227 matches
-
cazul în care la acea dată comitele era altă persoană și nu voievodul Transilvaniei, nu avea competență în cazurile penale ale nobilimii. Nicolae de Șmig s-a plâns mai întâi vicevoievodului Transilvaniei și juzilor nobiliari ai comitatului Alba de o silnicie produsă de Corrard, fiul lui Nicolae de Geoagiu (care avea un domeniu în Geoagiu de Sus, Stremț, județul Alba). Corrard se face vinovat de încălcarea proprietății din Teiuș a comitelui Nicolae de Șmig, de uciderea unui slujitor și de mutilarea
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
și moartea sângeroasă, toate s-au întâmplat atunci iar acum le privim cu ochii credinței și ne îndurerează sufletele. Teribilele suferințe ale Domnului Hristos n-au fost ceva năprasnic, surprinzător sau intempestiv și nu constituie simple fapte impuse cu o silnicie coercitivă, ci, așa cum am subliniat și mai sus, toate au fost prevăzute dinainte de Providența divină. Din lecturile evanghelice aflăm că, înainte cu mult timp de a pătimi, Mântuitorul vorbea de sfârșitul Lui în detalii impresionante: „Iată, ne suim în Ierusalim
Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
PARIS-XVe Paris, 12 august 1954 Iubite prieten, Iartă-mă că răspund cu întârziere. Dar în această „vacanță“ fluvială, nu-mi mai văd capul. Cât privește cartea, e simplu - nu au bani. Dacă „am înțeles și acceptat“, am făcut-o din silnicie - ce să răspunzi când ți se spune că lucrarea e în deficit cu nu știu câte sute de mii și că orice franc în plus e o dramă? Încurcătura vine, inițial, de la tipograf, care trebuia să calculeze riguros, din capul locului, întinderea
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
răzeși se numea Popești și era așezat la locul numit Prisaca. Numele și-l trage de la locul denumit “P’o cracă”. Așezarea satului mai în inima codrului și în vecinătatea mănăstirii Dobrovățului, a scutit răzășii mai târziu de jafurile și silniciile făptuite de beneficii fanarioți păstrându-și răzășiile și drepturile până în zilele noastre.” Autorul nu indică sursele documentare folosite. Mai târziu, peste mai mult de un sfert de veac, în anul 1965, în scurta prezentare istorică a satului întocmită de preotul
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
și a macedonienilor. Natural, variind aceste date se schimbă și obiectul profeției: identificat în asirieni și babilonieni, sau în pătura socială nelegiuită a chiar poporului evreu sau/și în alții. În baza textului, în care profetul se plânge de nedreptățile, silnicia și violența săvârșite de cuceritori, însă fără să pomenească distrugerea Ierusalimului, dintre diferitele date propuse, cea mai probabilă pentru activitatea lui Habacuc pare să fie 599/598; ultimii ani ai domniei lui Ioachim (Eliachim), ani dominați de puterea babiloniană, care
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
Valea Mare este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Olt, Muntenia, România. Se află în partea de central-nordică a județului, la contactul dintre Podișul Cotmeana și Câmpia Boian. AȘEZAREA Configurația terenului, necesitățile viețuirii și silnicia vremurilor au determinat așezarea comunei în aceste locuri. Spațiul pe care este așezată comună Valea Mare este frământat. Valea Darjovului care de la Buicești se îndreaptă spre sud, este destul de îngustă, având între 300 și 500 m lățime. Ea este flancata
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
de generație, Emil Giurgiuca, poetul era prezentat cu un grupaj de poezie și cu o caracterizare esențială a creației sale poetice: "Un tradiționalism cuminte al cărui fundament ideologic sunt, ca și în criticele lui G. Bogdan-Duică, profesorul poetului, oroarea de silnicia formală și aversiunea față de cerebrali sau maladivi. Poezia sa e poezia peisajului poetic cu tonuri biblice sau patriarhale, străbătută de un sentiment de evlavie, ecou al misticismului religios de origine populară." A colaborat în perioada interbelică la revistele "Gând românesc
O restituire necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7569_a_8894]
-
împarte eparhia, dând toată Basarabia până la Bender eparhiei de huși, de care s-a ținut mai înainte, și Brăila eparhiei de Buzău. Dar despre acestea. mai târziu. V. VEACUL AL OPTSPREZECELEA Am zis într-un rând că, oricâte picături de silnicie ar fi căzut în izvorul limpede al dreptului nostru istoric asupra Basarabiei, vremea a trebuit să le mistuie și să le așeze si că de la un rând de vreme încoace, izvorul a trebuit să curgă din nou limpede, ca și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oamenii silei, au totuși legi organice cari le fac contrabile. Dar în administrația atârnătoare de Ministeriul de Interne controlul lipsește cu desăvârșire. În privirea administrației în senzul restrâns al cuvântului România e dată în prada unei esploatări și a unei silnicii nemaipomenite, pe care d. Cogălniceanu, ca om cu esperiență politică, trebuie si[2n]2gur să le fi cunoscând. Ne vine greu de-a vorbi de această administrație roșie, căci de rușinea și de cangrena țării noastre sîntem siliți a vorbi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Nu răsturnarea lor de la guvern voim. Din contra. În fața lui Dumnezeu, a țării, a Domnitorului declarăm solemn că nu se va găsi un singur membru al partidului conservator, unul singur, care să-și deie mâna de ajutor pentru a consfinți silnicia Tratatului de la Berlin, nici unul care ar primi a-l reprezenta, nici // care și-ar mânji viața și sufletul, vîrîndu-se între acești oameni și primind o parte cât de mică din neagra lor răspundere. Când s-a luat Bucovina, Domnul a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nedreptății poate fi analizată, fără Îndoială, și ca o realitate antropologică, ale cărei ecouri se regăsesc În trecutul cel mai Îndepărtat, așa cum o atestă lamentația din Ecclesiastul (IV, 1-3; Kahn, 1964, p. 159): „Și iarăși am luat aminte la toate silniciile care se săvârșesc sub soare. Și iată lacrimile celor apăsați și nimeni nu era ca să-i mângâie, iar În mâna celor silnici toată asuprirea și nici un mângâietor nu se găsea! Și am fericit pe cei ce au murit În vremi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a scriitorului impresiona pe toți cîți participau la disecarea colectivă a manuscrisului [...]. Opiniilor la obiect, le acorda credit și, calm, se așeza să intervină prompt; ștergea replici, restructura scene, compunea pagini de la capăt, fără să lase aproape nici o urmă de silnicie. Proceda rapid, fiindcă era mereu stăpînit de un acut simț al armoniei, echilibrului arhitectural, după normele proprii personajului sau episodului în cauză, așa cum ele cristalizaseră, încă din proiect, în viziunea prozatorului". Autorul Cronicii de familie a fost dispus tot timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în afară cât și în întru, vom căuta a fi pe cât se va putea mai concilianți și a da vecinilor binevoitorul nostru concurs în tot ce n-ar atinge propriele noastre interese. Dar dacă cineva s-ar încerca a întrebuința silnicia, a atinge un singur păr al României, oh! atunci, puteți fi siguri, voi apăra-o cu pasiune, cu furia tigresei cari 'și apără puii, căci și eu, în curs de o jumătate secol, am purtat pe sânul meu, am încălzit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
graiul poporului stă direcția apuseană și latinizantă al cărei unul din reprezentanți era la bătrânețe Eliad. De mortuis nil nisi bene. Prea sânt mari meritele răposatului pe alte terenuri pentru ca noi să mai repetăm plângerile atât de des făcute în contra silniciei cu care el a tratat limba dintr-un punct de vedere a priori. A ieșit de curând de sub tipar, din scrierile lui Eliad, Mihaida, fragment epic, București, 1880, 1 vol. 8, 55 pag. Infernul, după Dante Alighieri, vol. III, partea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei pensii reversibile care nu fusese nicicând votată, începînd cu schingiuirea săteanului și sfârșind cu bătăi date deputaților cari ar îndrăzni a releva - într-un mod oricât de politicos - monstruozitățile guvernului Brătianu, totul e pe o clină de corupție și silnicie bestială, mai rea decât în vremea fanarioților. Aci stă răul. Geaba vin roșii cu vorbe mari, arătând ceea ce fac, pentru binele patriei. Nu ceea ce fac, ci cum fac, iată cestiunea. Bancă Națională făcută pe resorturi patriotice cu procure fictive, administrație
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Țara Moldovei și asupra ei am dreptate sigură și cuvenită, din vechime. De aceea am venit în ea ca în propria mea țară. Și dacă polonii vor să facă sau să înceapă ceva împotriva mea, atunci ei vor face o silnicie față de jurământ și față de mine, după cum sunt ei obișnuiți, cum mi-au făcut și mai înainte silnicie și nedreptate. Dar dacă vor să fie cu mine, așa cum se cuvine între vecini adevărați și drepți, atunci să-mi dea pace în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ea ca în propria mea țară. Și dacă polonii vor să facă sau să înceapă ceva împotriva mea, atunci ei vor face o silnicie față de jurământ și față de mine, după cum sunt ei obișnuiți, cum mi-au făcut și mai înainte silnicie și nedreptate. Dar dacă vor să fie cu mine, așa cum se cuvine între vecini adevărați și drepți, atunci să-mi dea pace în această țară a mea și în alte lucruri, după înscrisuri, ca să mi se facă dreptate. Vom merge
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vieții. De-a stânga, înrămată în același metal prețios și purtând o coroniță subțire din aur, înstelată cu peruzele și cu lapislazuli, Maica Domnului îi țintuia pe ciudații și neașteptații oaspeți, cu ochii Ei încercănați, îndurerați de toate netrebniciile și silniciile lumii. Împrejur, Căpeteniile Celor fără de Trup, Cei Patru Evangheliști, Apostolii, Botezătorul, Teologul, Magii, Mironosițele, Păstorii, cu oile, cu boii și cu asinii lor, cuvioșii Sfinți Părinți, Proorocii și Mucenicii isihaști, din Vechiul și din Noul Testament, sub ramuri de măslin și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a făcut gospodărie mare. Dup’ aia au Început să-l aducă bătut de la primărie, ’ceau că nu Înțelege cum să face acum agricultură, că nu Înțelege vremurile, ’ceau că nu iubește poporul. În ’51 a dispărut, l-au dus la silnicie la stuf. Ete-așa, a dispărut, l-au săltat de-acasă noaptea și gata. Și nevastă-sa a semnat. Și s-a terminat cu pămîntu’ și gospodăria. S-a mutat În casa lor niște ăia dupi la Partid, ăștia de-au
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
unei soluții perfecte, absolute, definitive, dar nimeni din cei ai puterii nu erau pe măsura ideii, fiind prea înaltă, dovedindu-se în practică a nu fi, ca sistem social, decât expresia unei aberații pe care n-o poate susține decât silnicia unei dictaturi, atât cât poate rezista. O imensă mașinărie a disoluției. Asta e, domnule învățător. Dar noi cei mulți, cei adevărați vreau să spun, nu vom muri toți, unii din noi tot vom mai trăi la ceasul învierii care vrând-nevrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pământeni. Repetatele ocupații rusești, bunăoară, fixaseră în credința populară - scria Noyes - convingerea că ocupanții „au adus întotdeauna cu ei ierni geroase, inundații, invazii de lăcuste, epidemii de ciumă și nesfârșit rău“17. Împărtășindu-le credința, el exemplifica prin abuzurile și silniciile autorităților de ocupație în anii campaniei din 1828-1829, când oamenii fuseseră puși la jug în locul animalelor rechiziționate pentru necesitățile frontului. Alături de cauzele externe, cele interne deja amintite (ilustrate prin despotismul unor domni de tipul lui Alexandru Lăpușneanu, calificat drept „Nero
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de vieți omenești de amploare. Nu însă și de jafurile practicate mai peste tot de Armata Roșie, care se aproviziona din teritoriile cucerite, pe deasupra sovieticii fiind mânați, după toate indiciile, și de dorința de răzbunare. La jafuri s-au adăugat silnicii de tot felul, produse și ca urmare a slabei discipline din rândurile trupelor sovietice care au trecut prin sud-vestul țării 1. • Pentru o privire generală asupra ocupației sovietice în România, vezi A. S. Marinescu, 1944-1958. Armata Roșie în România, vol. 1-2
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se dorește ilustrativă și certifică faptul că femeile își vor urma mereu instinctele, căutând cu înfocare dragostea, mai ales atunci când nu le este oferită și accentuează faptul că nimeni nu le poate cere o abstinență forțată, percepută de narator ca „silnicie”871. Bartolomea, „una din cele mai frumoase și mai râvnite tinere din câte se aflau în Pisa”872, se căsătorește cu judecătorul Ricciardo din Chinzica, învățat, înțelept, dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
zori"379*. Primirea străinilor era întotdeauna făcută cu larghețe. Când castelanul zărea un trecător era trimis înaintea lui un valet și "străinul avea încredere, se abătea din drum". El "pleca cu un câștig frumușel și fără să fi suferit nici o silnicie". Pelerinii erau bine primiți, hainele lor umede erau uscate lângă vatră și "după ce se îndestulau începeau să-și povestească călătoriile"380. Pe lângă asta, castelanul îi primea pe vechii săi tovarăși de arme și evocau împreună luptele la care luaseră parte
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu să păgubesc. Dă aceia și când sânt buni datori să împotrivesc la plată și făcând simfonie sau desfăcându-se umblă cu înșelăciune împotriva simfoniei sau desfacerii. Și vânzând sau cumpărând, să poartă cu înșelăciune și cu totu ori prin silnicie sau prin viclenie făcând nedreptate, fără rușine se înfățișează până și la domnescul nostru divan. Și fiindcă de la multe pricini de judecată avem știință și din cercare, cum am zice ne-am încredințat că unii ca aceea se judecă nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]