369 matches
-
una romană imperială din secolele IV-V și alta din timpul împăratului Honorius (395-423); 2) un cercel de bronz; 3) un obiect din fier, în stare fragmentară și conservat necorespunzător; 4 ) un obiect din os perforat; 5) două bucăți de silex. Numărul redus al obiectelor este compensat de bogăția celor ce aparțin secolelor VI-VII, reprezentate mai ales prin piese de centură. Amintim aici și descoperirea, în aceiași necropolă de la Piatra Frecăței, unui fragment dintr-un pieptene dublu însoțit de o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
apoi, a pornit, atât de timpuriu, spre cariera de prim Revoluționar al neamului. Scrierea sa integra astfel epopeea națională a românilor în destinul familiei Ceaușescu din Scornicești, a cărei continuitate neîntreruptă în vatra casei părintești fusese atestată încă din paleolitic. Silexuri asemănătoare cu acelea de la Slatina-Pitești, baza paleoliticului românesc, fuseseră găsite și în fundul grădinii Ceaușeștilor de la Scornicești. Ba, la un vecin, chiar la gardul dinspre curtea Ceaușeștilor, fuseseră aflate și câteva bucăți de os, similare cu cele de la Bugiulești-Vâlcea, resturi, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și a unei găleți din lemn (pl. LXXI-LXXVI). Diversitatea și analogiile acestui material funerar denotă încadrarea cronologică a necropolei și mormintelor izolate (creștine și păgâne) în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
corp și orientat vest-est. M2 nu mai avea resturile osteologice umane. Inventarul funerar se compune din mai multe piese, cu caracter războinic și specific lumii nomade: vârfuri de săgeți, un cuțit, plăci din corn de la două arcuri, un nucleu de silex și un amnar. Cronologic, ambele morminte se întind pe o perioadă mai mare, datorită circulației armelor respective, în secolele XI-XIII. Cercetare R. Maxim-Alaiba, 1981. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (nr. inv. 15260-15261, 15263, 15266, 15269-15270
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
somptuos din surcelele stelelor / Adună de pe flori polenul somnului / Și-l dăruie cerșetorului la răspîntie” (Brățara nopților, X); „Cuvinte, corăbii pentru coraliile glasului / Pentru aurul strîns În funduri / Pentru tristețea care Își sună clopotele În cortina timpului / Pentru sticlirea de silex a surîsului / Pentru nădejdea mîngîind umerii ca o blană albastră” (Ibid., XV); „[Omul] nu simte viziunea călcînd cu el alături / În zilele cu soare, În bucla arăturei / În nopțile-n beteală, În argintul porților răsfoind zilele apelor / În cuibu-n care
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Mirosuri picante Piper, scorțișoară, micsandră, vanilie, dafin, nucșoară etc. Mirosuri animale Piele, vânat, blană, mosc etc. Mirosuri vegetale Iarbă, fân cosit, cicoare, anghinare, mușchi, frunze uscate etc. Mirosuri de pădure Lemn, pădure bătrână, cedru, santal etc. Mirosuri minerale Argilă, șist, silex, cretă etc. Mirosuri eterate și chimice Acetonă, săpun, drojdie, alcool, petrol, metal, sulf, ou stricat etc. Dar diversitatea mirosurilor este atât de mare, încât și punerea de acord asupra unor categorii simple este dificilă. De exemplu, o lucrare de referință
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de la vase vechi și pietre cu urme de folosire pot fi întâlnite de-a lungul acestui mal de pârâu până aproape de terasa inferioară de est a Bârladului; iar pe coasta terasei, localnicul Neculai Oancă a găsit fragmente de unelte din silex, ce lasă să se înțeleagă: ori a mai existat o astfel de așezare și în preajma terasei, ori așezarea de la Tămășeni a avut o extindere mai mare în timp și spațiu. Rămâne ca viitoare cercetări sistematice să aducă informații corespunzătoare realității
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
est de satul Tămășeni ca fiind una dintre cele mai mari. Întrucât aceste materialele arheologice sunt în cea mai mare parte inedite, prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai semnificative. Microlitele, în număr de peste 65, sunt obținute din silex de culoare gălbui-cerat, cu diferite nuanțe, alb lăptos și cenușiu, dovadă a procurării materialului litic atât din partea de nord a Moldovei (zona Prutului), cât și din partea de sud a Dunării (Dobrogea sau Platforma Balcanică). Uneltele obținute din materialul respectiv sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu retușe marginale, păstrate în stare fragmentară; -străpungătoare și vârfuri litice fin retușate; -răzuitoare pe lamă ori pe așchie cu partea activă convexă, dreaptă sau oblică, finisate prin retușe largi unele, înguste altele; s-a găsit și un nucleu de silex cenușiu din care s-au desprins lame nu prea lungi. Cu aceeași tehnică a clivării și retușurilor au fost obținute lame din rocă dură de culoare cenușie și neagră. Râșnițe și frecătoare de mână, din gresii, peste 20 la număr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajuns la suprafață în urma lucrărilor de grădinărie. Ele aparțin unor epoci și culturi diferite, ce s-au succedat în timp. Întâlnim urme ale perioadei târzii a bronzului, constând din materiale ceramice ce se încadrează în cultura Noua-Coslogeni: un vârf de silex cu ambele fețe fin și ingenios retușate, o verigă din bronz de 2 cm în diametru, rotundă în secțiune și puțin îngroșată la locul de sudare. De aici mai provin: fragmente de vase din lut, de dimensiuni mari și mici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gresii, folosite ca râșnițe de mână, unelte ce sunt specifice perioadelor mai vechi. De altfel, în lunca din acest sector a fost găsit și un topor-daltă din piatră, foarte deteriorat, iar aproape de locul numit La Bulgari am descoperit lame din silex cenușiu. Explicația poate fi următoarea: ori asemenea obiecte au fost aduse din așezarea neolitică de la Tămășeni în decursul timpului, ori prin apropiere se află o așezare similară celei de la Tămășeni neidentificată. Mai credem că e imposibil ca la o asemenea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar și urmele harnașamantului, dovezi de netăgăduit ale practicilor funerare specifice neamurilor turanice, despre care am scris la începutul lucrării. Vatra satului Torcești, la fel ca în majoritatea așezărilor din zonă, se suprapune pe urme de locuiri străvechi constând în silexuri, ce au servit drept materie primă sau chiar unelte primitive, fragmente ceramice de la vase de factură geto-dacică, descoperite la suprafață, în urma câtorva sumare investigări întreprinse de noi cu scopul identificării celor mai vechi urme de locuire a vetrei. Asemenea vestigii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
majorare a utilității sau a valorii acelor obiecte sau procese. Analiza defectologică presupune identificarea „defectelor sau a insatisfacțiilor inerente unui obiect sau procedeu”. Bisocierea „constă în apropierea a două situații pentru a provoca iluminarea, tot așa cum lovim două bucăți de silex una de alta pentru a face să apară scânteia”. Concasarea este o metodă de stimulare a creativității la nivelul grupurilor, care vizează modificarea produselor sau a procedeelor prin fragmentarea și reconfigurarea componentelor și a structurii acestora. Matricea descoperirii este un
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
0,40 m, orientat cu capul NNV 60 și picioarele SSE 28. Ca inventar avea în zona gâtului o fibulă din bronz (10503), precum și câteva fragmente dintr-o monedă? de bronz, de asemenea găsită la gât, și un fragment de silex (10512), (Pl. 55/2,3; 80/2,3,5; 102/9). Mormântul nr. 35. Incinerat în urnă, descoperit la adâncimea de 0,40 m. Distrus de lucrările agricole. Se mai păstrează doar câteva fragmente din urna de culoare roșie, lucrată
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din numărul total de morminte din această necropolă (Fig. 8). Din cele 70 de morminte de înhumație doar 27 au avut ca inventar diferite obiecte, cum sunt: mărgele, fibule, cercei, căldărușă-pandantiv din fier, pandantive din argint, brățări, un vârf de silex, percutoare din piatră și fragmente ceramice. La mormintele de incinerație în urnă numărul celor cu inventar este și mai mic, doar 9 din 56, la care s-au descoperit, de asemenea, mărgele, fibule, ace de cusut. 25 de morminte au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ales, erau descoperite în groapa mormântului. Același lucru și pentru cele două percutoare descoperite la mormântul de incinerație nr. 17 și cel de înhumație nr. 77. La mormântul de înhumație nr. 34 s-a descoperit și un mic vârf din silex de Prut. c9 - Rituri și ritualuri funerare Din punct de vedere al ritului de înmormântare, necropola II de la Săbăoani se compune din 70 de morminte de înhumație, reprezentând 47% din morminte și 78 de morminte de incinerație, care reprezintă 53
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
135, 139, 141, din care 6 morminte aveau ca inventar fibule:11, 34, 44, 77, 85, 106; trei aveau cercei: 77, 85, 120, unul avea ca inventar o căldărușă din fier - 19, la unul s-a descoperit un vârf de silex - 34, la unul s-a găsit un pandantiv de argint - 70, la mormântul 77 un percutor din piatră, la mormântul nr. 105 s-au descoperit trei brățări, una întreagă și două fragmentare, 7 morminte au avut fragmente ceramice: 3, 5
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Mormântul nr. 17. Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile aduse pe bazin. Capul drept. Se păstrează destul de bine. A fost descoperit la adâncimea de 1,40 m. Ca inventar a avut două vase, o verigă mică și un fragment de silex. Primul din cele două vase este o strachină cenușie, lucrată la roată, cu corpul bitronconic, fundul drept, cu un fel de umbo în interior, buza ușor răsfrântă și rotunjită. Cel de al doilea recipient este un vas borcan, cu fundul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un fel de umbo în interior, buza ușor răsfrântă și rotunjită. Cel de al doilea recipient este un vas borcan, cu fundul drept, corpul bombat, gâtul scurt și buza evazată și rotunjită, lucrat la roată, de culoare cărămizie. Așchia de silex nu are urme de retuș. Veriguța din fier este foarte mică, cu capetele apropiate, fără a fi lipite. Toate au fost așezate în partea stângă a scheletului, în zona umărului. Orientarea scheletului NE 8-SV 40 (Pl.117/1; 169/4
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
categorie am inclus obiectele sau uneltele prezente în inventarul mormintelor, aduse ca ofrandă, fiind legate de activitățile specifice ale defuncților sau ca obiecte cu semnificații religioase. Printre ele remarcăm cuțitele din fier, fusaiolele, cârligele de undiță, scoabele, pintenii, fragmentele de silex sau diferite pietricele. Au fost descoperite 5 fusaiole și o rondelă realizate din ceramică. Astfel, în mormântul nr. 24, în zona bazinului pe partea stângă, s-a descoperit o fusaiolă, lucrată din pastă cărămizie, de formă bitronconică, aplatisată, capetele retezate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unui cârlig de undiță, din care s-a păstrat doar 5,3 cm din corp (Pl. 229/3). A fost descoperită în mormântul de înhumație nr. 94. În zona bazinului, în mormântul nr. 17 s-a descoperit un fragment de silex, neretușat, de formă aproape rotundă, care putea servi ca răzuitor. Putea să fie întâmplător în zonă, provenit din așezările eneolitice din această parte a terasei superioare a Siretului (Pl. 116/3). Un obicei care pare a se generaliza, observat pentru
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bronz sau argint, în trei s-au găsit fusaiole, cuțite din fier, pandantive-ghioc, în două morminte s-au aflat pietricele mici, iar în multe altele au fost descoperite doar câte o veriguță din bronz, de la un cercel, un fragment de silex, două cârlige de undiță, doi pinteni din fier, un ac din fier, un auriscalpium, o scoabă din fier, o sârmă din bronz și câteva oase de animal. Toate acestea dovedesc prezența unei game destul de diversificate de artefacte, care ne dau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și Brad, reconstituirea unei secțiuni arheologiceă sau machete (macheta davei de la Brad, Viața spirituală este ilustrată de statuete antropomorfe și figurine zoomorfe, vase de cult, altărașe, amulete, obiecte de podoabă etc. Sunt expuse de asemenea obiecte de os, piatră și silex cu ajutorul cărora sunt ilustrate principalele ocupații ale purtătorilor culturii Cucuteni: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, torsul și țesutul (lame de silex, topoare de piatră perforate, săpăligi din os și corn, fusaiole, greutăți pentru războiul de țesut și plasa de pescuit, râșnițe
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
figurine zoomorfe, vase de cult, altărașe, amulete, obiecte de podoabă etc. Sunt expuse de asemenea obiecte de os, piatră și silex cu ajutorul cărora sunt ilustrate principalele ocupații ale purtătorilor culturii Cucuteni: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, torsul și țesutul (lame de silex, topoare de piatră perforate, săpăligi din os și corn, fusaiole, greutăți pentru războiul de țesut și plasa de pescuit, râșnițe, percutoare etc. Vârfurile de săgeți și de sulițe, precum și topoarele din piatră erau folosite ca arme și la vânătoare. Curtea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
jud. Bacău într-un cadru geografic mai larg. În vitrine, expunerea începe cu prezentarea celor mai vechi mărturii arheologice, aparținând paleoliticului superior (35000 10000 î.Hr. provenind din așezările de la Buda Blăgești și Lespezi Gârleni. Este cazul unor unelte din gresie, silex și menilit (lame, străpungătoare, vârfuri de tip „La Gravette”, gratoare etc.Ă, precum și oasele unor animale pe care oamenii acelei perioade le vânau pentru hrană și îmbrăcăminte (bourul, zimbrul, renul, mamutul. Dacă dovezile privind prezența omului paleolitic în regiunea Siretului
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]