160 matches
-
pe 12 sisteme stelare”, iar Luke răspunde: „O să fiu atent”. Hidosul: „O să fii mort”. Ca să nu mai vorbesc de celebra: „I`ve got a bad feeling about this”, plasată de Han Solo când gluma se îngroașă, cu derivația „O să facem siluetă aici” în vreme ce compresorul de resturi metalice e aproape să-i strivească. Puteți, stimați admiratori ai Fawk, să-mi spuneți o singură replică memorabilă din acest film? Mă opresc aici, aș putea continua, dar vine Crăciunul. Cred că e clar și
Forța Întunericită () [Corola-blog/BlogPost/339001_a_340330]
-
întâmplat să văd în băi publice, la baia bărbaților, tați cu fiicele lor. În cele mai multe dăți aveau până în cinci ani, să zicem că n-ar fi o problemă. Odată însă, fiica era destul de măricică. Cum să vă spun, privindu-i silueta cum trecea curioasă prin cârdul de bărbați, obliterată de aburi, oricât de curate ți-ar fi fost gândurile, nu puteai să nu observi cum izvorul fierbinte al devenirii ei întru ființă începuse să curgă în matcă de femeie. Nagaburo sau
Să stai gol pușcă în cadă cu vecinul e acceptabil în Japonia. Ritualul îmbăierii când locuiești cu socrii și vrei să faci economie la apă () [Corola-blog/BlogPost/338015_a_339344]
-
cadă peste ea și nu mai auzi altceva decât o singurătate imensă. Trecuse o veșnicie și nu-și mai amintea nimic. După un timp s-a trezit într-o cameră mare, albă și primul lucru care-i lovi privirea fu silueta aceea nedefinită, întinsă pe o masă înconjurată de mai mulți medici cu măști pe față. Privirea-i era atrasă de fața albă și nemișcată care îi părea destul de cunoscută. Deținătoarea corpului întins de pe masa de operație îi părea foarte cunoscută
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
de la distanță, cu încrederea și mândria posesiei. Erau fetele lui. Le iubea pe amândouă, însă pe Mona o adora. Mira construia un trup de femeie din nisip. Languroasă, cu fața spre mare, așteptându-și prințul să revină de pe corabia fericirii. Siluetă cu forme rotunde, cu pulpe rubensiene și sânii ca merele coapte. Cu mâinile ei contura trupul pe care și l-ar fi dorit ea. Mângâia coapsele darnice și abdomenul plat, iar părul lung, vălurit, îi acoperea o parte din umărul
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
erau decât o acceptarea plină de înțelegere și iubire a slăbiciunilor ei. Pentru prima dată, Ana se întâlnea cu iubirea matură, iubirea adevărată, care nu cerea nimic pentru sine. Și de atunci, privirile ei îi urmăreau cu uimire și respect silueta înaltă dar adusă de spate, de parcă se ferea să nu lovească cu capul pragul scund al ușilor, mișcându-se întotdeauna fără grabă, de parcă s-ar fi plimbat, întotdeauna îngrijit, întotdeauna pus la patru ace, cu pălărie și baston când ieșea
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
cogitații orizontale (de patul atelierului) e o foarte recentă imagine t.v. de la tot atît de recentul bal de la Palat. Ei bine, din antrenul bănuit a fi fost unul impozant, nu? operatorul a prins, într-un gros-plan de carieră, doar silueta mov pufoasă, permanent ieșită de sub casca coafezei, inevitabila doamnă anonimă, prezentă, demențial, la toate, absolut toate, momentele inaugurale. Ca și cum steaua fixă a regescului bal ar fi fost ea, doamna (și-n somn coafată). La polul celălalt nu însă departe, nici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ai ei, 200 Și fost-a Înălțat la cea dinții intrare-a sălii lui Urizen. Cînd Urizen se-ntoarse de la nemăsuratele-i călătorii și trude, Coborînd, ea lîngă el se așeza, în mantiile-i83 Luminoase-nfășurîndu-l. Uimit și Încurcat privi Întunecoasa-i silueta care acum de el fusese despărțita; se-nfioră și amuțit rămase 205 Pînă ce mîngîierile și lacrimile ei îl readuseră la viață și la bucurie. Două voințe-aveau, două intelecte, iar nu ca-n vremurile de demult. Această simți Urizen, și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
infatigabil și alert, I. produce un șir nesfârșit de cronici vesele și triste. Un pic de umor, o boare de melancolie emit aceste stihuri care, pe alocuri, îl imită vioi pe G. Topîrceanu. Proza, cu înțepături satirice, se căznește să silueteze două personaje, Guță și Cănuță, din speța comicului zevzec. Între surâs și lacrimă, poemele din Isvoade (1943), cartea de debut, sunt croite, în culori de pastel, pe o dimensiune retro. „Icoanele” de altădată, din satul copilăriei, își exercită apelul imperios
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
casă, pierzându-te în mine, știind pe cine iubesc. Nu îmi răspunzi, nu-mi vorbești, nici gând, să mă privești, sau poate, eu nu știu. Azi, mai devreme, mi s-a părut, ca întors-ai capul, după alta umbră, măi silueta decât tine, cu părul lung, ce dintr-o dată, se-alungise, cerându-ți, parcă, un sărut, îndepărtându-te de ea, în grabă, crezând, că-i pentru mine și pentru prima oară, Umbră...mi-ai zâmbit. Austria aprilie 2016 Referință Bibliografica: Umbră
UMBRA MEA de COSTI POP în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381321_a_382650]
-
1922, 114; Teodor Râșcanu, Feminism, „Hiena”, 1922, 9; Craioveanul [F. Aderca], „Ferestre luminate”, „Năzuința”, 1922, 2; Ion Sân-Giorgiu, Nedreptățiții, NRL, 1926, 21; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 195-196; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 198, 258, 294; Lucia Popescu, Siluetă: Alice Soare, „Știrea”, 1935, 253; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 135; G. Dumitrescu, „Sâmburi de lumină”, G, 1940, 9; D. Caracostea, „Sâmburi de lumină”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1940-1941; Radu Cosmin, Figuri culturale, „Cele trei Crișuri”, 1941
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
îmbrăcăminte, o fotă mai exact, redată printr-o spirală amplă, partea anterioară fiind decorată cu benzi meandrice, cele două piese de îmbrăcăminte fiind clar departajate prin linii fin incizate (Ibidem, fig. 17/9). În etapa Dudești IV B, figurinele au silueta stilizată, decorul constituindu-se, din diferite elemente de vestimentație (Ibidem, fig. 18/1-8) (Fig. 4/1-6). Apropierea stilistică dintre etapa Dudești IVB și faza Vădastra I este extrem de evidentă, motivele decorative întâlnite, precum spirala, excizia, meandrele grupate în benzi, se
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
de ori în cabinetul său. Trecuserăm de ușa ce separa acea cămară de tunelul întunecat și slab iluminat, și făcuserăm primii pași în încăperea împuțită, când un glas autoritar ne opri: Stați unde sunteți! Nu prea vedeam clar, dar o siluetă ieși din întunericul înconjurător și se înfățișă înaintea noastră. Avea o mantie ce părea roasă de timp și de câteva molii, iar în mâna dreaptă ținea un revolver. În puțina lumină de care beneficiam, mi-am dat seama că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-și parcheze mașina, apoi se apropie de cei doi, Îngândurat. — E În camera lui? Întrebă el. Dicelle se grăbi să răspundă: — Camera 105, la etajul unu. Ferestrele dau spre stradă. — E și soția cu el? — Da. Au urcat Împreună. O siluetă ieși atunci din umbră și un polițist, pe care Maigret nu-l cunoștea, Întrebă cu jumătate de glas: — Mai stau de pază? — Da. Lecoeur Își aprinse o țigară și se trase lângă ușă, la adăpost de ploaie. — N-am dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
apare în public în interiorul Cetății, ce tățeanul este nevoit fie să meargă pe jos, fie să stea în picioare. Rex Sacrorum și vestalele se suie pe rând. Acoperișul boltit îi protejează în parte de privirile indiscrete. Fără voie, Tiberius urmărește silueta fiecărei vestale. Care dintre ele o fi fata Vipsaniei? Îl cuprinde mânia. Pe unde umblă? Putea veni măcar să-și vadă fiica, dacă de el nu-i pasă. În acest moment, lada uriașă pe două osii se hurducă din loc, precedată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
suferința unui an! Dar nu există numai atmosferă sumbră. Câteva iluminări, oricât de scurte îți demonstrează că acest vaiet conține în el și o doză de farsă. Dacă ești surprins de cineva tocmai atunci, acela va păstra din tine o siluetă cu totul opusă celei obișnuite. În timpul despărțirii noastre, un prieten m-a încunoștințat: "Am văzut pe Ioana cu o fată pe stradă, părea foarte veselă". Am păstrat chipul unei Ioane vesele, am fost multă vreme convins că dânsa s-a
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în picioare lângă el. Uitați-vă la căcănăria aia ! a strigat ea peste bubuitul apei. Naji, te uiți ? Dar Naji se uita la ea, la curbele trupului ei care se pierduseră pe sub vesta de salvare portocalie, care nu-i complimenta silueta în nici un fel. Se uita la părul ei bătut de vânt. Stai jos, i-a spus el. Erau primele cuvinte pe care Jina îl auzise adresându-i-le soției lui de la începutul excursiei. Ține-te bine. Când a văzut spuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
obiceiul de a umbla pe stradă cu capul descoperit, sau de a și-l acoperi doar cu o simplă eșarfă aruncată indolent peste creștet și care aluneca încet în cursul zilei, spre a ajunge pe umeri, toată lumea recunoștea de departe silueta ca o ciupercă a lui Astaghfirullah. Dar puțini granadini îi știau numele adevărat. Se zice că propria sa mamă fusese cea care îl căptușise prima cu porecla asta, date fiind țipetele înspăimântate pe care le scotea încă de când era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
imediat și a fugit în direcția vocii. Virgil, mai lent și mai greoi, l-a urmat, clipind des. Media stătea la marginea pădurii, cu brațele tremurându-i și mâinile țepene, încleștate una de alta. Prinsă între brațele ei, se afla silueta posomorâtă și murdară de noroi a Prepelicarului. Fratele și sora rămaseră nemișcați un moment, cântărind totul în minte. — Spune-i femeii ăsteia proaste să-mi dea drumul, frățioare. Vocea îi era arțăgoasă. — Am văzut-o apărând, Vultur-în-Zbor, rosti Media cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
său. Salutându-și cu o plecăciune până-n pământ sosia, masterandul Lawrence bătu militărește din călcâie, apoi, făcând stânga-mprejur, apucă femeia-ușă de clanță și ieși, gol pușcă, În oraș. Călcând pe trotuar, masterandul Își contempla, din mers, cu coada ochiului silueta În vitrine. Acoperit de frunze și de pene, masterandului nu avea de ce să-i fie teamă că va fi arătat cu degetul de trecători sau că va fi oprit de vreun gardian și băgat la zdup pentru Încălcarea normelor privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
șoptită În gardul lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu. Chingile scârțâie un pic la opintelile mai nărăvașe. Deodată, domnișoara te strânge, spăimoasă, cu mânuța rece de ceafă. Fără să te desprinzi din suava Împreunare, Întorci capul și dibuiești prin Întuneric silueta unuia care bănănăie prin curte. Înșfaci lanterna, o aprinzi și-i proptești lumina În ochi. Ăla clipește ca un dobitoc, Își Îngustează privirea și se ferește de șuvoiul luminii cu palma. Îți Îngroși cât poți glasul și-l gonești: „Pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
toată acea disperare de a vorbi, de a mă explica. Dacă aș putea lua totul de la capăt... Deodată, aud un fel de scârțâit. Ușa se deschide Încet. Mijesc ochii, făcând eforturi pentru a vedea În Întuneric. În sală intră o silueta, care se oprește. Fără să vreau, inima Începe să-mi bubuie cu o speranță de nesuportat. E Jack. Trebuie să fie Jack. A venit să mă vadă. Urmează o tăcere lungă, sfâșietoare. Sunt Încordată la maximum de stres. De ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
spune, îndură câte o bătaie când și când. Își spune să aibă răbdare, să-și perfecționeze talentele. E conștiență de schimbările trupului ei. Conștientă că acesta înflorește. Vede în oglindă că ochii îi devin mai strălucitori, că i se pârguiește silueta. Talia i se micșorează, în timp ce sânii îi înmuguresc. E convinsă că șansa ei e aproape. Noaptea, visează că lumina reflectoarelor o urmărește pe ea, doar pe ea. Îmi urmez bunicul și ne îndreptăm spre casă. Nu renunț la actorie. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
noi? Ce vor spune nepoții noștri când vor vedea ce-am făcut cu libertatea noastră? Vru să mai adauge ceva, dar îl întrerupse un ciocănit discret la ușă și își întoarse privirea într-acolo. — Intră! - zise. în prag se contură silueta foarte înaltă a sergentului Ajamuk, care luă poziția de drepți și duse mâna la turban. — Să trăiți, domnule locotenent! salută. Bună seara! adăugă respectuos. Totul e în ordine la post. Ordonați ceva? — Da. Intră, te rog, îi spuse. în zori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cineva care Învățase de atâta timp să interpreteze sensul suspinelor. Acolo, În camera de alături, trebuie să doarmă bărbatul. Ușa e deschisă, penumbra, deși e mai adâncă decât cea din sala de muzică, lasă să se vadă un pat și silueta cuiva culcat. Moartea avansează, dă să treacă pragul, dar se oprește, nehotărâtă, simțind prezența a două ființe vii În cameră. Cunoscătoare a anumitor fapte din viață, deși, firește, nu din propria experiență, moartea se gândi că bărbatul avea companie, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și dădeau jos coifurile și ochelarii, când au ieșit să-i întâmpine gazdele alertate : mai întâi au dat fuga Miza și Radu, apoi o domnișoară cam trecută, chiar douăzeci și nouă de ani avea, și cu un nas !... Și chiar silueta și în totul lăsa de dorit ! Apoi toaleta ! în plus, un colier splendid la gât, doi șerpi de aur cu ochi de rubin, încolăciți - dar pus la ora aceea ? S-ar fi cuvenit un costum de voiaj sau o ținută
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]