130 matches
-
nu vă fie cu supărare - așezat la o masă și-nainte-i c-un pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe fiecare noapte. O! Doamne, sunt foarte lungi nopțile de iarnă.” (Zig-zag); portretul moral-psihologic, cu semnificație generică, al «cetățeanului român» e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
eschatologică, excesul de tehnicism retoric, apelul permanent la "sofistică", purtând amprenta utopismului gândirii liberale. Ironia descalificantă este cultivată cu obstinație de jurnalist în demersul de demontare a discursului cultivat de adversar: "Ziarul Românul este desăvârșit întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și, într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim gata, căci oara se apropie, catapeteasma bisericii în curând are să se dărâme, cerul să se despice și pământul să ne înghită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politică dintre publicațiile la care colaborează, dobândind semnificația unei dispute între atitudini și concepții politice distincte, între modalități particulare de înțelegere a scrisului jurnalistic: "Românul în revista sa de alaltăieri dovedește lămurit că suntem niște trădători, niște oameni fără nici un simțimânt de patriotism, și că nu ne sfiim a lucra fățiș și în toate zilele în interesul Rusiei, și cu toate acestea nu ne acuză de trădare, numai și numai din cauza patriotismului orb, căci este bun Românul ăla, bun patriot, atât
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vechil ș-au schimbat înțelesul și are astăzi un cuprins cel puțin controvers"391. Spiritul ironic al jurnalistului are ca țintă predilectă stilul gazetăresc al redactorilor de la celelalte publicații ale vremii: "Ziarul Românul e desăvârșit întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim gata, căci oara se apropie, catapeteasma bisericii în curând are să se dărâme, cerul să se despice și pământul să ne înghită
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic. Acel testament a ars, sau a dispărut, ca multe alte obiecte, în incendiul de care am fost bântuit la 25 ianuariu trecut. Acum nu mai fac un testament: scriu numai aci câteva cuvinte pentru ai mei. Exprim soției mele simțimintele mele de recunoștință pentru fericirile de tot felul ce mi a dat pe toată ziua și pe toată ora de la 31 august 1847 și până acum. Totdauna bună și dulce pentru toți; totdauna iertătoare pentru toți; totdauna devotată pentru toți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
alor noștri. Cred că fiii și fia ei vor lupta cu tărie pentru a o face să nu simță un minut măcar că nu mai sunt lângă dânsa: cred că printr-o necurmată blândețe vor mângâia-o. Exprimându-i din nou simțimintele mele de admirațiune, de iubire și de recunoștință, o rog ca împreună cu fia și fiii noștri să împlinească ultimele mele rugăciuni. Să nu se facă pentru înmormântarea mea nici o ceremonie. Totul să se facă cum s-a făcut și de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
familii politice nu era împăcare cu putință, nu era cu putință nici măcar o apropiere; erau două capitole istorice depărtate printr-o prăpastie. Oamenii cari reprezentau aceste două curente nu erau, totuși, atât de departe unii de alții ca cultură și simțiminte și nici nu se poate spune că unii erau reacționari și ceilalți revoluționari. Afară de puține excepțiuni, fruntașii conservatori și fruntașii liberali erau oamenii aceleiași epoci. Deosebirea o făcea nu ceea ce erau, dar ce reprezentau. Lascăr Catargiu nu era reacționar, după cum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Adunării, dă o legitimă satisfacțiune acestor aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor unui trecut dureros, românii, uniți într-un simțimânt unanim de concordie și de frăție vor întrebuința silințele lor cele mai stăruitoare întru a apăra aceste principii și a da cugetărilor leale și generoase ale Măriei-Tale tot concursul lor cel mai sincer și cel mai devotat. Călcând pe pământul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dificultate puterilor învecinate. Interesul nostru cere a trăi în cea mai bună armonie cu dânsele. Ținta preocupațiunilor și a lucrărilor națiunii trebuie să fie dezvoltarea puterilor ei morale și materiale. Ridicarea bisericii române, restabilind-o pe bazele canoanelor și întărirea simțimântului religios în inimile noastre; răspândirea învățământului în toate clasele; o justiție și o administrațiune bună, care să stârpească prin urmărirea și pedepsirea culpabililor toate abuzurile; o ordine și o iconomie în finanțe pentru a face să înceteze strâmtorarea de care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fi incomplectă dacă înalta Adunare ar lăsa să subsiste o dispozițiune de la care ar atârna în viitor o amintire dureroasă pentru națiunea rusă, pe câtă vreme schimbul propus nu pare a fi contrariu intereselor României. Se teme că Congresul, nevoind a satisface simțimântul istoric al Rusiei, să nu micșoreze sorții dăinuirii operei sale. Președintele crede însă că ar fi preferabil de a amâna discuțiunea până în momentul în care reprezentanții români vor fi fost ascultați în ședința de lunea viitoare. [...] protocolul nr. 10 Ședința
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dânsa. Exprimând din nou speranța că nu se va lua vreo deciziune în privința României mai nainte ca subsemnații, plenipotențiari a înălțimii-Sale Domnitorului Carol I să fie ascultați, venim a ruga pe Alteța-Voastră de a binevoi să primească expresiunea preînnoită a simțimintelor de prea înaltă considerațiune și de prea-adânc respect cu cari avem onoare de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sale, ca și impulsiunea națiunii sale. Cari sunt impulsiunile inimii noastre, fiecare din dv. o simte; acei cari au vorbit, le-au expus cu elocință; și fiecare din noi, membri ai guvernului, ca români, nu poate să aibă decât aceleași simțiminte. A le repeți, ar fi de prisos; dv. le-ați exprimat așa de bine încât noi, ca români, nu putem decât să ne asociem cu dânsele. Îmi propun dar a zice câteva cuvinte în privința numai a ceea ce rațiunea noastră ne
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
această mare cestiune în care inima se poate afla în acord cu rațiunea. D-nii mei, actul care se săvârșește astăzi este un act mare, care va ocupa un loc însemnat în istoria noastră. El era deja dictat de mult prin simțimintele tutulor românilor; el era impus prin cerințele opiniunii publice atât de tare, încât ne-a trebuit multă putere de voință, mai ales nouă din guvern, cari, din cauza pozițiunii noastre suntem ținuți a fi mai reci pentru ca să moderăm elanul națiunii și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și bine definit, care este o consecință logică a recunoașterii independenței noastre, urmăm totdeodată și o impulsiune a inimii noastre, aceasta este o armonie fericită de care se cuvine a se ține cont unei națiuni ce a știut a uni simțimântul inimii cu vocea rațiunii. Și când astăzi îndeplinim cea mai vie și mai ardinte dorință a oricărui român, în momentul când vă vorbesc și când Adunarea face acest mare act, sunt sigur că sufletele eroilor români de la Plevna tresar de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vechi amintiri (1935), Anii de ucenicie (1944), Mărturisiri (1960) și altele se constituie în necesare întregiri. S-au menținut, la nivel lexical, fonetisme și forme precum pâne, câne, sară, fluer, boer, bielșug, îmbielșugat, bae, ploae, femee, barbat, păreche, răpeziciune, proect, simțimânt, credinți, suferinți, delicateță, întăi, chiamă, cătră, ceiace, novembre, dechembre, prietin,aceia, aceiași, ceia, creiază, câte odată, deadreptul, dela, dinapoi, deschee, eri, es, greeri, înnalte, însfârșit, nicio, pentrucă, perduți, poeni, sue, tângue, târguește, zgudue și altele ca acestea, specifice modului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
calic", care chiar prin situația lui materială stă lângă țăran și lângă nevoile lui. Deci în toate părțile învățătorul e un izolat. Și de multe ori țăranii sunt cu preotul și cu ceilalți împotriva lui. E lesne de înțeles ce simțiminte au oamenii aceștia. În vremea procesului Kogălniceanu-Velescu mulți se interesau de mersul afacerii și erau de partea acuzaților. Și totuși n'au pornit ei norodul și nu l-au ațâțat. Dar cine știe ce se poate întâmpla mâni, dacă nu vom avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
împrejurări, înmormântarea și doliul într-adevăr național purtat de întregul popor și de familia noastră în special. Testamentul lui, așa de frumos interpretat de regele Ferdinand I, [care] dădu astfel, de la primul gest ce făcea ca rege, o probă de simțimintele lui nobile. Într-adevăr, citind cu Ionel acel testament, fratele meu își exprimă mulțumirea ce resimțea fiindcă regele Carol se gândise la asigurarea pentru regina Elisabeta a unei stări materiale demne de dânsa, lăsându-i un milion și jumătate în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
eroisme, dureri, sacrificii, ne duse la cea mare fericire dată vreodată unui neam. războiul româniei 1916- 1919 Ora 10 dim., 2/15 aug. 1916, ziua mare a Consiliului de Coroană la Cotroceni, când regele Ferdinand a luat atitudinea definitivă, învingând simțimintele lui cele mai intime către familia și neamul lui. Ionel vorbi cel dintâi dintre sfetnici. Toți participanții s-au soli darizat: Take Ionescu și Filipescu necondiționat, Maiorescu și Marghiloman cu rezerve. Petre Carp a fost singura notă discordantă: după ce a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
părea că sacrificându-le mă apropiam de cei care își dădeau viața și sufereau pe front, că sacrificiile noastre trebuiau să salveze cauza cea mare. Era un fel de psihoză a martiriului, care a ținut până la victorie. Ionel avea același simțimânt. Cu setea d-a se lipsi de toate, singur în casă, [Eliza fiind plecată la Iași,](Ibidem, p. 11.) interzisese să i se facă bucate speciale pentru dânsul, mulțumindu-se cu ale servitorilor. Nu voia să audă de a salva
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Costache la Kommandantură. Aducându-mi aminte de „bagajele“ lui Vredenburch, îl povățuii să ia cu dânsul o valiză. Refuză net, i se părea imposibilă o astfel de arestare, ca pe un hoț, fără a-l preveni. A plecat. Un pre simțimânt îmi spunea că nu era vorba de un simplu interogatoriu la poliție și, cu tot frigul, cum mă găseam în casă, pornii după ei până la colțul Căii Victoriei; mi se părea că se duce pe veci. Când la ora 7
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noi, zilnic ne luptam cu cei ce voiau să intre ilegal, mai ales de când știau pe Costache arestat și numai pe mine în casă. Mă luptam cu ei singură, știind mai bine limba germană. Din fericire, nu numai nu cunoșteam simțimântul de frică, dar vederea lor mă îndârjea așa de grozav, încât îi speriam. Într-o zi, unul, îmbrâncind pe Maria, femeia din casă, intră după dânsa în camera mea de culcare împodobită cu broderii românești. „În această odaie vreau să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în război Ziua de 23 ianuarie/5 februarie fu scrisă cu roșu în calendarul nostru, căci ne adusese știrea ruperii relațiunilor cu America. Era ultima mare putere care le declara război, nu mai lipsea nimeni din acordul contra Germaniei. Ce simțimânt de groază trebuie să-i fi cuprins în fața universului coalizat contra lor! De aceea aproape o lună au ascuns această știre așa de îmbucurătoare pentru noi, căci dânsa fusese pricina rechemării lui Vopicka și [a lui] Vreden burch. Simțeam că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
minună de refuzul meu categoric de a invoca în timp de război relațiunile amicale de altădată. „Dar doamna Martha Bibescu a scris o foarte gentilă scrisoare lui Czernin, care i-a răspuns pe același ton.“ „Avem alte principiuri și alte simțiminte“, îi răspunsei. Și, într-adevăr, la sosirea lui în București, Czernin era foarte des oaspetele casei Bibescu de la Șosea. Asemenea, Lupu Costache îmi anunță că și alte femei vor fi internate și: „știți cine? Martha Bibescu!“ „Nu mă compara, îi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aveau, trebuia să fim luate după ordin de la Berlin, unde erau furioși ca familia Brătianu să circule în libertate și să poată spiona. Se mirară de liniștea mea. Didina îmi făcu cruce pe piept, mă blagoslovi și mă asigură de simțimintele ei, mărturisind că până acum ura de Brătieni o îndepărtase de mine. Îi povestii mamei această vizită ca să o mai înveselesc. Dânsa era într-o stare grozavă, nu mai avea nici un resort, se văita și se frământa întruna, nu mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
las într-o astfel de stare și nu știam cum s-o potolesc. Costache era și dânsul foarte impresionat de arestarea mea. Eram între două focuri. Eu nu aveam și nu-mi dădeam vreme să mă îngrijorez. Mai întâi, fiindcă simțimântul de frică îmi era necunoscut, al doilea, fiindcă devenisem fatalistă, mai ales de la război încoace, văzând cum unii mu reau și alții scăpau, deși [se aflau] în aceleași condițiuni. Mai era și ce numeam psihoza martiriului: primeam orice nevoie ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]