272 matches
-
idee a imaginației de factură extrem-orientală a poetului Grigurcu, precis situat sub astrele unei fabuloase capacități și multiînzestrat: în Muzeul său afli și pânze în ulei, de considerabile dimensiuni, sculpturi, ulcele, artefacte. Altfel, ca și la hai-ku-uri, o decelabilă mecanică siluiește această imaginație potopitoare la sicitatea disciplinei, la sacrificarea de ramuri ieșitoare din rotunzimea coroanei. De aici fenomenul încatenării ce induce cantos-urilor grigurcuciene o certă unitate, în discontinuitatea obligată a acestui Muzeu. Ai zice să urmezi un singur poem secționat după
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
noi în ebraică - explica Yakov Bok în Cârpaciul (1966) -, îndurare. N-avem voie să uităm de ea" în numele acestei rahmunes, negustorașul Morris Bober, calchiat după Max Malamud, tatăl scriitorului, îl iartă pe băiatul de prăvălie care-l jefuise și-i siluise fiica și se încăpățânează să-l convertească la iudaism pentru a face din el un om de omenie. „Orice om este evreu, deși puțini oameni o știu. Butada preferată a lui Bernard Malamud sintetizează oarecum viziunea lui despre egalitatea în fața
Viață modelată de operă (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6008_a_7333]
-
atribuie. Întreg spiritul Imposibilei întoarceri face de altfel plauzibilă legenda amenințării cu sinuciderea, o „confirmă”. Unii cititori de mai târziu au ținut să vadă în chiar titlul cărții lui Marin Preda o trimitere polemică la Tezele din iulie care preconizau, siluind istoria, o întoarcere din drum „imposibilă”, adică de neacceptat. Scrisă mai înainte de a se fi ivit Tezele, cartea nu avea cum să trimită la ele prin titlu, dar putea să le presimtă ca fenomen. Să avertizeze, să pună în gardă
Recitind Imposibila Întoarcere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5961_a_7286]
-
se mișcă, se clătește, Vechile-i instituții se șterg, s-au ruginit; Un duh fierbe în lume, și omul ce gândește Aleargă către tine, căci vremea a sosit! Ici umbre de noroade le vezi ocârmuite De umbra unor pravili călcate, siluite De alte mai mici umbre, neînsemnați pitici. Oricare sentimente înalte, generoase, Ne par ca niște basne de povestit, frumoase, Și tot entuziasmul izvor de idei mici. Politica adâncă stă în fanfaronadă, Și știința vieții în egoism cumplit; De-a omului
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
care se deslușesc irizațiile unei transcendențe eliberatoare: „Cui vorbește Iisus? Am constatat că discursul său nu exclude pe nimeni, că vizează, în final, o «descoperire» globală, fără discriminare, dar că ceea ce nu poate (respectiv nu vrea) să facă e să siluiască libertatea auditorilor săi. E dreptul fiecăruia să rămână «în afară», să adopte o formă sau alta de nereceptivitate, de surzenie programatică, cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică”. Adevărul sacralității, înscenat sub forma unei povești esențiale este
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
Mihnea-Vodă cel Rău: ,magistratul orașului" în loc de: ,magistrul orașului" (eroare din ignoranță editorială); ,un tânăr gata să spele în sângele tiranului necinstea unei surori jertfită de dânsul", în loc de: ,un tânăr ș...ț gata să spele în sângele tiranului necinstea unei surori siluită de dânsul", frază în care adjectivul ,jertfită", poate mai potrivit, din punctul de vedere al ministerului, decât ,siluită", nu pare a fi fost scris de Odobescu, pentru că se citește și cu numai câteva rânduri mai sus: ,a cărui fiică, Ilinca
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
sângele tiranului necinstea unei surori jertfită de dânsul", în loc de: ,un tânăr ș...ț gata să spele în sângele tiranului necinstea unei surori siluită de dânsul", frază în care adjectivul ,jertfită", poate mai potrivit, din punctul de vedere al ministerului, decât ,siluită", nu pare a fi fost scris de Odobescu, pentru că se citește și cu numai câteva rânduri mai sus: ,a cărui fiică, Ilinca, fusese jertfită cu atâta cruzime de către fostul Domn"; în Doamna Chiajna, următoarea paranteză moralnică, total neodobesciană și ca
Ediții școlare?! - II by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/11208_a_12533]
-
în strunirea calabalîcului personajelor lui (mame, bunici, soți, angajați cu veleități de slugoi, păsăret de curte, demoni de casă), Florin Toma ia cu el, în roman, o teribilă pică pe cuvinte. Pe vorbele, moștenite, ale limbii române. Le întoarce, le siluiește, le scoate coarne, se joacă-n fel și chip cu firava lor dantură, ba le mai pune și ceva plombe latinești, rime, poezii scoase din uz și remaiate, dantele. Așa că nașterea parodiei se ,comite" pe o cergă pestriță, făcută din
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
teritoriu blestemat, contaminat pentru decenii ori secole, bântuit de spectrele unei umanități asasinate metodic și brutal de animalica lăcomie umană. Dacă la Tarkovski exista urma unei vegetații sălbatice, la Roșia Montană probabil că va rămâne doar fruntea cheală a dealului siluit cu bestialitate și ridurile rușinii de-a fi acceptat, pentru niște pârliți de bani, să-ți vinzi sufletul. Se tot vorbește, demagogic până la nerușinare, despre simbolistica primordială a Ardealului, despre Munții Apuseni ca leagăn al românismului și alte baliverne de
Masca de aur a Hiroshimei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10835_a_12160]
-
o întrebare dificilă formulată de reprezentanții ARD și nu găsesc nimic. Opoziție de catifea. Până și președintele s-a resemnat. După ce anunțase ritos că nu va accepta miniștri urmăriți penal, s-a lăsat păgubaș. Ponta nu s-a sfiit să siluiască limba latină pentru a-și marca victoria: exclamația sa “habemus guvernus” e deocamdată emblematică pentru amestecul de improvizație neroadă și entuziasm puber care domină instalarea actualului guvern, obez și cu portofolii neclare. PS Sunt trist să văd că Adriana Săftoiu
Traian Băsescu s-a resemnat, afirmă Cristian Preda () [Corola-journal/Journalistic/40096_a_41421]
-
apropie de actualitate: „singur pe autostrăzile lumii/ cînd dragostea ta îmi făcuse cărare/ cu îngeri îmbătrînind la răscruci// pe-aici le-ar fi greu cum nu cred să fie/ marcaje pentru trecerea lor// la vară cînd ploaia va face recurs/ siluită de iarbă cărarea o lasă// ieri ți-am trimis un colet cu iluzii/ poștașii-s în grevă/ și-mi pasă” (Hăulită din exil). Poezia lui Vasile Muste e ca o troiță iscusit lucrată, la marginea unui sat, pe o șosea
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
scotocească pietrele, ele oricum ne sunt hotarele contemplației. De aceea oamenii nu și-au găsit încă limitele, ei au rămas în căutarea nemuririi, uitând să măsoare oxigenul din rezervorul lor. În loc să fie preocupați de umbrele lăsate de Lumină, s-au siluit să stea la pândă și au devenit ei înșiși umbre. Dar e prea multă umbră pe Pământ, a crescut nivelul senzațiilor de prăbușire și ne-am trezit într-un imens vid cu pereți de ghețari unde trebuie să te faci
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
fata în vârstă de 11 ani a fost dusă cu mașina în apropierea localității Cărpiniș, pe câmp, iar unul dintre cei care a luat-o a obligat-o să întrețină cu el raporturi sexuale. Cel care este suspectat că a siluit-o pe fată este tot un minor, având vârsta de 17 ani, din Cărpiniș. El era însoțit de un consătean, Florin Dorel C. , de 21 ani, care a condus-o pe victimă, după consumarea violului, până la șosea, de unde aceasta a
Agenda2005-35-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284130_a_285459]
-
Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan”, de Viorel Marineasa și Daniel Vighi, apărută în anul 2004 la Editura Marineasa, autorii definesc într-un preambul termenul „deportare” și-i stabilesc în același timp sorgintea, derivând de aici destinul unor oameni siluiți de o ideologie a exterminării programate în stil comunist. Iată un fragment: „Deportarea este o invenție a țărilor-continente, a spațiilor fără capăt în care pot fi anihilate populații, atitudini, istorii. Deportarea în utopie a prostit omul... dar a creat... indivizi
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
-i aievea pe cei răi și silnici ale căror fapte ne indignează atâta la teatru. În schimb, la teatru, interesul personal, pornirea ticăloasă de a dobândi bunuri pământești dispar din sufletul nostru; la teatru, nimic din ceea ce este personal nu siluiește noblețea și sinceritatea trăirilor noastre, la teatru devenim mai puri și mai buni sufletește. De aceea, cât ne aflăm în incinta teatrului, năzuințele și simpatiile noastre sunt consacrate în întregime trăirilor celor mai frumoase de omenie și de noblețe justițiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
vulgar de o mie de ori decât toți la un loc, aceasta este oglinda perfectă a vremii de acum. Terifiantă platoșa aceasta a vulgarității în care e sugrumată - sperăm că nu pe veci - limba română și sufletul celui care o siluiește fără conștiință în fiecare zi!... Nu poți să încropești la repezeală niște soluții miraculoase drept antidot unic al distrugerii de sine a Ființei umane, care să scoată din bezna infernului hidos sufletele oricum risipite în scrumul păcatului etern. Admirabila definiție
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
nu admite o lectură literară obișnuită, sau, dacă o admite, nu se relevă în toată splendoarea. Ea invită la relectură, la întâmpinarea elementelor-surpriză, cu turnúri spre liricul ascendent, la respectul pentru cultura limbii în care scrie poetul, fără a o silui: „Eu simt că am ceva de spus, nu am nevoie să chinuiesc cuvintele. Găsesc, pentru orice gând, singura exprimare posibilă în acea situație. Sunt atât de firești, încât se integrează imediat în flux.”[29] Rigorile limbii, presimțirea conexiunilor spirituale erudite
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
volum, care este, deopotrivă, și o veritabilă crestomație din lirica universală, constructul lui Theodor Răpan devine ecoul propriei arte, a Poesiei: „Eu sunt Întrebătorul. Ca un „bivol în mlaștinile Universului” îmi pândesc zorii. Mi-e frică să ajung „un centaur siluind arborii poemului”, mi-e frică să urc scara Supremei Judecăți. Prostul de mine, am înfruntat uneori albastrul cerului, de aceea, „fiecare dimineață e o rufă roșie la orizont”. În teaca baionetei mele s-a furișat un vers sălbatic. El mă
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
împroașcă, sub diferite forme, reușește, de cele mai multe ori, să-și atingă scopul murdar. De asemenea, pot fi foarte virili și adesea pot dezvolta fixații și obsesii sexuale, iar filmul „Sărbătoarea Țapului” stă mărturie în acest sens cu un Trujillo libidinos, siluind și dezverginând o minoră cu degetul... Sunt persoane dezgustate de aceste imagini care nu se pot uita la film. Avizi, în primul rând, de putere financiară, economică, politică, acapararea acesteia ticluind-o prin orice mijloace, de regulă machiavelice, liderii de
LIDERI LATINO-AMERICANI: TRUJILLO de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368377_a_369706]
-
au măritat-o cu-n bun creștin tânăr-pescar Ducând o viață curățită de DUHUL SFÂNT prin al Său Har ! Dar socrul ei, satanizat, în toate zilele-a poftit-o Ea îl ruga ca pe un tată ; el, ca turbat, a siluit-o... Dar Tomaida a fost tare și a rămas neântinată Chiar și lovită cu turbare și de sabie tăiată... Soțul ei, aflând la muncă, tare mult s-a întristat S-a tânguit pentru nevastă ; pentru bătrân s-a rușinat... Care
SF.MC.TOMAIDA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367532_a_368861]
-
lui sunt toate obsedate de o idee. Marele Inchizitor crede că, înșelând lumea printr-un întreg sistem de doctrine, poate să ajungă la fericirea acestei lumi. Orice revoluționar din opera lui Dostoievski crede că poate ajunge la fericirea lumii viitoare, siluind lumea prezentă. Cu o subtilitate genială, Dostoievski demască iluzia că prin rău se poate ajunge vreodată la realizarea binelui. Răul în sine este deșertăciune, el nu izbutește să ajungă să creeze în nici un fel binele; ce reușește să facă răul
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
care se deslușesc irizațiile unei transcendențe eliberatoare: „Cui vorbește Iisus? Am constatat că discursul său nu exclude pe nimeni, că vizează, în final, o “descoperire” globală, fără discriminare, dar că ceea ce nu poate (respectiv nu vrea) să facă este să siluiască libertatea auditorilor săi. Este dreptul fiecăruia să rămână “în afară”, să adopte o formă sau alta de nereceptivitate, de surzenie programatică, cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică”. Adevărul sacralității, înscenat sub forma unei povești esențiale, este
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
vechi, făclia sub obroc ș.a.m.d. "Cui vorbește Iisus? Am constatat că discursul său nu exclude pe nimeni, că vizează, în final, o «descoperire» globală, fără discriminare, dar că ceea ce nu poate (respectiv nu vrea) să facă este să siluiască libertatea auditorilor săi. Este dreptul fiecăruia să rămână “în afară”, să adopte o formă sau alta de nereceptivitate, de surzenie programatică, cu toate riscurile pe care un asemenea amplasament le implică." (Stelian Țurlea - http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/parabolele-lui-iisus-de-stelian-turlea-10399307) Așadar
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
-i mîni la coteț, ridicau surlele înspre tine și grohăiau obraznic, ca niște bețivi cărora vrei să le iei sticloanța de sub nas. Nu mai vorbesc de cucoși, care se îmbătau ca porcii cu boghițe de tescovină și, desfrînați din pricina alcoolului, siluiau fără de rușine pe bietele găini toată ziulica. Aveam noi o găină bătrînă, Maricica, care se învățase cu cocoșeala ca țiganul cu scînteia (na, că iar nu-s corect politic!) și, numai ce vedea cucoșul, se lăsa repejor pe vine. Moș
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
lirică îți are izvorul în suflet, fiindcă - susține cu tărie Titina Nica Țene - „dacă nu ai suflet, nu ai nimic“. De aceea, Domnia Sa este adversar declarat al înregimentării în vreo modă, considerând că nu este permis, ca artist, să îți siluiești gândirea, constrângând-o să intre matricea gândirii altora. Rememorând, scriitoarea trece în revistă momente ale unei vieți trăite de „un om ca oricare altul“ și oferă o perspectivă cu totul personală asupra trecutului. Întoarcerea în copilărie și adolescență dă senzația
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]