183 matches
-
a fost elaborarea unor tabele complexe, În care datele erau prezentate În funcție de mărimea și vârsta copacului În condiții de creștere și maturizare normale. Îngustându-și viziunea În mod radical doar asupra lemnului utilizabil În scopuri comerciale și folosind aceste tabele, silvicultorii ce reprezentau statul obțineau, paradoxal, o imagine sinoptică asupra Întregii păduri. Această restrângere a perspectivei, reflectată În tabele, era practic singurul mod În care se putea cuprinde Întreaga pădure Într-o singură privire. Utilizarea acestor tabele și testele pe teren
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
reprezentau statul obțineau, paradoxal, o imagine sinoptică asupra Întregii păduri. Această restrângere a perspectivei, reflectată În tabele, era practic singurul mod În care se putea cuprinde Întreaga pădure Într-o singură privire. Utilizarea acestor tabele și testele pe teren permiteau silvicultorilor să facă o estimare destul de exactă a numărului de arbori, a ritmului de creștere și a producției unei păduri date. În pădurea abstractă și reglementată a forstwissenschaftler-ului, cele mai importante erau calculele și măsurătorile, iar cei trei termeni cheie erau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Asemenea unei armate, pădurea era structurată ierarhic, pentru a servi unui unic scop și a fi la dispoziția unui singur comandant. La limită, pădurea nici măcar nu trebuia văzută, fiindcă putea fi „citită” foarte clar În tabelele și hărțile din biroul silvicultorului. Figura 1. Pădure mixtă din zona temperată - parțial cultivată, parțial regenerată natural Figura 2. Alee dintr-o pădure de plopi din Toscana. Noua pădure, redusă la esențial, era cu mult mai ușor de gestionat. Arborii erau de aceeași vârstă și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
folosite. Nu a fost și nu a putut fi vreodată pus În practică. Au intervenit atât factorul uman, cât și natura. Topografia teritoriilor și evenimente imprevizibile precum incendiile, furtunile, schimbările climatice, invaziile de insecte și bolile au conspirat Împotriva planurilor silvicultorilor și au transformat pădurea. De asemenea, din cauza dificultăților enorme pe care le punea paza pădurilor mari, oamenii care trăiau În vecinătate continuau să Își pască acolo animalele, să taie lemn de foc și surcele, să fabrice cărbuni și să folosească
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
enorme pe care le punea paza pădurilor mari, oamenii care trăiau În vecinătate continuau să Își pască acolo animalele, să taie lemn de foc și surcele, să fabrice cărbuni și să folosească pădurea astfel Încât să Împiedice realizarea deplină a proiectului silvicultorilor. Deși, asemenea tuturor utopiilor, silvicultura științifică nu și-a atins scopul, rămâne important faptul că a reușit parțial să Își lase amprenta asupra aspectului pădurilor. Principiile silviculturii științifice au fost aplicate, aproape tot secolul al XIX-lea, cu toată rigoarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nivel mondial. Gifford Pinchot, cel de-al doilea ministru al pădurilor din Statele Unite a studiat la școala Franceză de Silvicultură de la Nancy, care urma o programă elaborată după modelul german, ca și majoritatea școlilor de silvicultură americane și europene. Primul silvicultor angajat de Imperiul Britanic pentru a evalua și gestiona importantele resurse forestiere din India și Birmania a fost Dietrich Brandes, un german. La finele secolului al XIX-lea, silvicultura germană era hegemonică. Transformarea radicală a pădurii Într-o „mașină de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cuvine acest subiect și indica ce anume nu a funcționat. Vom menționa aici câteva din principalele efecte ale simplificării, pentru a arăta cât de importanți s-au dovedit a fi mulți dintre factorii puși Între paranteze de silvicultura științifică. Preocuparea silvicultorilor germani pentru ordinea formală și ușurința accesului (În vederea administrării și a scoaterii din pădure a copacilor tăiați) a determinat eliminarea subarboretului, a gropilor-capcană și a arborilor uscați, ceea ce a diminuat diversitatea populațiilor de insecte, mamifere și păsări, atât de necesară
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
deschiseseră drumul În materie de silvicultură științifică, tot germanii au fost cei care au recunoscut și remediat primii multe din consecințele nedorite ale acesteia, inventând știința „igienei pădurii”. În locul copacilor scorburoși În care se adăposteau ciocănitori, bufnițe și alte păsări, silvicultorii au amplasat cutii special construite, iar coloniile de furnici au fost crescute artificial și implantate În pădure, unde erau Îngrijite de copiii de la școlile locale. Au fost reintroduse mai multe specii de păianjeni care dispăruseră din monoculturi. Surprinzător la toate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În cele din urmă, preocuparea doar pentru câștig, viziunea pe termen scurt și, mai presus de toate, lungul șir de consecințe ce fuseseră puse complet Între paranteze au Început să Își spună cuvântul. Urmările acestei orbiri ce Îi făcuse pe silvicultori să nu vadă pădurea din cauza copacilor au devenit evidente și În sfera ce prezenta cel mai mare interes: producția de fibră lemnoasă. Multe dintre consecințe aveau legătură directă cu simplificarea impusă prin monoculturi, În vederea unei administrări mai ușoare și a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la efectuarea măsurătorilor. După cum arăta recent un studiu efectuat În Suedia, tehnicienii cadastrali reprezentau terenurile cu forme geometrice mai regulate decât cele reale. Neglijarea colțișoarelor și rotunjimilor le făcea munca mai ușoară, iar rezultatul material nu era afectat. Tot așa cum silvicultorul preocupat de aspecte comerciale găsea că e convenabil să treacă cu vederea produsele forestiere minore, și tehnicienii cadastrali aveau tendința de a lăsa deoparte tot ce nu ținea de principala utilizare comercială a unui teren. Faptul că, de pe un lot
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de așteptat, statele și urbaniștii au făcut mari eforturi pentru a rezolva problema acestei ilizibilități spațiale și a face ca geografia urbană să fie inteligibilă din exterior. Atitudinea lor față de ceea ce considerau hățișul orașelor neamenajate se aseamănă cu cea a silvicultorilor față de bogăția naturală a pădurilor sălbatice. S-ar putea ca la originea localităților cu structură geometrică regulată să stea o logică pur militară. O tabără pătrată, ordonată și lipsită de particularități, după modelul castrelor romane, are multe avantaje. Soldații pot
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai mult - de societatea pe care sunt Însărcinați să o administreze. Ei evaluează viața oamenilor prin prisma unor categorii abstracte ce sunt Întotdeauna la o oarecare depărtare de realitatea completă pe care ar trebui să o reprezinte. Graficele și tabelele silvicultorilor, În ciuda capacității lor sinoptice de a transforma multe date individuale În modele mai generale, nu reușesc prea bine să descrie (și nici nu Își propun) pădurea adevărată, cu toată diversitatea ei. Harta cadastrală și titlul de proprietate sunt o reprezentare
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
electricitatea, căldura, lumina și sunetul, principiile corecte de mobilare a locuinței și așa mai departe. Toate acestea erau chestiuni ce țineau de știință, nu de gusturi, iar educația ar fi creat, În timp, o clientelă demnă de arhitectul științific. Dacă silvicultorul putea pur și simplu să meargă În pădure și să o transforme conform proiectului său, arhitectul, În schimb, trebuia mai Întâi să formeze noi clienți, care să aleagă „liber” modul de viață urban pe care Îl gândise Le Corbusier pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că și orașele sunt rodul muncii ori norocului, Însă nici una, nici celălalt nu ajung pentru a le susține zidurile”. Italo Calvino - Orașe invizibile Nici un oraș utopic nu ajunge să fie construit exact așa cum l-a proiectat arhitectul-profet. La fel cum silvicultorul este supus capriciilor unei naturi imprevizibile și scopurilor divergente ale angajatorului său și ale celor care au acces la pădure, și urbanistul trebuie să facă față gusturilor și mijloacelor financiare ale celor care Îl angajează, precum și rezistenței opuse de constructori
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pentru care urbanistul trebuia să găsească soluții. Ca și În cazul sistemelor de ecuații algebrice, prea multe necunoscute urbanistice Îngreunau găsirea unei rezolvări sau necesitau abordări fastidioase. Problema cu care se confrunta urbanistul era similară celei În fața căreia se găsea silvicultorul. O soluție modernă pentru acesta din urmă era să adopte tehnica managerială cunoscută sub numele de teoria controlului optim, conform căreia o producție constantă de cherestea putea fi prevăzută corect pe baza unui număr mic de observații și a unor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
experimentele, reducând la minim numărul de variabile ce intervin pe un același teren și, În sfârșit, facilitează controlul asupra recoltelor. Culturile simplificate și lizibile oferă funcționarilor agricoli ai statului multe dintre avantajele pe care le aducea și pădurea comercială simplificată silvicultorilor și perceptorilor. Comoditate administrativă, interese administrative Ingineria socială autoritară poate prezenta Întreaga gamă de „patologii” birocratice tipice. În general, transformările pe care și le propune nu pot fi făcute fără a se folosi forța sau fără a trata natura și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care nu aveau legătură directă cu sănătatea și productivitatea speciilor cultivate. Această concentrare a atenției asupra unui singur rezultat - invariabil, cel care prezenta cel mai mare interes din punct de vedere comercial sau fiscal - conferă o putere analitică ce permite silvicultorilor și agronomilor să urmărească atent influența altor factori asupra acestei singure variabile dependente. În sfera ei de acțiune, nu se poate nega puterea extraordinară pe care o are acestă metodă de a spori producția. Totuși, după cum vom vedea, această perspectivă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
uniformizării și controlului. Una dintre inovațiile pe care această experimentare le-a determinat a fost „rotația financiară”. Analizând cu mare atenție ratele de creștere anuală pe un Întreg ciclu de producție și având informații mai sigure cu privire la producția de cherestea, silvicultorii au putut calcula cu precizie momentul În care valoarea adăugată a unui an de creștere În plus era depășită de valoarea adăugată (minus costul amortizat al tăierii mai timpurii și al replantării) a unei noi culturi. Desigur, se pornea de la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
șomajul În Renania, articol menționat În Peter Linebaugh, „Karl Marx, the Theft of Wood, and Working-Class Composition: A Contribution to the Current Debate”, Crime and Social Justice, toamnă-iarnă 1976, pp. 5-16. Poate dura două sute de ani, adică șase generații de silvicultori, până când se pot constata rezultatele a trei rotații. Prin comparație, rezultatele a trei rotații de culturi de porumb se poate vedea după numai trei ani. În cazul majorității pădurilor de astăzi, efectele celei de-a treia rotații nu sunt Încă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
, Cleopatra (26.IX.1957, Năsăud), poetă și prozatoare. Este fiica Eleonorei (n. Leonte) și a lui Virgil Lorințiu, silvicultor. Urmează școala primară la Năsăud și Bistrița, apoi Liceul „Liviu Rebreanu” din Bistrița (absolvit în 1976) și Facultatea de Cibernetică a Academiei de Studii Economice din București (1976-1981). A lucrat o vreme la Institutul de Cercetări pentru Electrotehnică, iar din
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
DUMITRAȘCU, Aurel (21.XII.1955, Sabasa, j. Neamț - 16.IX.1990, București), poet. Este fiul Mariei (n. Ana) și al lui Petre Dumitrașcu, silvicultor. A urmat cursurile gimnaziale și liceale la Borca. După absolvirea liceului (1974), lucrează ca merceolog și profesor suplinitor. Între 1983 și 1987, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Este profesor în Borca și muzeograf
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
probabil o reconstituire autobiografică a studenției într-o instituție destul de specială, cu o organizare cvasimilitară: mici drame și aventuri, câteva tipuri de studenți și profesori, totul sigur, cu bun-simț și umor, agrementat cu dialoguri hazoase. În alte povestiri experiența de silvicultor a autorului servește ca fond al relatării unor întâmplări comune. În mahalaua Grant (1971) este romanul unui crâmpei din viața de la periferia capitalei, din jurul anului 1900. În prim-plan se află istoria unei familii de birtași care, deși prosperă, se
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
POPESCU, Ion Apostol (6.III.1920, Scăueni, j. Vâlcea - 23.I.1984, Gherla), poet, istoric literar și folclorist. Este fiul Mariei (n. Popescu) și al lui Apostol Popescu, silvicultor. Face școala primară la Robaia, județul Argeș, și la Jiblea, județul Vâlcea (1927-1932), Școala Normală la Râmnicu Vâlcea (1932-1938) și Sibiu (1938-1940), urmând Facultatea de Litere și Filosofie la Sibiu (1943-1945) și Cluj (1945-1947). Este doctor în filologie al Universității
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
din Făget și Lugoj. Sunt câțiva producători locali (care dispun de mijloace de transport) care își desfac produsele în piețe mai mari precum Timișoara, Hunedoara, Deva, Orăștie sau Caranșebeș: „Timișoara, Hunedoara, Deva... varză și ceapă, că ei nu să ocupă” (silvicultor, 35 de ani). După spusele oamenilor, mai există (deși, în ultimii ani, mai sporadic) practica vânzării unor engrosiști a produselor (în special a legumelor) însă, din cauza prețurilor foarte scăzute pe care aceștia le oferă, se preferă modalitatea amintită anterior: „Erau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ajute. Să vină... Stă pământu’, crește iarba și nu-l lucră nimeni” (pensionară, 57 de ani), iar alții sunt împotriva înființării oricărui tip de asociere, fiind marcați de pierderea proprietății datorate fostului CAP: „Oamenii nu au încredere. Nu trebe înființate” (silvicultor, 35 de ani); „Eu le consider foarte benefice. Am încercat să conving oamenii să se asocieze. Deocamdată există reticențe. În primul rând, e amintirea CAP-ului și neîncrederea în celălalt” (secretar primărie, 34 de ani). În Traian Vuia nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]