentru prima dată în legislația orașului. Legea interzicea Signoriei să trimită ambasadori sau comisari Papei, împăratului, sau aliquem regem, fără aprobarea celor două colegii consultative. Cei Șaisprezece Purtători de Stindard ai Poporului și Cei Doisprezece Oameni Buni22. Cuvântul commissarius s-a întâmplat să intre în vocabularul oficial florentin la
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
teoria lui Bartolus Sassoferrato despre civitas recognoscens non superiorem [orașul nu recunoaște superiori] și, prin urmare, sibi princeps [pe prințul însuși], în așa fel încât să justifice extinderea controlului legal de către comunele italiene peste teritoriile lor29. Este posibil ca, atunci când Signoria a început în anii 1360 să-și numească agenții commissarii imită conștient demnitățile contemporane; adică Signoria acționa ca si cum era princeps, în conformitate cu o nouă înțelegere a suveranității florentine 30. Nu este o coincidență faptul că prima utilizare documentata a locuțiunii ragion
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sibi princeps [pe prințul însuși], în așa fel încât să justifice extinderea controlului legal de către comunele italiene peste teritoriile lor29. Este posibil ca, atunci când Signoria a început în anii 1360 să-și numească agenții commissarii imită conștient demnitățile contemporane; adică Signoria acționa ca si cum era princeps, în conformitate cu o nouă înțelegere a suveranității florentine 30. Nu este o coincidență faptul că prima utilizare documentata a locuțiunii ragion di stato sau rațio status într-o sursă florentina apare în înregistrările unei magistraturi teritoriale din
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
operau în mod normal doar pe teritoriul florentin. Conceptul teritorialității, așa cum s-a aplicat instituției comisarului, poate fi văzut în primirea lui Galeazzo Maria Sforza și a soției sale, atunci când au vizitat Toscana în 1471. Potrivit unui observator din Siena, Signorii florentini au trimis doi ambasadori pentru a-l escorta pe Duce pe drumul său de la Milano, în timp ce doi comisari au fost trimiși "pentru a-l primi și a-l onora pe teritoriul propriu [florentin]"39. Motivele pentru care un comisar
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a trei magistraturi secundare, Șase pentru Arezzo, Ofițerii însărcinați cu Castelele și Fortărețele și Guvernatorii Porții Gabelles, în privința împuternicirii de creare a comisariatelor în dominion 44. Astfel, comisarii din Quattrocento erau, de obicei, numiți de principalele magistraturi executive ale republicii, Signoria, de Cei Zece [Dieci di Balia], de Cei Opt pentru Consultare, precum și de Cei Opt pentru Securitate 45. În general, războiul a dus la înmulțirea numărului de comisari. Principalii funcționari militari responsabili cu supravegherea operațiunilor împotriva inamicului și coordonarea activităților
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se aștepta punerea în slujba intereselor statului Florentin pe langă punerea tradițională în slujba intereselor comunei supuse. Satisfacerea nevoilor ambilor stăpâni nu a fost întotdeauna ușor și nici măcar posibil. În jurământul pe care Căpitanul de Pistoia l-a rostit în fața Signoriei florentine, înainte de preluarea mandatului, el a jurat să "conservare civitatem Pistoriensem eiusque comitatus et districtus în eis libertate et statu quibus tunc potiebatur"63. Dar daca același funcționar trebuia să apere prerogativele pistoiese împotriva dorințelor florentine consecințele puteau fi uneori
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Un astfel de caz este exact ceea ce i s-a întâmplat lui Buonaccorso Pitti în 1399, atunci când, într-un incident bine cunoscut, a fost amenințat cu exilul pentru încercarea de a păstra jurisdicția pistoiesă într-o cauză penală pe care Signoria dorea să o judece în Florența 64. Nici o regulă clară nu a fost furnizată în practicile florentine pentru a evita conflictele generate de dublul rol al rectorului, în calitatea sa de administrator în numele autorității centrale și de judecător imparțial obligat
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 103-110. 50 AR, c. 144v. 51 N. Machiavelli, Opere, vol. 6, P. Fanfani, L. Passerini și G. Milanesi (eds), Cellini, Firenze, 1873-1877 [de acum: Machiavelli, Opere (Fanfani)], I, p. LXXXIV. 52 Vezi deasupra, nota 1. 53 Rezoluția dată de Signoria a fost publicată în Machiavelli, Opere (Fanfani), I, p. LXXXIII. 54 Archivio di Stato di Firenze [de acum: ASF], Dieci di Balìa, Deliberazioni, condotte e stanziamenti, 59, c. 63v, 7 decembrie 1512, publicat în Anexa I că Documentul I. 55
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
NM, 13 octombrie 1502. Scrisoarea este publicată în Machiavelli, Opere (Vivanți), ÎI, pp. 647-648. 89 Brown, Bartolomeo Scală, 1430-1497, Chancellor of Florence: The Humanist aș Bureaucrat, Princeton 1979, p. 141 n. 18. 90 Cf., unul dintre multele exemple, scrisoarea de la Signoria către Antonio Giacomini, 26 mai 1502, unde apare semnătură "N. Mach.", conservata la BNCF, Fondo Ginori Conți, 29/74, cc. 11r-12v (12v) și publicată în N. Machiavelli, Legazioni. Commissarie. Scritti di governo, ÎI (1501-1503), D. Fachard, E. Cutinelli-Rèndina (ed.), Salerno
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1752, pp. 296-297; Salvi, Historie, cît., ÎI, pp. 369-370; împreună cu "Libro delle Păci" din 1455 în ASPt, Commissario, ser. III, 33, cc. 1r-35v. Capitolele florentine publicate în 1899 de C. Paoli, "Capitoli dei "Paciali" di Pistoia del MCCCCLV confermati dalla Signoria di Firenze nel MCCCCLXXIII", în Bullettino storico pistoiese, I, 1899, pp. 11-24, care au devenit deja un punct de referință clasic în istoria agrara din Toscana, au fost atribuite în mod eronat încă de la momentul publicării, în anul 1455, în timp ce
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Studi romagnoli, 19, 1968, p. 396. Pentru un comentariu asupra relației speciale dintre Florența și Găleată, care explică probabil de ce podestà pentru această mică comună era încă ales la nivel local (și, de aceea, supus recomandărilor Medicilor), vezi ASF, Signoria. Carteggi. Missive. Ia Cancelleria 47, f. 134r, 15 octombrie 1483, catre Guidantonio Vespucci la Romă, în privința unui beneficiu în Găleată: Noi amiamo quelli huomini per la fede loro inverso la nostră Republică, et essendo în șu confini noștri come sono
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Zorzi, L'amministrazione, p. 67, oferă datele în pasaje precum 30 decembrie 1452. 10 Martines, Lawyers, p. 221. 11 Goro Dați, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, ed. Luigi Pratesi, Norcia, Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși di tali ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fol. 144v, 17 April 1440, înregistrează numirea să "una cum sex prudentibus viris [habentibus] baliam ... providendi ut în dictă terra Piscie sit habundantia frumenti". De fapt implicarea sa în politica cerealelor începea încă din prima zi a sosirii sale, cănd Signoria din Florența îi scria instrucțiuni să elimine taxele [gabelles] pe cerealele transportate între Pescia și comuna Vellano din apropiere; vezi scrisoarea către Manetti într-un volum necatalogat în the AȘ Pescia, Com., "Lettere della Signoria di Firenze ai Vicari della
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
zi a sosirii sale, cănd Signoria din Florența îi scria instrucțiuni să elimine taxele [gabelles] pe cerealele transportate între Pescia și comuna Vellano din apropiere; vezi scrisoarea către Manetti într-un volum necatalogat în the AȘ Pescia, Com., "Lettere della Signoria di Firenze ai Vicari della Valdinievole", fol. 89v, 2 aprilie 1440. 37 Antonio da Barga, Liber de magistratibus, p. 555: "Item fuit prefectus în Valle Nebulae ubi în tempore famis providit populo de frumento de pecuniis suiș". 38 AȘ Pistoia
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al XV-lea titlul de iudex delegatus apare în bollettini care erau folosite pentru a interveni în administrarea independența a justiției de către rectorii străini ai orașului. În aceste cazuri, rectorul era desemnat că iudex delegatus ac commissarius specialiter deputatus de Signoria Florenței, Cei Opt pentru Securitate [Otto di Guardia] sau Cei Zece pentru Război [Dieci di Balia], în scopul de a primi și execută o sentință hotărâtă de aceste corpuri. A se vedea Andrea Zorzi, "Aspetti e problemi dell'amministrazione della
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
stratigrafie hintzeană a ancien régime este fundamentală pentru analiză lui Perry Anderson, Lineages of the Absolutist State, NLB, Londra, 1974. Afirmația lui că absolutismul reprezintă o continuare a ordinii feudale doar prelucrează perspectiva importantă a lui Hintze. 20 Scrisoare către Signoria la 6 septembrie [1364] de la Niccolò Giugni și Filippo di messer Alamanno Adimari, commissari voștri la Peccioli, în ASF, SCRO, 6, fol. 20; scrisoarea din 9 septembrie [1364] de la Zenobi dell'Antella, lo vostro conmessario la Sân Miniato, ibid., fol
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1910, pp. 636-637; vezi, de asemenea, zibaldone al familiei Adimari, redactat în 1613 și publicat în Delizie degli erudiți toscani, vol. 24, Ildefonso da Sân Luigi (ed.), Cambiagi, Florența, 1770-1789, XI, p. 241. 21 Scrisoarea din 7 septembrie 1364 către Signoria de la Bernardo Beccanugi, Podestà la Peccioli; ASF, SCRO, 6, fol. 21. 22 Prevederea din 29 august 1367 este citată de Guido Pampaloni, "Gli organi della Repubblica fiorentina per le relazioni con l'estero", în Rivista di studi politici internazionali, 20
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
362r. 42 Este consemnat, în afară exemplelor cu rectori străini numiți că iudices delegați ac commissarii prin bollettini (vezi supra, nota 12), cazul comisariatului din Pistoia creat în 1499 cu omnimodam ac plenissimam potestatem, auctoritatem et baliam quam habent, de Signoria, colegiul Celor Zece, dat solum et dumtaxat în civitate Florentie et non alibi (ASF, Tratte. Appendice, [old cât.], 5, fol. 97v), în privința căruia intenția a fost distanțarea comisarului de presiunile puternice ale facțiunilor din Pistoia. 43 Pentru cei doi comisari
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în ASF, SĂ, 6, fol. 43r-v; a se compară dezordinea din magistraturile teritoriale ale Florenței care sunt menționate în Proemium pentru statul florentin redactat în 1409: Chittolini, "Ricerche", pp. 294 și 327; și Fubini, "Classe", pp. 158-163. Deja în 1412 Signoria și Colegiile au asumat balìa temporale, pentru patru luni, asupra celor Șase din Arezzo, interzicându-le să numească comisari în timpul caelei perioade; ASF, SĂ, 6, fols. 16v-17r. 45 Asupra procedurilor de alegere a comisarilor în timpul Republicii, a se consulta, legile
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Leonardo. Capodoperele lăsate de Michelangelo sunt statuile "Pietà" și "David". Pietà și David de Michelangelo Buonaroti Pentru amplasarea statuii lui David, au fost convocați Leonardo da Vinci și Botticelli, care au decis locul în fața lui Palazzo Vechio în Piazza della Signoria. Astăzi în piață se găsește o copie, originalul aflându-se la Academia Italiană. "Geneza" este pictată de Michelangelo Buonarroti. 14 Raffaello Sanzio da Urbino (1483-1520), pictor și arhitect italian, exprimă idealul măreției umane în artă. Autoportretul din anii primei sale
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
franceza, vechea italiană, vechea spaniolă și vechea portugheză au recurs la descendenții latinescului vos pentru adresarea reverențială. Folosirea pronumelui posesiv în aceleași circumstanțe a făcut posibilă apariția unor formule cu valoarea lui adjectivală, ca în formulele italiene vostra Eccelenza, Vostra Signoria etc., în care se uza de denumirea rangului sau demnității interlocutorului. În spaniolă, în portugheză și în română, din asemenea formule s-au realizat treptat formele pronumelor de politețe uzuale astăzi (proces în care s-au produs deseori o serie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
străin. Tocmai de aceea nu are rost să vă descriu bisericile și nici Galeriile Ufizzi. N-a fost un turneu turistic. A fost o poartă miraculoasă deschisă spre istorie, spre întîmplări populate de oameni, oameni reali, reînviind între zidurile Palatului Signoriei sau pe străzile multiseculare. Iată-i pe toți cei ce-au ridicat Florența pe culmile istoriei popoarelor și artei. Ies din cadre aurite, trăiesc, suferă și iubesc, clădind gloria lor și a Cetății. Coboară din "Adorația magilor" cele trei generații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Ioachim, principele elector de Brandenburg, atestă recunoașterea unei obligații bănești aflate la un creditor evreu, în legătură cu un împrumut mai vechi chiar de la Petru Rareș al Moldovei. Scrisoarea pretendentului la tronul Moldovei, Gheorghe Despot, (pretinsă rudă a lui Ion Despot), adresată Signoriei Genovei, recomandă pe cel care a adus-o ca fiind o personalitate evreiască de prim rang „... Aleseră martor pe purtătorul prezentei [scrisori], care este un mare om evreu, negustor din Valahia de jos, țara noastră, care și-a abandonat toate
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a întâlnit. Intensitatea arzătoare a expresiei faciale a lui David este o trăsătură caracteristică multor figuri realizate de Michelangelo, asemenea personalității sale. David, cea mai faimoasă sculptură a sa, a devenit simbolul Florenței, iar originalul a fost plasat în piața Signoria în fața palatului Vec‑ chio, primăria florentină. A fost pentru prima dată când un nud de asemenea dimensiuni a fost expus într‑un loc public. Acest lucru a fost posibil deoarece David întruchipa cele două însușiri ale patronului orașului, Hercule, și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
el hâtru și apoi zâmbește în musteață. Au, mai bine, de cap; nu judecă Domnul cu capul său pentru o țară? Magister! se adresează el și mai hâtru italianului. Rogu-te, o alifie de tămăduit fudulia nu găsești prin straița signoriei tale? Ne-ar prinde bine multora... Tăutu râde. Râde și Don Batista: Serenissime... Illustrissime, ridere... Ștefan îl bate prietenește pe spinare: Grazie maestro! Grande maestro medico chirurgicale... Io voglio creare una bolnița a Monastirea Neamțului, per ranito... Înțelego Don Batista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]