227 matches
-
la târgul de lalele din Pitești unde poți admira și vestita lalea neagră din romanul lui Dumas - Dacă nu o floare măcar un trifoi cu 4 foi, din aur. - Deci am dreptate. Ții neapărat să zornăi lanțurile, de aur, ale silniciei. Dă-mi peste gură că am greșit, trebuie să zic căsniciei. - Atunci măcar o brățară. Se poartă fără lanțuri. - Nici o grijă, o să împerechez 2 și scap de tine după perdele suedeze, dacă ești suficient de cultă să înțelegi ! Sâc ți-
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ANOTIMPUL ATOMIC Autor: Marius Nanu Publicat în: Ediția nr. 1371 din 02 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului De multe ori suntem automate, De multe ori suntem fără de noi, Iar inima cu silnicie bate Când este obligată să înoate în noroi. De multe ori chemăm câte o rază Să lumineze drumul nostru-ngust Și ne visăm ajunși în cate-o oază, Sorbind pocalul ultimului must. De multe ori mințim cu nonșalanta, Nici nu
ANOTIMPUL ATOMIC de MARIUS NANU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369470_a_370799]
-
se vândă rumâni lui Chirca, comisul de la Ruda, cu condiția să fie scoși de la magle. Chirca comisul însă nu-i scoate de la maglă - se vede că era greu sau poate imposibil să obțină acest lucru - și-i ține „rumâni în silnicie”, nevrând să recunoască obligația pe care și-o luase. Pentru această pricină se va isca un proces între urmașii lui Chirca, comisul de la Ruda, și sătenii de la Dobriceni, o primă judecată având loc la 1600, când țăranii se duc la
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
Chirca, comisul de la Ruda, și sătenii de la Dobriceni, o primă judecată având loc la 1600, când țăranii se duc la Alba-Iulia, cu plângere la domnie, nemulțumiți că boierul nu i-a scos de la salină și totodată îi ține „rumâni în silnicie”. Voievodul Mihai Viteazul, care dăduse legea ca „fiece rumân să rămâie veșnic în această stare”, dă câștig boierului Chirca, în detrimentul țăranilor, ca o exprimare a dreptului feudal. În același an 1600 (7108), Martie 25, Mihai Viteazul confirmă jupânesii Maria, soția
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
tu, frunza-i blândă podoabă dăruindu-mi viață în fiecare dimineață foșnești mirabilă osândă ți-e cântul susur, vântul leagăn și trupul ți-e potir de rouă clădindu-se din seva nouă, umbrar pe lăstărișul geamăn mi-e gerul aspră silnicie pierdută-n crudul primăverii mă răcorești în toiul verii și dărui toamnei rodnicie copac și frunză, dar ceresc etern prilej de bucurie împreunați în veșnicie și-n cel mai simplu “te iubesc!” *** Pictura: "Dor de verde" - Petras Lukosius Referință Bibliografică
COPACUL, EU, TU, FRUNZA-I BLÂNDĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353259_a_354588]
-
istoriei, care par să fi stimulat pentru totdeauna conjugarea unor destine: Trăim la o răscruce dintre lumi, la un hotar între popoare, în calea tuturor, veșnic vinovați în ochii cuiva. Deasupra noastrăse sparg talazurile istoriei. Ne-am săturat de atâta silnicii și am prefăcut necazul în virtute: am ajuns nobili prin sfidare[19]. [1]Este una dintre caracterizările pe care Ion Creangă (1837-1889) o face mezinului fiu de împărat, în basmul Povestea lui Harap Alb. [2]Sienkievicz, Henryk, Cavalerii teutoni, vol
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
nr. 1529 din 09 martie 2015 Toate Articolele Autorului plecau flăcăi la oaste voiosi nevoie mare cu vitejia-n piepturi de strajă la hotare în urma lor codane își flutură năframa iar clopotul din turlă își scutură arama trei ani de silnicie târându-se prin haturi aspriți de greaua trudă în cătănești olaturi doar rar la câte-o lună trimit acasă carte să-și bucure bătrânii că-s vii, deși departe și-i mint că le e bine și sumețiți feciorii le
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
mapamondul Cu practica din abatoare Ne puneți să cântăm prohodul Voi, diavoli lipsiți de morală Striviți cadavre deshumate Între ciocan și nicovală Ș-ardeți în smoala din cazane Popoarele nevinovate Voi, diavoli ai ipocriziei Născuți să cultivați desfrâul Predicați calea silniciei Sfințind neghina și nu grâul * Tu, diavol al lumii moderne Înfricoșezi popoare mute În parlament ca și-n taverne Rămâi drac gol fără virtute! La cimitir și-n catedrală Porți aur și haine bizare Predica ta-i o vorbă goală
UN ATEU CATRE DIAVOLI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/359008_a_360337]
-
o purtăm și plângem în neștire când ni se rup petale sau aripile care le-ntindem să zburăm. dar îngrădirea doare și spiritul se zbate și-n colivia lumii nu este loc destul iar Sinele se-ntoarnă în văi întunecate când silnicia vorbei și-a faptei sunt cumul. Dac-aș putea, iubito, aș rupe lanțul firii și-aș slobozi în sfere luminile curgând, aș cununa și vorba cu faptele iubirii și lumea ar fi floare cu inimă și gând. Leonid IACOB Referință
DAC-AŞ PUTEA de LEONID IACOB în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360704_a_362033]
-
este o luptă dreaptă, se cade să lupți pentru legile noastre, pentru libertatea noastră, pentru patria noastră“. Energia colosală pe care ți-o dă proiecția mentală a Idealurilor Naționale l-a făcut pe Iorga să constate, pe jumătate întristat de silniciile istoriei, pe jumătate mândru de vigoarea Neamului Românesc:“Oricari alții s-ar fi risipit în lume. Pentru mai puțin se părăsesc și cele mai dulci patrii. Noi am rămas. Cu sabia în mână de strajă la toate zările, iar, cînd
Națiunea, eterna iubire… () [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
se înfaptă, Ci-i tot mai strâns în ștreang grumazul. Căci omul suferă pe cât trufia În el s-a adunat dând pe afară, Să-i spargă malul slab zădărnicia. Iar suferința strânge ca o gheară Când a trufiei umbră-i silnicia Ce face inima cumplit să doară. Sonetul XV Nu-ți lega inima de dobitoace, De lucruri, de metale prețioase; Cum vin, așa se duc din gând și case, Ci, după zi, mereu noapte se face Și după ierni vin primăveri
SERIA A TREIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342798_a_344127]
-
ocupau toate satele găsite în cale. Uneori localnicii se apărau cu succes. Atunci acele tabere trăiau ceva vremuri ca vecini. Chiar făceau schimburi de lucruri, comerț. Era loc pentru fiecare. Dar veneau alte neamuri nesuferite, cu apucături de jaf și silnicie, care-i făceau pe slavi să plece și mai la sud, spre Balcani sau Serbia, sau Croația de azi. Un lucru era neîndoielnic: reușeau să supraviețuiască cei care erau mai numeroși. Chiar de erau cuceriți, ei fugeau o vreme cu
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
De multe ori suntem automate,De multe ori suntem fără de noi,Iar inima cu silnicie bateCand este obligată să înoate în noroi.De multe ori chemăm câte o razaSa lumineze drumul nostru-ngustSi ne visăm ajunși în cate-o oază,Sorbind pocalul ultimului must.De multe ori mințim cu nonșalanta,Nici nu mai credem ce am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379993_a_381322]
-
bătrânii nu erau făcuți tractoriști... Cum spuneam, n-a fost doar calamitatea stalinistă de la sfârșitul deceniului patru. Ea a fost precedată de represaliile declanșate împotriva sătenilor la începutul aceluiași deceniu (îndeosebi împotriva gospodarilor declarați culaci sau chiaburi) prin colectivizare forțată, silnicia colectării produselor agricole și masivele strămutări în Siberia, toată această cruciadă fiind urmată în Ucraina de Sud, Volga de Mijloc, Caucazul de Nord și Kazahstan de cumplita foamete din anii 1932-1933. Nu numai că în timpul acestui genocid, premeditat de Stalin
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
a permanenței noastre istorice s-au dezlănțuit tot felul de năvăliri dușmane, care mai de care mai flămânde și mai însetate de sânge, tot felul de prigoane barbare și creștine, tot felul de persecuții politice și religioase, tot felul de silnicii, abuzuri și violențe, dar gama inimaginabilă de monstruozități și atrocități perverse a ateo-comunismului, care se mai năpustește azi și liberal încă, n-a fost de nimeni egalată. Asupririle și chinurile abătute asupra Neamului nostru au fost deopotrivă și din partea semințiilor
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
popoarele hapsâne Când puteri imperiale vor țara să-ți dezmembreze Întărește-ți apărarea chiar cu arme nucleare Apără pământul țării, construiește metereze Lovește fără cruțare clanurile opresoare Când băncile globaliste îmbuibate prin sclavie Vor să-ți umilească țara și s-o-ngroape-n silnicie Cheamă-ți fiii tăi la arme și oprește la hotare Clanurile mafiote, hoardele invadatoare Când “prietini” te trădară ignorând și drept, și lege Ei ce-s cunoscuți în lume că se poartă ca mișeii Pregătește judecata, nu-i ierta de
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
spinării și sudoare-mi curge pe lopată car pământ prin gropile uitate undeva mă-nțeapă o-ntrebare poate le voi umple azi pe toate și-o să-mi fac deasupra o cărare ca să-mi trec senilele prin ele pun deoparte pasul silniciei din secunde ostenite, grele îl arunc în poala bucuriei și cum car pământ, scârțâie roaba pietrele scrâșnesc, nedumerite căci din zori tot înconjor cocioaba visurilor mele ruginițe car pământ de parcă-aș face-un munte mai înalt, cu peșteri fără nume
CAR PĂMÂNT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373472_a_374801]
-
mai scriu singure, pentru că nu se mai recunosc între ele. Amestecate din risipite. Ajutor, mă bat gândurile și amintirile cu parfum de romanță. Toamna de afară aduce a iarnă. Bolnavă-i țara me de nepăsare. Adevărul are închisă vana cu silnicia verbului ce minte. Dreptatea e cuprinsă de necroză, iar rugile rămân neprihănite. Curând vom muri de nepăsare. Rolul agenților de influență e din ce în ce mai mare în vehicularea informațiilor publice. Uităm apostolii neamului și amprenta lor pe gânduri. Singura lor vină este
CU NOI E DUMNEZEU, TRĂIASCĂ ROMÂNIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374934_a_376263]
-
Acasa > Impact > Istorisire > PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PARTEA A DOUA) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Descoperea că silnicia vieții depindea și de șicanele celor din jur, fiecare trăgând cu înveșunare în jos de destinul aproapelui. Că n-ar fi fost nevoie decât de puțină înțelegere dacă nu iubire, ca cel de lângă noi să nu se mai simtă părăsit
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PARTEA A DOUA) de ION UNTARU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347366_a_348695]
-
mare distanță și că timp și ca spațiu. În scrierile mele, nu de puține ori străbate câte o imagine recentă a Țigăneștiului, dar mai adesea câte o reconstruire lirica a vremurilor petrecute în timpul copilăriei sau chipuri de oameni care prin silnicia timpului și a sorții s-au mutat în cealaltă lume. Amintirile îmi vin din străfundul memoriei, puternic, fascinant, hipnotic, dar sunt amintiri pline de cuviință și respect pentru toți cei buni, chiar dacă m-am confruntat și cu neomenia. Am privit
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
un horn din adâncuri, suflate de vânturile sălbatice. - Cine ești tu, călătorule, zise moșneagul, de ce ai venit să-mi tulburi treaba? - Mă cheamă Mărțișor, preabunule Moș Vreme! Durerile și suferințele oamenilor mi-au purtat pașii până la tine. Povesti despre toate silniciile și disperarea la care au ajuns oamenii și viețuitoarele din țara lui. - Și-acum învață-ne, preaînțeleptule, ce trebuie să facem ca să scăpăm de urgiile cumplitei împărătese. - O, nesocotitule! Ai venit să afli tainele viitorului? Din vârtelnița mea eu torc
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
sfântă taină, care le impune anume îndatoriri în fața lui Dumnezeu. Într-adevăr, pentru aceștia ele există, pentru noi însă nu. La noi, oamenii se căsătoresc fără să vadfă în căsătorie altceva decât o împerechere și rezultatul este fie înșelăciunea, fie silnicia. Înșelăciunea e mai ușor de suportat. Bărbatul și soția înșeală numai lumea, lăsând să se creadă că ar fi monogami, când în realitate trăiesc poligamie sau poliandrie. Și asta e destul de greu, dar mai merge. Când însă - și lucru acesta
SONATA KREUTZER de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372670_a_373999]
-
În jurul Carpaților și în Câmpia Dunării, Iorga găsea „romanii”; Moldova, Transilvania, Țara Românească, „toate fiind locuite de același popor cu aceeași viață economică și spirituală” . Omul de știință sublinia în lucrările sale că „indiferent cine le-ar fi stăpânit cu silnicie în decursul istoriei, destinul acestor părți ale aceluiași întreg este de a se contopi”, dată fiind identitatea lor de civilizație, limbă și etnografie, dezvoltarea culturală și ideologia națională, comunitatea tradițiilor, stărilor de spirit, idealurilor și aspirațiilor politice ale tuturor românilor
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
să salveze ce a mai rămas și să nu se lase umiliți și îngenuncheați de puteri străine. În această poezie glasul poetului este mâhnit peste măsură: „Cu teorii despre democrație / Ne-au fost impuse legi umilitoare / Îngenuncheați sub jug și silnicie / Ne-au sufocat ginte minoritare // Secătuită țara se destramă / Finanțele-s pe mână de borfași / Președinția - permanentă dramă / Senatul țării - pentru arendași // Se construiesc secrete catacombe / Atacă corbii cerul României / Și croncănesc ca Țara să sucombe / Plătim cu viața drumul
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
graiul poporului stă direcția apuseană și latinizantă al cărei unul din reprezentanți era la bătrânețe Eliad. De mortuis nil nisi bene. Prea sânt mari meritele răposatului pe alte terenuri pentru ca noi să mai repetăm plângerile atât de des făcute în contra silniciei cu care el a tratat limba dintr-un punct de vedere a priori. A ieșit de curând de sub tipar, din scrierile lui Eliad, Mihaida, fragment epic, București, 1880, 1 vol. 8, 55 pag. Infernul, după Dante Alighieri, vol. III, partea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]