1,491 matches
-
sau victorianismul) (1867-1900), parnasianismul și simbolismul (1880-1918), modernismul (1912-1948), proletcultismul (1948-1966), neomodernismul (1966-1980) și postmodernismul (1980 și astăzi). E la fel de posibil ca, înlăuntrul acestora, să fie marcate reacții, disidente ori excepții: militantismul gherist în sînul junimismului, sămănătorismul în plină epoca simbolista ori tradiționalismul ca reacție la și în modernism. Și anii limită pot fi discutați. Eu i-am legat fie de manifeste (Introducția la "Dacia literară"), fie de reviste ("Convorbiri literare", "Simbolul"), fie de volume (1966), fie de apogeul operei unor
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
și scoaterea lui de sub jurisdicția lui Dumnezeu, de exemplu la Marx, dar și la Rimbaud și, mai tarziu, la Breton. Totodată, există an epoca două extreme - naturalismul și simbolismul - care se ăntălnesc. Supraomul e o idee naturalista spusă an limbaj simbolist. Supraomul e ridicol (cf. 810). Nu mi se pare exact Supraomul derivă din devierile posibile ale spiritului modern, ăn primul rând al lui Nietzsche ănsusi, care l-a ăucisă pe Dumnezeu. an căutarea creativității continue, modernul deviază și i se
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
pe care se bazează, ănlesnind totodată perceperea integrală și gustarea ăntregului spectacol critic" (op. cît., pag. 48-49). Modernismul structural al edificiului lovinescian este pus an lumină prin decuparea unor fragmente edificatoare, cum este de pildă excelentă pagina an apărarea poeziei simboliste (an care, folosind o terminologie precisă, criticul polemizează cu Ibrăileanu); sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
pentru o nouă înfrîngere/ în urmă se aud doar zarurile ploii pe acoperiș./ Întors la mine găsesc un străin/ căruia îi dau uimit bună seară" (Bună seară). Alienare ce dobîndește cîteodată aspectul mirific al unor tărîmuri îndepărtate, ca un drog simbolist și post-simbolist, pe filiera Minulescu-Tonegaru, nu fără pigmentul satiric al carui echivoc vizează atît condiția existențiala, cît și conștiința metodologiei expresive, a recuzitei utilizate cu o plenară luciditate, în ciuda patetismului inclus: "La o oră tîrzie din noapte pe cînd tocmai
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
caragialismul”: amîndoi descoperă estetismul, care își pune amprenta pe finalul acestor trasee excepționale. Dandysmul îl caracterizase pe Eça încă din tinerețe, cînd milita în principiu pentru idealurile sociale ale lui Proudhon și Hugo, pasionîndu-se concomitent de Baudelaire și de satanismul simbolist. Pe măsura trecerii anilor, ultima latură devine dominantă. Deja romanul Os Maias marcase un nou tip de proză față de proza practicată pînă atunci. Fraza atinsese un soi de alexandrinism stilistic, redutabil, pe care proza portugheză ulterioară nu l-a mai
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
cărții; dar numai pentru a o lua de la capăt cu aceeași litanie de abandonată iremediabil. De scris, scrie după tipic sămănătorist (degeaba a colaborat și la Sburătorul după război), cu peisaje de alean (carei poate fi luat și de notă simbolistă, dacă n-ar fi toate sămănătoristele bolnave de aleanuri și tînjeli) anume potrivite ca decor idilic de contrast la drama proprie. Natura exultă, fata suferă, cam asta e rețeta sămănătoristă de amor. Așa și la Ada: toată lumea merge să se
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
se pierde în reverii: „Sub poale de sălcii,/ Cu ochiul deschis,/ Aievea mă fură/ Un limpede vis” etc. (Sub poale de sălcii...). Estetica de peisaj e sumară, firește, cu descripții naive și candide, dar uneori o încearcă oarece nostalgii mai simboliste (dacă vrea cineva să le ia așa; altminteri, ele pot fi și oneste nostalgii sămănătoriste): „Stau sub plopul drept/ Pironită-așa/ Și nu știu ce-aștept/ Și nu știu ce-aș vrea...” etc. (Amurg de toamnă). Face de toate-n
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
magnetic (magnetul "medieval" avea un suflet, și putea acționa de la distanță). Eroul romantic, individualist pînă în rărunchi, are un suflet care "crește," se revarsă în natură; omul și universul încep să-și răspundă unul altuia într-un mod msiterios. Poezia simbolista, românul proustian și apoi suprarealismul recreează prin puterea imaginației un univers sustras normativismului raționalist și însuflețit de o versiune modernizata a vechiului Anima Mundi medieval. "Individul" revoluției suprareealiste nu este suficient sieși, "ceva" (subconștientul, imaginarul, "viață") îl transcende fără însă
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
singur an clasa a șasea și a șaptea. A primit diploma de bacalaureat, în anul 1899, după care a plecat la Paris, spre a urma Științele juridice. Va renunța rapid la ele, atras de o literatură nouă, fermecat de poezia simbolistă. A citit pe nerăsuflate versurile lui Baudelaire, Nerval și Verlaine. Luat de mirajul noului curent, a început să participe cu mult interes la toate reuniunile literare, în mijlocul confraților simboliști și a protipendadei timpului. Anturajul lui era format din scriitori, pictori
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
rapid la ele, atras de o literatură nouă, fermecat de poezia simbolistă. A citit pe nerăsuflate versurile lui Baudelaire, Nerval și Verlaine. Luat de mirajul noului curent, a început să participe cu mult interes la toate reuniunile literare, în mijlocul confraților simboliști și a protipendadei timpului. Anturajul lui era format din scriitori, pictori și actori români, aflați la studii, precum Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu, Cecilia Cuțescu, Jean Steriadi, Maria Ventura, Toni Bulandra și alții. În cafenelele Parisului discuțiile erau lungi, vesele și
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
și moderniștii. Victor Eftimiu l a caracterizat pe Minulescu ca fiind exuberant, cu o lirică ce năvălește ca un torent. Cu mari dificultăți, Ion Minulescu a început să-și publice poeziile în revistele vremii. La 1 februarie 1905, în revista simbolistă Viața nouă, condusă de Ovid Densușianu, apare poezia În pribegie, în care demonstrează răceala cu care a fost primit autorul, la întoarcerea în țară: Și de-o fi să mă-ntorc iarăși, iarăși să mă vază-n sat,/ N-o să
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
stingîndu-se din viață (după ce a publicat două romane și un volum de nuvele) în 1923, la numai 51 de ani. Trăind la Paris cîțiva ani buni și cu aplecare spre literatură cunoaște, în capitala Franței, direct de la sursă, atmosfera literaturii simboliste. Cam pe atunci, ecourile ei se fac auzite și în România. Dar mai mult în poezie, avînd ca modele marii poeți simboliști francezi. Const. I.A. Nottara e o excepție. Nu se contaminează de sonurile lirismului simbolist ci, ciudat, de
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
Paris cîțiva ani buni și cu aplecare spre literatură cunoaște, în capitala Franței, direct de la sursă, atmosfera literaturii simboliste. Cam pe atunci, ecourile ei se fac auzite și în România. Dar mai mult în poezie, avînd ca modele marii poeți simboliști francezi. Const. I.A. Nottara e o excepție. Nu se contaminează de sonurile lirismului simbolist ci, ciudat, de proză. Cu deosebire l-au influențat proza lui Huysmans (A rebours), I. Péladan, L. Bloy, Henri de Regnier. După o primă tentativă
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
sursă, atmosfera literaturii simboliste. Cam pe atunci, ecourile ei se fac auzite și în România. Dar mai mult în poezie, avînd ca modele marii poeți simboliști francezi. Const. I.A. Nottara e o excepție. Nu se contaminează de sonurile lirismului simbolist ci, ciudat, de proză. Cu deosebire l-au influențat proza lui Huysmans (A rebours), I. Péladan, L. Bloy, Henri de Regnier. După o primă tentativă în 1897, cu romanul De vînzare, în anul următor revine în librării cu Suflete obosite
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
poetic și exploatarea banalului cotidian plus câteva încercări de oralitate lejeră.. Volumul (al cărui titlu - Mona-Ra - pare a traduce o anagramare a numelui Ramona) debutează cu ciclul Anatomia vinului verde, în care langoarea sentimentală specifică unei poezii (ușor) desuete și simboliste încearcă să se armonizeze cu retorica prozaicului biografist: "Adevărat, nimic nu se dobândește pe gratis,/ dar și afurisita de crâșmă din piața orașului/ tocmai când cu prietenii mă simțeam mai bine/ începea și ea să plutească.../ Și asta pentru că împrejurul
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
simplifică, stilizează existența, dă prioritate unor proclamații anticonformiste, antirăzboinice, antiburgheze (în sensul ostilității față de cei ce desfigurează visul). Două articole apărute în urmă cu cîtva timp în România literară, constată, odată mai mult, că la Bacovia "principalele elemente de stilistică simbolistă și mai larg modernistă, recte simbolul și metafora, sînt destul de rar folosite". Nu este în discuție, notează Ion Bogdan Lefter, un deficit de vocație a tropismelor ci o adecvare deplină a manierei la efectul de sugestie urmărit. Maniera, cum s-
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
Scarlat avansează ipostaza subtilă a unui posibil neoromantism. Încă o dată poetul iese din convențiile tradiționalismului romantic și decadentismului mult hulit. Profilul său liric atît de comentat, totuși greu de cristalizat, păstrează o sumă de trăsături eterogene. Punctul de plecare este simbolist zice cu dreptate Mircea Scarlat. Intervin, apoi, felurite fracturi în tehnica de construcție și în structura limbajului artistic încît poetul va fi, pe rînd, atras și respins de simbolism. Atras de unele modele (tipare) cu succes sigur, respins cînd le
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
act de comprehensiune se constituie dintr-un lanț de receptări, teză reluată și continuată de Jauss. Procesual vorbind, într-un asemenea lanț se înscrie și dialectica clarificării locului pe care îl ocupă simbolul în simbolism și expresionism. Într-o partitură simbolistă simbolurile trimit la o finalitate tropică; în expresionism sînt implantări demonstrative, deci modalități-șoc de a descătușa comportamentul social. În acest sens "misterele" lui Blaga (vezi Zamolxe) pun simbolurile la contribuție pentru a conferi o dimensiune revelatoare confruntării între filozofie și
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
e posibil. E asta, negreșit, o reparație a istoriei literare, rar se întîmplă cu posteritatea în care mulți literați își investesc speranțele. Să sperăm că această poziție de prim plan în care a fost instalată lirica lui Bacovia, ca poet simbolist (alături de Arghezi, Blaga și Barbu), se va menține și în viitor și că nu se va petrece altă modificare în receptare care să-l retrimită în neantul tuturor uitărilor. Dl. Constantin Călin, distins coleg de generație, care se ocupă de
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
postcezanniene ale lui Sergiu Plop sau Ion Iosif, de la arhitecturile spiritualiste ale lui Ion Cornea la notațiile fragile ale lui Teo Boicescu, de la retorica lui Emil Darie, animația gestualistă a lui Constantin Neacșu și a lui Laurențiu Ene, viziunile vag simboliste ale Mariei Gaghel Crișan și pînă la abstracționismul liric al Ecaterianei Popa, stilistica individuală este foarte diversă și bine susținută în detaliu. Cei doi graficieni, Petti Velici și Tudor Popescu, deși radical diferiți ca temperament, se completează aproape organic. Primul
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
decalcul latin grammata = literae, pînă la următorii două mii de ani de istorie. Cine a mai scris așa-ceva? Este prima istorie completă a ideii de literatură. Deci, ca "români", nu avem nici un motiv de complexare, de umilință". Aidoma unui poet simbolist, Adrian Marino se îmbată de un simțămînt al circulației exotice: "Recent, după reuniunea traducătorilor străini de literatură română, m-am întîlnit cu Laurențiu Ulici, care mi-a spus următorul: un vietnamez a citit versiunea japoneză a cărții mele și a
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
și simplificator. Principala sursă a erorii este, după I.B. Lefter, faptul că simbolismul era privit ca un curent de aceeași anvergură, cu același grad de generalitate precum romantismul sau clasicismul. Din această cauză apare, la Lovinescu, în capitolul �Alți poeți simboliști". Or, Bacovia este departe de �structura liricii moderne" și este mult mai aproape de limbajul poetic postmodern. Criticul semnalează deja unele eforturi de recuperare din anii '70 și '80, ele fiind semnificative pentru schimbarea de �structură" suferită de literatura română în
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
totdeauna un cuvînt. Și oare cîte puncte îi acorda examinatorul unui candidat care s-ar fi mărginit să scrie negru pe alb că nu vede în poezie simbolul cu pricina? Altă cerință a fost de a se menționa "două motive simboliste, prezente în versurile citate". Baremul pentru profesori spune: "de exemplu: ploaia, plînsul, noaptea, somnul, nevroza, singurătatea etc.". Poate doar nevroza să fie motiv specific simbolismului. Celelalte se găsesc în romantism sau sînt pur și simplu universale. Plouă ori se plînge
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
Cristina Ionica Prin Bruges la morte, carte de 100 de pagini publicată în 1892 de belgianul Georges Rodenbach, romanul simbolist cunoaște primul și singurul său triumf. Tradusă rapid în 7 limbi, cartea atrăgea atenția lui Mallarmé prin originalitate, devenind, curînd, celebră. Cu un an înainte, la apariția volumului de poeme Le regne de silence, poetul Émile Verhaeren, prieten și fost
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
dragoste din Bruges, a doua moarte e împletită organic cu �credințele și clopotele� orașului atotputernic, intenția declarată a autorului fiind aceea de a-l provoca pe cititor să simtă �apăsarea grea a turnurilor ce-și culcă umbra asupra textului�. Femeia simbolistă are părul de culoarea chihlimbarului, coșmaresc de lung (pînă la nivelul genunchilor, se precizează undeva), și ochii, prin desprindere de azuriul regulamentar romantic, �imense pete negre în cearcăne de sidef�. Ea este numai pe jumătate moartă, căci soțul ei adîncit
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]