73 matches
-
o păsuire impasibililor slujbași". Tabloul este o mise en abyme retrospectivă, reluare a scenei excluderii, dar și o mise en abyme prospectivă, anticipare obscură a întâlnirii lui Chiril cu anchetatorul 9. Un studiu cum este cel al lui Fănuș Băileșteanu, Simfonismul latent al Galeriei, sesizează preocuparea discretă a lui Țoiu pentru legăturile dintre literatură și celelalte arte. Atunci când comentează raportul dintre literatura și pictura în Galeria cu viță sălbatică, Fănuș Băileșteanu remarcă nenumăratele descrieri din roman, descrieri ce fac dovada unei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lucrări simfonice, concerte cu orchestră, muzică de cameră, piese pentru pian, lucrări pentru voce, solo și corale etc. George Enescu 1881 - S-a născut la Liveni-Dorohoi. A fost compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog român. El a dat impulsul hotărâtor simfonismului românesc și a creat o pildă admirabilă pentru compozitorii români. Opera lui Enescu cuprinde următoarele lucrări: - pentru orchestră: “Poema Română”, “Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră”, “Rapsodia Română” în La major, “Rapsodia Română” în Re major, 2 suite în Do
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
Criticile sunt favorabile, însă totul până la scenografie și coloană sonoră. Pentru a contrasta cu Epopeea lui Ghilgameș pusă în scenă la Odeon, Marin-Marian Bălașa dă exemplu Innana a compozitorului finlandez Pekka Jalkanen în care "fragmentul Uciderea Taurului Celest (...) reprezintă un simfonism complex și un lung solo de toacă românească. Discursul său muzical ar putea sugera regizorului și coregrafului de la Odeon o exploatare și mai interesantă ale respectivului moment teatral"676. 3.3.2.13. Revista "România literară" Articolul Skansen și muzeele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
convingătoare. Opera lui e pătrunsă de un viguros suflu eroic. Beethoven avea convingerea că trebuie să reflecte revolta spiritului independent împotriva orânduielilor feudale, că trebuie să opună intereselor meschine, idealurile înalte ale umanității. De aici decurge acea trăsătură esențială a simfonismului beethovenian și anume întruchiparea unui conflict dramatic adânc, conflict ce caracterizează gândirea muzicală a marelui artist și care are o bază reală, provocat fiind de însăși realitatea înconjurătoare. Atmosfera revoluționară-eroică pe care o degajă lucrările sale, caracterul ferm al protestului
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
muzica programatică, pe care a transmis-o noii generații europene. Această tendință spre programatism, constituie altă trăsătură esențială a simfo nismului beethovenian, constituie mărturia tendințelor realiste ale genialului compozitor, constituie mărturia străduințelor către o maximă expresivitate, către claritate și accesibilitate. Simfonismul lui Beethoven a apărut pe un fundament pregătit de întreaga dez voltare a muzicii secolului al XVIII lea. Simfonia, cu părțile ei contrastante, cu temele ei variate, cu dinamismul ei, cu caracterul de conflict al dezvoltării, cu posibilitățile cele mai
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
prin atmosfera viguroasă, ea prevestește pe autorul simfoniilor viitoare. Abia în simfonia a III-a ,,Eroica”, noua sferă de idei și sentimente își găsește o întruchipare deplină; abia simfonia a III-a reprezintă un hotar, o epocă nouă în istoria simfonismului, abia acum Beethoven apare pentru întâia oară ca simfonist-dramaturg care concepe și tratează fiecare imagine în dezvoltare, în evoluție, în încleștare cu forțe contradictorii. Niciodată muzica n-a răsunat atât de titanic, niciodată întinderea simfoniei n-a atins atâta măreție
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de dispoziții luminoase, de bucurie de viață, grațiosă, plină de farmec și despre care Ceaikovski a spus că ,,revarsă în sufletele ascultătorilor torente întregi de sentimente de bucurie și fericire”. Și-n cele din urmă, piscul cel mai înalt al simfonismului beethovenian, simfonia a IX-a, măreață și impunătoare, monument nemuritor al libertății, care a întruchipat pentru întâia oară ideea ,,înfrățirii milioanelor de oameni”. Simfonia a IX-a, una dintre cele mai grandioase lucrări revoluționar-eroice ale culturii muzicale universale, zugrăvește viitorul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
un mijloc de comunicare între oameni. Și pentru că mesajul de pace și înfrățire adresat maselor populare trebuia să fie înțeles de acestea, el a folosit cuvântul, făcând să răsune, alături de orchestră, vocile omenești. Iată în ce constă esența revoluționară a simfonismului beethovian. Intonațiile de masă, semnalele de fanfară, chemări de trâmbițe, ritmuri de marș, de cântece și dansuri de masă, imnuri, cristalizate și transfigurate în conștiința lui creatoare au prins rădăcini adânci și au servit drept izvor al expresivității noi. De
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
multiple trimiteri la oracularul nietzscheean, îl exprimă versurile ulterioare, din Imn (1974), Cartea zilelor (1975), Cartea nopților (1977), Recitativ (1980), Relief (1981) ș.a. Traducătoare din Paul Claudel (Cinci mari ode) și din Friedrich Nietzsche (Așa grăit-a Zarathustra), T. cultivă simfonismul psaltic îmbibat de aluzii mitologice și religioase, călătorind în timp și în geografii spirituale unde supraabundența, grandilocvența și poza profetică amenință să sufoce miezul sensibil al viziunilor. Acumularea marilor teme orfic-biblice în recitativul amplu, croit pe tiparul „marelui fluviu” al
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică și de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentală. Școlile muzicale naționale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fiii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzică simfonica și de operă (W.A. Mozart); simfonismul, sinteză clasică, premise romantice (L. van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epoca, trăsături generale; forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentala. Școlile muzicale naționale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F.
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică și de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentală. Școlile muzicale naționale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzică simfonica și de operă (W.A. Mozart); simfonismul, sinteză clasică, premise romantice (L. van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epoca, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentala. Școlile muzicale naționale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F.
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de operă baroca. (Purcelle, Haendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D. Scarlatti, fii lui J.S. Bach, Școala de la Mannheim). Formă de "sonata" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J. Haydn); muzică simfonica și de operă (W.A. Mozart); simfonismul, sinteză clasică, premise romantice (L. van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epoca, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentala. Școlile muzicale naționale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F.
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
sec. al XX-lea; verism, impresionism, neoclasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: C. A. Debussy, R. Strauss, K. Orff, A. Honneger, A. Schonberg, A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
sec. al XX-lea; verism, impresionism, neoclasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: C. A. Debussy, R. Strauss, K. Orff, A. Honneger, A. Schonberg, A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
sec. al XX-lea; verism, impresionism, neoclasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: C. A. Debussy, R. Strauss, K. Orff, A. Honneger, A. Schonberg, A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
sec. al XX-lea; verism, impresionism, neoclasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: C. A. Debussy, R. Strauss, K. Orff, A. Honneger, A. Schonberg, A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Londra, pleacă la Paris, unde este profund impresionat de muzica lui Hector Berlioz. În continuare, geniul său muzical s-a format și s-a relevat sub influența muzicii lui Carl Maria von Weber, Wolfgang Amadeus Mozart și în special a simfonismului lui Ludwig van Beethoven. Primele sale opere de un răsunet deosebit, "Rienzi" (1840 - premieră la 20 octombrie 1842 la Dresda), "Der fliegende Holländer" („Olandezul zburător" sau „Vasul fantomă", 1841 - prezentată în premieră la 2 ianuarie 1843 la Dresda), l-au
Richard Wagner () [Corola-website/Science/297776_a_299105]
-
numeroase priviri sceptice, însă practic nici un optimism real. Singurul compozitor în măsură să se confrunte cu moștenirea lui Beethoven, în anii 1830, a fost Berlioz. Acesta a fost recunoscut în timpul vieții sale, în special în Germania, în calitate de moștenitor adevărat al simfonismului beethovenian. În fiecare dintre cele trei simfonii de concert, Berlioz abordează provocări generice stabilite de Beethoven. Simfonia Fantastică din 1830 care a câștigat notorietare considerabilă datorită aranjamentului pianistic al lui Liszt, reprezintă o imagine aproape în oglindă a Simfoniei a
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
douăzeci și cinci de ani în urmă pe scena moscovită ca pianist și pe care revenise ca dirijor. După părerea muzicianului român, muzica de film poate fi clasată în prima linie alături de creațiile lui Vladimir Cosma, dar din punct de vedere al simfonismului și orchestrării, se situează pe o treaptă superioară. (...) Senzațională a fost și Premiera Recviem-ului. După avântul baghetei dirijorale, s-au contopit într-un tot ansamblul orchestral, corul, solista Alfi Karataeva, Artistă a Poporului, și ansamblul de balet, conferind spectacolului
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
în timpul primului concediu pe care Brahms l-a primit de la curtea princiara din Detmold, unde lucra ca profesor de pian al principesei Frederika și că dirijor și pianist concertist. Lucrarea reflectă o treaptă nouă a artei muzicianului, ca maestru al simfonismului. Prima sa simfonie nr.1 și-a mai avut de așteptat finalizarea până în 1876. Rieter-Biedermann,editorul concertului, i-a cerut lui Brahms un aranjament pentru patru mâini.Brahms a refuzat, spunând că nu îi este „practic”. Dar, de fapt, el
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
al cuvântului, cu un timbru inconfundabil. Aș putea spune că este prințul rafinat al teatrului. În teatru și în muzică, el deține arta orchestrării cuvintelor care se sparg, se împrăștie, se caută și se regăsesc în monologuri pline de un simfonism al replicilor. Alături de Principesa Margareta și Principele Radu ” Bucuria sufletului și a minții într-o sală de teatru poate compensa supărările diurne, pentru că Teatrul rămâne interesant, bogat, semnificativ și cald. Indiferent de context, Teatrul se reface prin el însuși. El
Adâncă reverență lui Ion Caramitru la cei 75 de ani, între Hamlet și Prospero by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105726_a_107018]