KorAP: Find »[drukola/base=silabic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...9 >

211 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

posedat (fac excepție limbile din familia Reef-Santa Cruz)."301 Mai trebuie remarcate simplitatea extremă a inventarului fonologic (limba rotokas 302, de pildă, are cel mai mic inventar fonetic din lume: cinci vocale și șase consoane), raritatea grupurilor consonantice și structura silabica foarte redusă (în enga303, de exemplu, o silaba poate fi alcătuită fie din vocală, fie doar din consoana + vocală). Sînt, în general, limbi tonale, ceea ce poate avea implicații semantice (de pildă, în obokuitai 304, cuvîntul "di" rostit cu ton ascendent

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
în Golful Persic familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul oriental; spre deosebire de celelalte limbi semitice, cu o topica SVO, akkadiana are o sintaxa în SOV, urmare a influenței sumeriene cuneiforma de origine sumeriana; cca 600 de semne cu referință semantica și uneori silabica și care notează și vocalele 11. albaneză O Albania, Kosovo (republică recunoscută doar de o parte a comunității internaționale), Macedonia / N Grecia, Turcia, Italia, Șerbia, Muntenegru, România; două dialecte: gheg (la nord de rîul Shkumbi) și tosc la sud; elemente

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-o carte de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte: leridan, valencian, catalan central, rosellonez, balearic, algherez familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (sau galoromanic sau occitano-romanic); SVO; silabica (controversată) latină 62. cebuano (sebuană) OR Filipine (Bisayas, Mindanao) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central; VSO; adj. - subst. latină 63. cecena O Cecenia, Daghestan (Rusia); limba literară are la bază dialectul din Groznîi familia caucaziana de nord-est, ramura nakho-daghestaneză

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină verbală, un sufix de aspect și un sufix modal familia amerindiana, ramura irocheza, grupul de sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic, Zimbabwe, Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu nyasa; folosire intensivă a afixelor; fenomenul reduplicării; SVO latină 68. cheyenne N

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
8. xiang. Între unele, diferențele sînt mai mari ca între două limbi romanice sau între două limbi germanice. familia sino-tibetană, ramura chineză; tonala; tendința monosilabica; izolanta cu elemente de aglutinare (polisintetism); limba "aproape fără gramatică"; SVO + SOV proprie ideografica: hieroglifica silabica han; pinyin (transcriere fonetica în alfabet latin) 72. chokwe (cokwe) N Angola; R.D. Congo, Zambia; folosită că lingua franca în estul Angolei de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 73. chuuk (truk, r(o)uk) OR

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
lume; patru perioade: proto-coreeană, veche, medie și modernă; opere literare din sec. VII-VIII limba izolată; unii lingviști o considera altaica; alții cred că este înrudită cu japoneză; aglutinanta; urme de armonie vocalica; SOV han (chineză), în trecut; hangul (coreeană) - fonetica, silabica; scrisă în coloane verticale, ulterior orizontal 79. cornică LM, dispărută în 1777; Kernewek sau Kernowek; reînviata la începutul sec. XX; N Marea Britanie (Cornwall); primele texte din sec. IX-X; dispărută, conform tradiției, în 1777. În realitate ea s-a mai vorbit

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sud). Texte din sec. al X-lea; mai cunoscută este o scrisoare particulară redactată complet în dalmata în anul 1397. Cel mai important cercetător al acestei limbi a fost lingvistul italian Mateo Bartoli. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO, silabica latină 89. daneză O Danemarca (inclusiv Groenlanda), Insulele Feroe / N Islanda, Germania Dansk; s-a constituit în perioada invaziei vikingilor (sec. al IX-lea) și s-a extins și în Norvegia, Normandia și Anglia; Fază veche a durat pînă în sec

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
aceeași grafie cu mai multe valori; multe cuvinte omografe) 102. eschimosa (inupiak, inuktitut, inuit, groenlandeza) O Canada (Nunavut, Nunavik) / N SUA (Alaska), Rusia (NE Siberiei) / C-O Groenlanda (Danemarca) familia eschimo-aleută, ramura inuită; limba polisintetica (tip particular de limbă aglutinanta) silabica inuktitut, latină, chirilica 103. esperanto Limba artificială, construită în 1887 aglutinanta, limba internațională auxiliara latină 104. estona (estoniana) O Estonia Două dialecte principale în jurul orașelor Tallin și Tartu; texte religioase tipărite în sec. al XVI-lea; limba literară se constituie

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
grupul american: SUA - Louisiana (créole louisianais), Haiti (haïtien), Antile (guadeloupéen, dominiquais, martiniquais, sainte-lucien, trinidadien), Guyana Franceză (guyanais), Brazilia - Amapa (karipúna), 2. grupul din Oceanul Indian: créole bourbonnais (seychellois, réunionnais, mauricien, rodriguais), 3. Oceanul Pacific: tayo (Noua-Caledonie) familia indo-europeană, ramura romanica; SVO; flexionara; silabica; caracter etimologic al ortografiei (reflectă pronunțarea de acum cinci secole); limba romanica cu cea mai divergență evoluție latină 114. francică LM în sec. VIII d.C. Limba francilor s-a vorbit într-o zonă care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
creată de Wulfila, după model grecesc, cu caractere latine și runice 130. greacă (veche, koiné, bizantina și neogreaca) O Grecia, Cipru; patru perioade: 1. protogreaca (cca 2000 i.C.); 2. greacă miceniana (cca 1600 - 1100 i.C.); linearul B - scriere silabica de origine cretana; 3. greacă veche, elina (cca 800-300 i.C.); dialecte: eolic, arcado-cipriot, ionic-atic (Eschil, Sofocle, Platon), doric, grec homeric (poemele Iliada și Odiseea, sec. IX-VIII i.C.); 4. greacă comună, koiné (sec. IV i.C. - sec. VI d.C.

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
latină 160. inuktitut O Canada; N SUA (Alaska), Rusia (Insulele Diomida); considerată și dialect al limbii (de fapt un continuum lingvistic) inuit, alături de inupiak (Alaska), inuktun (nord-vestul Canadei) și groenlandeza (Groenlanda) familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV notație silabica proprie (silabar) sau alfabet latin 161. inupiaq N SUA (Alaska), Canada (Teritoriile de Nord-Vest), Rusia; considerată și dialect al limbii (de fapt un continuum lingvistic) inuit familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV latină 162. irlandeză O și N

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
italian, Placito di Capua, pînă în sec. al XIII-lea inclusiv. Epoca Umanismului și a Renașterii (sec. XIV-V) cu formarea limbii italiene literare. Epoca modernă din sec. al XVI-lea pînă astăzi. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO silabica latină 165. iudeospaniola (ladino, judesmo/djudezmo) N Israel; Turcia, Grecia, Bulgaria, Maroc, SUA, America de Sud etc. Vorbită de evreii sefarzi, descendenții evreilor expulzați din Spania de către regii catolici în 1492 (decretul de la Alhambra). Are cuvinte din spaniolă (de fapt din castiliana

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
iudeospaniola este folosit în general de romaniști, în timp ce lingviștii evrei o numesc judesmo/djudezmo, iar vorbitorii obișnuiți îi spun ladino. Este considerată corespondentul romanic al limbii idiș (iudeo-germană). familia indo-europeană, limba mixtă provenită din spaniolă și ebraica (iudeo-romanică); SVO + VSO silabica latină, dar și ebraică, greacă, chirilica (în funcție de țară în care este vorbită) 166. japoneză (nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană; posibilă apartenența la familia altaica; aglutinanta, SOV; tipologie ritmica morica (moraică) proprie mixtă: ideografica (kanji) și fonetică-silabarică

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
datează din anul 1000. Cel mai vechi text integral în occitană este o depoziție juridică din 1102. Unii lingviști vorbesc de francoprovensală că de o limbă intermediară între franceză și occitană. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic; accentuala; flexionara; SVO; silabica latină 276. ojibwe OR Canada, SUA; una din cele mai importante limbi amerindiene din America de Nord prin numărul vorbitorilor și diversitatea dialectala limba amerindiana, familia algonkina, ramura ojibwe-potawatomi; polisintetica, cu rol important al sufixelor; distincție de gen animat/inanimat; VOS și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sec. XII); grupul central (text din sec. XIV); din grupul oriental un act civil (din sec. XII) Vechea unitate lingvistică a acestei limbi este astăzi amenințată de influențele dialectelor italiene și germane. familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 308. români (rromani, țigăneasca) OR Șuto Orizari (Republică Macedonia); minoritara recunoscută oficial: Germania, Suedia / N România, Slovacia, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Spania, Albania, Grecia, Macedonia, Șerbia, Turcia; răspîndită în întreaga lume, dar concentrată în Europa Centrală și de Est

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
întreaga Europa (împrumuturi din diverse limbi europene) familia indo-europeană, ramura indo-ariană, grupul indic central; SVO; adj. - subst. latină, greacă, chirilica, arabă 309. romanșa O Elveția (cantonul Grisons); dialect occidental al limbii retoromane familia indo-europeană, romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic; flexionara; silabica; SVO latină 310. română O (dialectul dacoromân) România, Republica Moldova / N Ucraina. Aparține, atît geografic, cît și lingvistic, Romániei341 orientale. Latină dunăreana, izolată de lumea romanica occidental a început să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
chirilic și apoi latin (din 1860). Ortografie fonetica cu urme etimologice. Unitate lingvistică mare, cu graiuri reciproc inteligibile. Română aparține topologic unui subtip lingvistic caracterizat prin "hipertrofia determinării, mai ales a determinării nominale" (Eugeniu Coșeriu) familia indo-europeană, romanica, grupul italo-romanic; silabica; SVO + OSV latină 311. rotokas limba din insula Bougainville (Papua-Noua Guinee); dialectul central are doar 11 sunete (5 vocale + 6 consoane), cel mai mic inventar fonetic din lume (limba amazoniana pirahă are doar 10 foneme, dar are cel puțin două

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
90, 204, 205, 239, 241, 242, 244, 250, 252, 259, 264, 266, 273, 285, 287, 289, 315, ~ pro-DROP 55, 56, ~ regională 105, 106, 107, 110, 111, 165, 190, 228, 237-315 passim, 317-338 passim, ~ secundă 106, 108, 109, 135, ~ sigmatica 154, ~ silabica 86, 87, 242, 249, 254, 261, 271, 272, 289, 296, 297, 300, 303, 305, 313, ~ simbolizantă 59, 61, 62, ~ sintetică 55, 56, 58, 59, 61, 62, 63, 68, 69, 85, 88, 90, 101, 102, 114, 143, 164, 241, 245, 257

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
225, 238, 251, 275, 315, 347, turco-~ 220, 255, 269, 311, uralo-~ 225 sidamo 170, 171, 253, 302, 322 silaba 86, 87, 179, 201, 204, 222, 232, 250, 275, 285, ~ accentuată 86, ~ deschisă 86, 213, 267, ~ închisă 86, ~ neaccentuata 87 silabic 150, 201, 238, 250, 251, 252, 259, 266, 271, 303, 314, limba ~a 86, 87, 242, 249, 254, 261, 271, 272, 289, 296, 297, 300, 303, 305, 313, mono~ 59, 189, 190, 247, 251, 313 simbolism 60, 61, 62 sincronic

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222, 264, 290, ~ incorporanta 251, ~ internă 36, ~ lexicala 19, ~ mixtă 112, ~ morfologica 116, 246, ~ morica 87, ~ narativa 100, ~ opozitivă 36, ~ recursiva 293, ~ semantica 76, ~ silabica 150, 201, ~ sintactica 37, 125, 163, 184, 187, 354, ~ sintagmatica 98, ~ sintetică 68, 114, ~a cuvîntului 51, 71, subiect 56, 90, 92, 94, 95, 96, 118, 139, 141, 142, 155, 176, 195, 196, 201, 205, 243, ~ nul (pro-DROP) 56, 92

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467

cristaline din țesuturi și influețează, în primul rând, corpul fizic, cele șapte tonuri ale chakrelor deschid și echilibrează centrii energetici principali și stimulează facultățile spirituale și puterile psihice asociate fiecăruia dintre aceștia. În cazul tonurilor chakrelor, nu contează doar structura silabică a sunetului, ci și înălțimea la care este rostit acesta, chakrele superioare reacționând la tonurile mai înalte, iar cele inferioare la tonuri mai joase. Tonurile exacte folosite pentru deschiderea fiecărei chakre trebuie să fie învățate de la un profesor calificat, în funcție de

[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879

cunoștințe gramaticale precise. Treptat, școlarul mic va înțelege de ce în propoziția Copiii s-au dus la teatru cuvântul s-au se scrie altfel decât în propoziția: Copiii merg la teatru sau la film. În primul caz este vorba de contragerea silabică a pronumelui reflexiv se și alăturarea perfectului compus a verbului a duce, pe când sau din a doua propoziție este cuvântul de legătură Ăconjuncție coordonatoare disjunctivă). Mulți copii, în acest caz particular se orientează asupra prezentării ortogarfice a lui sau probând

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
despărțirea cuvintelor în silabe la sfârșit de rând. Pornind de la constatarea că elevii ajung destul de repede să stabilească o corespondență regulată între foneme și grafeme și de la faptul că încă din perioada primei școlarități își pot da seama de structura silabică a cuvintelor, fără ca acestea să implice cunoștințe de fonetică, este posibilă formularea unor reguli simple și practice de scriere corectă cu caracter aplicativ în majoritatea cazurilor amintite. Dacă în clasa a II-a am învățat scrierea cu doi i pe cale

ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433

a-l desemna pe vestitul grafician și pictor Albrecht Dürer. În funcție de componența fonetică a siglei sau, în unele cazuri, din obișnuință ori din dorința de a se evita omofonia cu un termen comun, pronunția siglelor este fie continuă (de tip silabic), ca a oricărui cuvânt obișnuit (caz în care se numesc și acronime), fie prin rostirea ca în alfabet a literelor 49 (de tip alfabetic). În consecință, pronunțarea siglelor devenite internaționale poate fi diferită de la o limbă la alta, conform alfabetului

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
ficiul] N[ațional de] T[urism]; OZN sau ozene(u) < o[biect] z[burător] n[eidentificat]; PFL sau P.F.L. sau pefele (pl. pefeleuri) < p[lacă] f[ibro]l[emnoasă]; rus. KGB < K[omitet] G[osudarstvennoj] B[ezopasnosty]. 2.2. Siglele silabice sau sintetice, numite în mod curent acronime (engl., fr. acronymes, germ. Akronyme), sunt sigle care se pronunță silabic, ca orice cuvânt, deoarece structura lor fonetică (alternanța consoane vocale, adesea aranjată astfel în mod intenționat) face posibilă o astfel de rostire

Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]