1,632 matches
-
3. Florian Grigore - antrenor principal lot masculin CICLISM-SPORTIV 1. Ovidiu Tudor Oprea. ANTRENOR: 1. Selejan Vasile GIMNASTICĂ - SPORTIVE: 1. Cătălina Ponor 2. Daniela Sofronie 3. Monica Roșu 4. Alexandra Eremia 5. Florica Leonida 6. Oana Ban 7. Andreea Munteanu 8. Silvia Stroescu. ANTRENORI LOT FEMININ: 1. Octavian Bellu 2. Mariana Bitang 3. Lucian Sandu sau Nicolae Forminte. SPORTIVI: 1. Marius Daniel Urzică 2. Ioan Silviu Suciu 3. Marian Drăgulescu 4. Răzvan Șelariu 5. Dan Nicolae Potra 6. Ilie Daniel Popescu 7
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
în aceeași manieră, frontierele până în Belgia. Suceveanul este cercetat pentru trecerea frauduloasă a frontierei României dar și pe cele ale altor state l Lucrătorii Serviciului de Investigarea Fraudelor Timiș au început urmărirea penală, cu avizul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, față de Silvia N. , de 19 ani, din Băile-Herculane. Polițiștii au descoperit că aceasta, în noaptea de 2/3 august 2004, în calitate de casieră la o societate comercială din Timișoara, a introdus într-un aparat de joc tip ruletă puncte în valoare de peste 100
Agenda2004-47-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283076_a_284405]
-
Radu Zaharescu, Șerban Cellea, Boris Petroff, Sorin Gheorghiu, Gh. Pufulete, Radu Panamarenco, Gigi Tănase, dăruitul compozitor George Marcu și confrații săi Gabriel Basarabescu și Dinu Giurgiu, corpurile de balet conduse de Cornel Popovici sau Brândușa Novac, autoritatea de producător a Silviei Cusursuz sau Rodicăi Leu și, bine nțeles, regizorii care s-au dăruit acestei cauze: Cristian Munteanu, Constantin Dinischiotu, Dan Puican, Romeo Chelaru, Vasile Manta, Harry Eliad, Bițu Fălticineanu. Cu această superbă distribuție pe care, citind textele, cititorul și-o poate
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
reacții adverse, dacă sunt efectuate corect. Cele mai frecvente proceduri presupun umplerea ridurilor prin injectarea acidului hialuronic sau corecția cu toxină botulinică a acestora. Din ce în ce mai mulți bărbați apelează la astfel de metode pentru a-și recăpăta tonusul și tinerețea", spune Silvia Stănculescu-Vasalos. Bărbații apelează, de asemenea, la chirurgia estetică pentru a-și corecta anumite defecte sau pentru a rezolva o problemă de sănătate. "Persoanele de sex masculin care apelează la rinoplastie nu o fac neapărat din motive estetice. În majoritatea cazurilor
Studiu șoc! Unde se duc, mai nou, bărbații din România by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/25429_a_26754]
-
o problemă de sănătate. "Persoanele de sex masculin care apelează la rinoplastie nu o fac neapărat din motive estetice. În majoritatea cazurilor este vorba despre o deviație de sept, iar această reprezintă, în primul rând, o problemă de sănătate", explică Silvia Stănculescu-Vasalos. Chirurgul estetician precizează că ginecomastia afectează aproximativ 65 % dintre băieții până în vârsta de 14 ani și 50% dintre bărbații maturi. "Schimbările hormonale, tratamentele medicamentoase neadecvate, obezitatea sau anumite cauze medicale pot cauza dereglarea mărimii bustului masculin, determinând nemulțumiri de
Studiu șoc! Unde se duc, mai nou, bărbații din România by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/25429_a_26754]
-
sau o serie de personaje cu prezență difuză. Mă gândesc, în primul rând, la regretații Gheorghe Crăciun ori Alexandru Mușina, dar și la alte nume de toată mâna și de toată condiția, de la Hannah Montana, Rommy Schneider, Radu Cosașu sau Silvio Berlusconi. Asistăm la o inflație onomastică sau, după caz, topografică. Străzi, locuri, orașe sunt convocate laolaltă pentru a desena harta spirituală a contemporaneității unui hiperactiv cum a fost Andrei Bodiu. Efectul e fundamental diferit față de cel scontat, de pildă, de
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
Lorenzo Renzi despre metrica Luceafărului, Bruno Mazzoni despre recitirea variantelor etc.), în ultimul deceniu au început să apară și volumele care configurează diversele contribuții ale generației următoare de româniști, foarte variate, în cercetări cu caracter monografic, cum e aceea a Silviei Mattesini, Profilo di un genio desolato, din 1991, sau tematic: după Mihai Eminescu: nel laboratorio di „Luceafărul” (2006) al regretatului Marco Cugno, profesor la Universitatea din Torino și reputat traducător de poezie română, în 2011 apărea la Dijon cartea „Luceafărul
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
finală cu slovaca Magdalena Rybarikova, marți, de la ora locală 19:00 (miercuri - ora 02:00 - ora României). SIMONA HALEP, NEW HAVEN. Rybarikova, locul 68 WTA, s-a calificat în turul doi după ce a trecut, cu scorul de 6-4, 6-3, de Silvia Soler-Espinosa (Spania), locul 71 WTA, jucătoare venită din calificări. 1-1 la meciuri directe SIMONA HALEP, NEW HAVEN. Simona Halep și Magdalena Rybarikova s-au mai întâlnit de două ori până acum, fiecare sportivă impunându-se câte o dată: slovaca în turul
SIMONA HALEP, NEW HAVEN: SIMONA HALEP - Magdalena Rybarikova, în TURUL 2 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22025_a_23350]
-
care exprimă cu adevărat momentul actual și își transmit firesc mesajele specifice. Aici intră, fără nici o îndoială, lucrările lui Paul Neagu de la București și Timișoara, Traian al lui Vasile Gorduz (lucrare amplasată la Sevilla și la Roma), Sf. Gheorghe al Silviei Radu de la Timișoara și Iuliu Maniu al lui Mircea Spătaru din București, amplasat în fața bisericii Kretzulescu. Cea mai proaspătă lucrare monumentală și, alături de aceea a lui Mircea Spătaru, cea mai importantă din ultimele decenii, s-a dezvelit recent în parcul
Ieșirea din fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17111_a_18436]
-
ordine cronologică, pe Ramiro Ortiz, fondatorul Catedrei de română la Universitatea din Padova, la jumătatea anilor '30, după ce crease Catedra de italiană la cea din București (unde a trăit, cu excepția a doi ani în timpul războiului, între 1909 și 1933); pe Silvio Guarnieri, animatorul italienisticii în Banat în deceniul 1937-1947, răstimp în care a fost și Directorul Institutului de cultură italiană din Timișoara, și căruia îi datorăm cultivarea românisticii la Universitatea din Pisa și pe Bruno Mazzoni, lector în capitala noastră în
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
foarte interesant să constați că în vreme ce cobzarii au dispărut aproape complet din societatea maghiară, ei există și astăzi în România, unde cuvintele ungurești cobză și cobzar au apărut datorită influenței Ungariei vecine (p. 69-70). Frontal, a abordat problema cerbiciei tradiționaliste Silvio Guarnieri, deși a consacrat mult mai puține pagini culturii române. Hiperlucidul prozator și istoric literar s-a consacrat mai ales literaturii moderne din țara sa, după debutul cu Interpretazione di Machiavelli, în 1934, în anii colaborării susținute la Solaria florentină
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
da îndemn... Iar aceasta cu atît mai mult într-un secol atît de luminat ca al nostru. (Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Facla, Timișoara, 1984, p. 28). La spiritul acestor pagini lua bine aminte, în schimb, Silvio Guarnieri, capitalizînd și plusul derivat din noua distanță istorică. Reparcurgînd și el etapele prezenței peninsularilor în Banat, nu uita de motivația imigranților și de durata sejurului fiecărui val, pentru a compara treapta de civilizație pe care se aflau noii veniți
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
comună nouă și italienilor -, arăta profesorul Guarnieri, în condiții istorice diferite, a fost pentru ei o bază pentru o adevărată înflorire, în vreme ce pentru noi - un element de coeziune și apărare, punct de referință în zbaterea pentru supraviețuire ca entitate națională. Silvio Guarnieri observa că motivației comerciale sau militare din vremea romanilor i s-a adăugat în epoca modernă cea de ordin religios, nu mai puțin ambițioasă, chiar dacă nu a ajuns să prevaleze asupra primeia. Pe vremea Habsburgilor, de exemplu, italienii veneau
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
sau vite, cum erau cel mai adesea ceilalți coloniști, în vremuri de restriște (războaie, epidemii), italienii își lichidau afacerile pentru a face calea întoarsă. Ceea ce îi împingea după un timp pe conaționalii lui din secolele trecute spre casele lor - considera Silvio Guarnieri - era faptul că greu s-ar fi putut adapta unui nivel de viață diferit și adesea inferior celui cu care erau obișnuiți. (p. 63) Nu a fost uitat nici statutul dezavantajat al românilor transilvăneni, obligați, sub valurile năvălitorilor și
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
de dezvoltare culturală și civică, create prin reiteratele contacte cu italienii, și prin ei, cu occidentul. Pentru că atît martirul Gerardo Sagredo, misionar catolic în Banat (sec. al XI-lea), cît și Giovanni Capistrano, în secolul al XV-lea, generalii Enea Silvio Caprara și Luigi Ferdinando Marsigli (sec. al XVII-lea), Eugen de Savoia, baronul-guvernator Giuseppe di Brigido, pe vremea lui Iosif al II-lea, pentru a nu mai vorbi de iluministul venețian Francesco Griselini (geograf, istoric, desenator, cartograf, economist, etnograf, botanist
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
sociale, lupta inevitabilă dintre mentalitatea țărănească și cea de la oraș, suspiciunea cu care cel educat în mijlocul a puține, fruste obiceiuri privește lipsa de prejudecăți dezinvoltă a noului bogătaș obișnuit să-și ducă la extrem mondenitatea. (p. 65-66) Din păcate, profesorul Silvio Guarnieri, care în ciuda unei proverbiale sobrietăți, nu se sfia să repete public, la noi și în Italia, că România însemna pentru el mai mult decît oricare altă țară străină (aici își petrecuse ani fundamentali de viață, i se născuse primul
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
la Cannes (secțiunea "Quinzaine de réalisateurs", "Azzurro", fiind considerat atunci drept film italian. Situația este într-un fel similară, cu cea a filmului "Pane e tulipani" - principalul contracandidat la titlu de "Cel mai bun film elvețian de ficțiune", regizat de Silvio Soldini, cineast elvețian din Milano; filmul a fost cunoscut publicului nostru anul trecut cu ocazia "Zilelor filmului italian" la București și, de altfel, nominalizat la "cel mai bun film european" el a reprezentat... Italia. Dacă mai adăugăm că, la ediția
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
vieți și societăți moderne (Samia, regia Philippe Faucon) la Rosalba, femeia din Pescara uitată de soț și prieteni pe o autostradă, pornită spre Veneția pe cont propriu, de fapt într-o călătorie spre descoperirea de sine (Pane e tulipani de Silvio Sololini) sau la Kaisa, tânăra scoțiană excelent educată, care învață să iubească și să respecte un tată alcoolic (Aberdeen, regia Hans Petter Molan, cu Lena Headey - premiat cu "Irisul de Argint" pentru cea mai bună interpretare feminină. Și nu în
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
aparițiile de schimbări de ton și registru, încercînd, uneori, și nuanțe. Sigur că și Găitan se află la o distanță de ceea ce ne-am imagina că poate să construiască, dar Karenin are evoluție, are stări. De o linearitate excesivă este Silvia Luca, atît de emoționantă în alte apariții. Această Anna Karenina este aproape plată și cînd este vorba despre soț, amant sau copil. Este mai degrabă o întrupare selenară, desprinsă de realități, de tumulturi. Prea dramatic, și plat în dramatism, mi
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
sa a președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, calificând-o drept punctul final al „bătăliei pentru Strasbourg“. Vineri, 16 mai l Premierul Adrian Năstase a efectuat o vizită de lucru în Italia pentru a discuta cu omologul său italian, Silvio Berlusconi, despre relațiile bilaterale și posibilitățile de colaborare la reconstrucția Irakului. Pe agenda discuțiilor s-au mai aflat analiza procesului de pace din Orientul Mijlociu, proiectele de colaborare regională și de stabilizare a Balcanilor, precum și procesul de integrare europeană a României
Agenda2003-20-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/281008_a_282337]
-
cu numărul 3 000 000. l Demnitarii, magistrații și funcționarii publici și-au declarat averile. l Comisarul european Günter Verheugen a afirmat că în România instituțiile nu sunt destul de puternice pentru a pune în practică deciziile politice. l Premierul italian Silvio Berlusconi a pledat pentru o Europă din care să facă parte și Turcia, Rusia, Ucraina, statele balcanice, Belarus și Israel. l După mai multe critici venite din partea oficialilor europeni, S.U.A. au prezentat un proiect de rezoluție referitor la Irak. , prin
Agenda2003-21-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/281033_a_282362]
-
din Buenos Aires, îmbină portretul, reportajul, critica socială și imaginația, fiind până astăzi, alături de Aguafuertes españolas, partea cea mai rezistentă a operei sale jurnalistice. Un existențialist avant la lettre Cu capul plin de Nietzsche și de Dostoievski, întocmai ca eroul său Silvio din Jucăria furioasă, dar și prin prisma structurii lui depresive, Roberto Arlt a scris câteva romane ale căror teme centrale, cum spuneam, sunt de-a dreptul existențialiste. Eroii lui se definesc nu prin raport cu lumea exterioară, cu societatea; rolul
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
Premiul Nikita Mihalkov, care se acordă pentru contribuții originale și de succes în domeniul economic, artistic, dar și științific și politic. Acest premiu lau primit, în ultimii ani, savanți și cercetători, astronauți, dar și personalități ca Angela Merkel, Vladimir Putin, Silvio Berlusconi sau primul ministru Brown al Marii Britanii și alții, cam 3-4 persoane din lume pe an. Dacă vreți este un fel de "Club"... C.S.: Ce ați dori să transmiteți cititorilor revistei "Destine literare"? Dr. E.S.: În primul rând sănătate și
Viitorul, între speranță şi incertitudine. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/90_a_415]
-
Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Silvia Rîșnoveanu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această
ȚI-AU ÎNFLORIT SALCÂMII, MAMĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381764_a_383093]
-
târg, grădină de vară, teatru, concerte și expoziții. Trupa Compagnie des Quidams se întoarce la Bonțida, iar Casa TIFF va fi animată în fiecare seară de concerte pe terasă; pentru nostalgici, conceptul Discotecă le va aduce la Hotel Continental pe Silvia Dumitrescu și Stela Enache, la un party cu rom-pop DJ set. Un alt concept inedit va fi Cine-piscina. Detalii: www.tiff.ro și www.biletmaster.ro.
TIFF-ule, măi dragule, ce ne-aduci, ștrengarule? [Corola-blog/BlogPost/99155_a_100447]