34,361 matches
-
-mi! / Ce a fost!?..“. Chiar dacă încercăm să surprindem, în nucleul acestui exemplu, țesătura firelor de aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de fum”, forează în trecutul abscons al altui Eu
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
o crenguță de vâsc încărcată cu bobițe albe, rotunde și gingașe, legată cu o fundă roșie. Toți cei care-mi vor călca pragul, vor trebui să se sărute, reînnoind focul dragostei . Doresc să păstrez vie, legenda vâscului dar mai ales, simbolul lui. La români, vâscul este una dintre plantele sfinte alături de busuioc, brad și tămâie. În urmă cu un secol, simbolul Crăciunului erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
vor călca pragul, vor trebui să se sărute, reînnoind focul dragostei . Doresc să păstrez vie, legenda vâscului dar mai ales, simbolul lui. La români, vâscul este una dintre plantele sfinte alături de busuioc, brad și tămâie. În urmă cu un secol, simbolul Crăciunului erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru foc. Pe atunci, pădurile erau pline de vânat iar tăierile se făceau cu discernământ, fiind sacrificați doar copacii uscați sau
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru foc. Pe atunci, pădurile erau pline de vânat iar tăierile se făceau cu discernământ, fiind sacrificați doar copacii uscați sau bolnavi. Vâscul, această plantă veșnic verde, era celebrat ca simbol al vieții eterne. În Muntenia, respectiv locul meu natal, bradul se folosea doar la nunți având același simbol-viața și iubirea eternă. La terminarea nunții, bradul se prindea la poarta mirelui. Celții considerau vâscul de origine divină, întrucât nu avea rădăcini
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
intrigi, iubiri interzise, secrete periculoase, ritualuri orientale, imagini ale Constantinopolului de ieri învăluite în mister și perpetuate în Istanbulul de azi. Misterele de ieri se continuă azi, provocând personajele la reverie, la supozitii, la scenarii incitante. Poarta Coliviei, este un simbol, un indiciu, elementul care desparte Casa Fericirii (unde ar trebui să te simți privilegiat pentru tratamentul și atenția acordate), de lumea liberă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
fiind curcanul care este într-adevăr deosebit. În rest, împrumuturile din bucătăriile internaționale sunt recunoscute ca atare. - Elisabeta Iosif - La pasiunea pentru cuprinderea sensului atâtor limbi ale pământului s-a adăugat gustul pentru scris. Să nu uităm, scrierea e un simbol al limbii vorbite, ea însăși simbolică. Dar, în vreme ce omul vorbește de când există, de scris nu se scrie decât de 30 000 de ani. lucrurilor. Dar profesorul, scriitorul ce o studiază, o folosește sub toate aspectele sale benefice. Realizarea programelor pentru
INTERVIU CU UN VIZIONAR VISATOR: DR. SMARANDA LIVESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_interviu_elisabeta_iosif_1362339459.html [Corola-blog/BlogPost/359688_a_361017]
-
lui răpciune, Iar mama-n brațe te-a ținut, Cum ai sosit pe lume. Prin venirea ta în lume, S-a-mplinit un vis frumos. Bun sosit dulce minune, Cu chipul tău luminos! Ai adus lumină vieții... Să fii veșnic fericit! Ești simbolul frumuseții, Ești visul ca s-a-mplinit! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ODA BUCURIEI / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1275, Anul IV, 28 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ODA BUCURIEI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1403903551.html [Corola-blog/BlogPost/347484_a_348813]
-
Despre Mihai Viteazu, Întregitorul Regatului lui Decebal, ambasadorul spaniol la Praga, Don Guillen de San Clemente spunea că: „... a apărut, la ceas de cumpănă, din pulberea pământului românesc, în slujba căruia și-a pus forțele, aspirațiile, întreaga viață, fiind un simbol al celor mai înalte virtuți ale poporului său.” (Alexandru Randa, Pro Republica Christiana, Monachii, 1964, p. 39) Grație desfacerii autarhiei economice, în secolul al XIX-lea, a împletirii năzuințelor noastre seculare cu firul libertății și unității politice răsucit în Apus
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
cu un sublim recital poetic din opera Luceafărului, iar domnul Răduță Bornaz a cântat câteva romanțe și imnul EMINESCU, cântat, cândva, de regretații Doina și Constantin Aldea Teodorovici. Rapsodul popular Costică Besă a fredonat o doina și o balada populară, simboluri ale rădăcinilor neamului românesc. Președintele juriului, poetul Ionel Marin a făcut precizări legate de modalitatea de desfășurare a concursului, de modul în care au fost punctate și apreciate lucrările și a adresat mulțumiri tuturor, inlcusiv laureaților concursului. A promis că
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Gala_premiilor_festivalului_mihai_marin_1371547247.html [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
dar ca să nu ardă prin anumite păcate, mai bine să se căsătorească (I Cor. 7). La Maica Domnului se regăsesc ambele stări. Ea este maică și fecioară. Ea este ocrotitoare deopotrivă și a familiei, dar și a monahilor. Ea este simbolul Bisericii și în Biserică sunt primiți toți cei botezați în numele Sfintei Treimi și care mărturisesc că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu Celui viu (Mat. 16, 16), sau cum spune Sfântul Pavel: un Domn, o credință, un Botez (Gal. 4
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
este chiar mai explicit privind condamnarea sa și anume aceea de a lupta cu cuvântul spre a-și tălmăci chinurile: „arzând interior trupul poetului este/numai și numai o rană”. Să amintim în această ordine a circumscrierii suferinței creației extraordinarul simbol al lui Nastratin Hogea, care în poezia lui Ion Barbu se hrănește, smulgând fâșii din carnea sa. S. Olariu spune și el: „sufletul/ah sufletul/mi-e ca o unghie/întorsă în carne”. (Gând, p.41) Așadar, spre a ne
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
a motivelor și atitudinilor lirice ale poetului: obsesia artei sale, obsesia morții, atracția irepresibilă a vieții, obsesia rădăcinilor care ne vin din părinți, expresia directă a emoției, spiritul ludic și autoironia. Ar merita citată în întregime pentru frumusețea ei clasică. Simbolul mamei este cel ancestral, evocat fie în imaginea mamei încremenite cu copilul ei la Pompei (Copilul fără nume, p. 53) fie în cea a măicuței poetului care plânge „mocnit” într-un ungher în poezia deja amintită. Ea este una și
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
de carieră, femei de casă, aprope tot, încât este mai potrivită sărbătorirea femeii fixată de europeni în fapt de primăvară, în ziua de 8 Martie. Această zi este precedată de Ziua Mărțișorului, ca o avanpremiera, în care se împletesc prin simbolul șnurului, albul purității, cu roșul, simbolul dragostei până la jertfă. Bătrânii noștri au mai numit această lună și Mărțișor. Scriu aceste rânduri pentru a aduce pe fața tuturor cititorilor special pentru această zi lumină zâmbetelor, noblețea vorbelor și căldura inimii. I
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
tot, încât este mai potrivită sărbătorirea femeii fixată de europeni în fapt de primăvară, în ziua de 8 Martie. Această zi este precedată de Ziua Mărțișorului, ca o avanpremiera, în care se împletesc prin simbolul șnurului, albul purității, cu roșul, simbolul dragostei până la jertfă. Bătrânii noștri au mai numit această lună și Mărțișor. Scriu aceste rânduri pentru a aduce pe fața tuturor cititorilor special pentru această zi lumină zâmbetelor, noblețea vorbelor și căldura inimii. I se cuvin toate acestea, femeii - “eternă
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
judecată a lui Hristos.” Ne rugăm, ne rugăm, dar suferința nu ne ocolește, ea este esența condiției umane; suferim la naștere, trăim și murim în suferință. Surorile s-au grăbit să-ți aprindă o lumânare, lumină din lumina lui Hristos, simbolul vieții creștinești pe care ai dus-o. Lumină ai fost pentru bolnavii tăi, pentru colegii tăi, pentru familia ta ... Erau orele nouă ale serii zilei de 29 mai 1987. Am plecat singură. Era noapte, orașul era mort, doar mizeria lui
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
dungă clopotul cuvântul Sunetul stârnește în amiază vântul. Undeva într-un colț de sat Rugăciunea spală o femeie de păcat. Mesaje sunt pentru suferința ei Tăcerile din galbenul din tei. Suferă de-un secol femeia în gol Lacrimile ei devenind simbol... Fecioară, în baladă, unii o mai știu, Ea rătăcește, încă, în pustiu... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Pactul faustic cu acrostih / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pactul_faustic_cu_acrostih.html [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
păsări cu cerul smuls din aripi, / femeia departe cu miros de busuioc/ al părului pe umerii gândurilor mele./ Iluziile casei, dorințe rătăcite, noduroase însem- nări de cuvinte,/ distilerii de vise, ceasuri de întâmplări / de care ne separă un arbore ireal, / simbol al timpului respirând viitorul / și râul, malurile sale opulent încărcate/ prin care înoată femeia să ajungă la timp.// Cineva-mi toarnă-n cuvinte efuziuni florale, / cineva le umple cu mirosul femeii grăbite / sculptând un lanț de clepsidre/ prin care ni-
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
Un destin ce se vrea împlinit prin cuvântul scris. Acest volum de poezie adevărată, înflorit în lirism bolnav de inefabil, are ecoul cuvintelor afurisite de o chatartică dogoare. Ca fiu al paradisiaticelor ținuturi de pe Jiu, se legitimează și el prin simbolurile arhetipale ale sacrului brâncușian. Rotundul macrocosmosului se transgresează în rotundul cotidian. Metaforele pipăite atent ca pe niște sfârcuri preacurate ascund laptele din sânii cuvintelor cu aură în curgere poetică. Versurile capătă un prelungit preludiu al faptelor delicate, ce validează plăsmuirea
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
și didacticism. Având sentimentul naturii, trece ca un voievod prin universul ancestral al satului, ferindu-se de discursul prozaic, de oralitatea țărănească și de tentația fabulosului: „Satul se plimbă prin veșnicie resemnat/ de atâta neînsemnare-n cuvinte,/ își înveșmântă nopțile cu simboluri/ păstrate ca întâmplări de poveste.” (Seara copilăriei). Respiră atmosfera viciată a urbei departe de a fi un poet citadin: „O să încerc în orașul îndepărtat,/ să aflu un semn al trecerii tale.// Pe aceste străzi cu trandafiri galbeni,/ ca soarele verii
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
frământa cel mai mult. La cei douăzeci și cinci de ani ai săi sentimentele de iubire aveau cea mai mare prioritate. Orice vedea atât în natură, cât și în viața normală, o observa doar prin prisma iubirii. Zborul unei păsări era un simbol al dragostei. În viziunea sa, fâlfâind din aripi, pasărea străpungea văzduhul în întâmpinarea perechii. Doi porumbei, care își apropiau ciocurile pe coama unui acoperiș de clădire, erau tot un simbol al dragostei. O frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
observa doar prin prisma iubirii. Zborul unei păsări era un simbol al dragostei. În viziunea sa, fâlfâind din aripi, pasărea străpungea văzduhul în întâmpinarea perechii. Doi porumbei, care își apropiau ciocurile pe coama unui acoperiș de clădire, erau tot un simbol al dragostei. O frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei planat într-o zi însorită de toamnă, era un semn de iubire, când frunzele ruginii se despart de copaci iar călătoria lor se sfârșește cu împlinirea unui vis, acel al
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
despre Biserica Ortodoxă și societatea românească actuală » 20 - 22 Septembrie 2010, am participat la Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a III - a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Simbolul de credință sau Crezul - teza și sinteza mărturisirii noastre ortodoxe » 24 - 25 Septembrie 2010, am participat la Miercurea Ciuc și la Sfântul Gheorghe, la lucrările celei de a XVI - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie, cultură și civilizație
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
că mai toate tendințele care se manifestă în SUA au obiceiul să treacă oceanul către noi, consider că e util să aruncăm o privire asupra situației încă de pe acum, ca să știm la ce să ne așteptăm. Yosemite, așadar, este un simbol sacru al măreției naturii continentului nord-american și indirect este o întruchipare a mândriei naționale a cetățenilor SUA, popor eminamente patriotic. Filmul documentar vizionat în sala de proiecții a centrului de informare pentru turiști m-a convins încă odată de măreția
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
Regele poate fi conștiința națiunii. Chiar în Regatul Unit, cu lunga noastră istorie democratică, evenimentele politice pot fi turbulente și neliniștitoare. Monarhul nostru asigură continuitate, atunci când guvernele vin și pleacă, și reprezintă un punct de reper respectat și un puternic simbol al națiunii. Există și un beneficiu practic, financiar, adus de monarhie țării. De câțiva ani încoace, noi, cei de la City of London, am primit în fiecare an vizitele Majestății Sale Regelui Mihai, ale Principesei Moștenitoare Margareta și ale altor membri
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
La mulți ani!». Dacă o să-i mai dea Dumnezeu încă 60 de ani de acum încolo, sper ca, în aceia, să nu mai aibă de așteptat.” Ultimele rânduri ale interviului vorbesc despre Palatul Elisabeta și despre Castelul de la Săvârșin, amândouă, „simboluri ale părții publice ale vieții regale”, despre Castelul Peleș, Scaunul Familiei Regale. Ciclul de interviuri continuă cu cel acordat de către ASR Principele, pentru revista „OglindaNet”, în ziua de 7 iunie 2010, lui Cristian Bădiliță, cu ocazia împlinirii de către ASR Principele
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]