1,391 matches
-
Cristian Șuțu în care îi compară pe protestatarii teribiliști cu Țurcanu, torționarul scelerat care a condus experimentul Pitești. Șuțu se scuză că-l invocă pe Ion Iliescu împotriva protestatarilor, dar nu înțeleg de ce. E limpede că se regăsește în logica simplistă a autorului moral al mineriadelor, cel care nu s-a sfiit să compare protestele pașnice din Piață Universității cu Rebeliunea Legionara. În vederea deconspirării elementelor anticapitaliste din cadrul protestului, aș dori să raportez următoarele. În ultimele patru săptămâni, cel cu care am
Revoluția Hipsterilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82387_a_83712]
-
fals”. “Prietenii” și “dușmanii” sunt din lumea reală, cea care are încă, îmi place mie să sper, nenumărate nuanțe. Și totuși, de 20 de ani, în România văd cum oamenii se radicalizează, se împart în tabere și judeca în termenii simpliști ai zicalei de mai înainte. Nu mă număr printre admiratorii Președintelui. Și, de fapt, mă interesează foarte putin împotriva cui sau pentru ce au protestat vineri cei peste 6000 de polițiști. Dar am fost siderat să aflu că: Ce avem
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
Mă reîntorc la meșteșugul meu de filtrat imponderabile și de condensat abstracțiuni, după o absență care n-a fost un zbucium, dar nici un răgaz." (Înapoi, la condei) Poetica unei arte fiziologice, digestive, pare tot urmuziană: "Procedeul poate părea naiv și simplist. Realitatea însă este că rezultatul obținut pe această cale se aseamănă cu un pântec viu, care nu-și poate găsi perechea decât între celelalte minerale cu digestiune artistică și literară și între fructele rotunde care se pot digera." (Cum se
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
ale lui Vinea, H.Y. Stahl participase efectiv la pregătirea pentru tipar a romanului). În privința Veninului de mai, chiar Henriette Yvonne Stahl lansează, fără probe, însă, acuza că, în felul în care a apărut, romanul a devenit "masiv, meticulos și simplist coerent în multe părți ale lui, pasaje întregi par scrise nu de Ion Vinea, ci, cu întîrziere, de altcineva, ŕ la maničre de Ion Vinea". Acuza reapare, oral, la N. Carandino și, apoi, în memorii, la Vlaicu Bârna, care susține
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
pribegească" - pare a fi scrisă cu gîndul de a umple golurile temporale dintre întîia atestare a neamului Cozienilor și epoca modernă în care el evoluează în Cronică de familie. Primele două capitole, existente în ambele variante, demarează greoi, sînt cam simpliste, cu registru minor. În mod curios, dacă, ipotetic, acceptăm ideea coautorilor, nuvela începe să devină interesantă doar în capitolele ulterioare, aflate numai în varianta Dumitriu, unde, treptat, acțiunea capătă un ritm epic real, tot mai accelerat. Ochiului de prozator îi
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
false dezbateri de idei. Această imagine a cititorului-marionetă este una dintre multele carențe ale cărții. În ciuda disprețului pe care îl afișează față de intelectualii publici, Adrian Gavrilescu nu ezită să folosească exact tacticile pe care le atribuie acestora: argumentație superficială, explicații simpliste, predilecție pentru senzațional, eliminarea nuanțelor în favoarea tușelor caricaturale. în plus, autorul are o suficiență deloc... intelectuală. Noii precupeți are, până la urmă, mai mult aerul unui articol de tabloid decât al unui studiu științific.
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
noi, ne lăsăm seduși de jalnicele destrăbălări ale unor minți găunoase? La începuturi, Bin Laden și Zarkawi erau niște simpli pioni ce jucau în scenarii scrise de alții. A fost nevoie de triumful nebuniei pentru ca astfel de personaje - nu doar simpliste în nebunia lor, ci înspăimântător de vulgare - să dea de furcă părții civilizate a planetei. Din nefericire, acești monștri au crescut încetul cu încetul, sub privirile unor politicieni emasculați, obsedați doar să nu încalce cu o iotă dogmele corectitudinii politice
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
mic dar contractul sigur, în sectorul privat salariul e mic și contractul poate fi rupt oricînd, în multinaționale salariul e mare și contractul mai stabil. Sigur, acestea sînt numai tendințe generale, și o astfel de clasificare e în mod necesar simplistă. Ceea ce vreau să spun este că diferențele de contract și de remunerație creează premisele unor diferențe enorme între culturile diferitelor întreprinderi. Munca este etică, lenea - estetică (sic!). Cu ce argumente convingeți pe cineva că e frumos să muncești? Dacă am
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
lor naturală și normală. Ultima operațiune este așezarea păsării împăiate pe un postament, fie că e vorba de un plan, fie de o creangă etc. Prinderea de postament se face cu sârmele ce ies prin oasele picioarelor. Desigur, descrierea este simplistă, însă credem că oferă o imagine limpede a ceea ce înseamnă împăiere. Un om... Pe 29 decembrie 1922, la cantonul silvic din Pădurea Verde se năștea Aurel Țeicu. Tatăl său fiind brigadier silvic, au locuit mulți ani într-una din clădirile
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
dar mi l-a adus săptămâna următoare“. Exact după cum unii încărcau atunci spray-uri românești în cutii străine pentru „a mai face un ban“, alți întreprinzători mai curajoși încercau să aplice diverse tratamente rudimentare discurilor uzate. Varianta uzuală era una simplistă: se turna aracet peste un disc uzat, iar pelicula respectivă se usca și se detașa ca un abțibild.... Puțini au folosit metoda, mai ales datorită faptului că oamenii se cunoșteau binișor între ei. Sfârșitul pieței a intervenit atunci când unii au
Agenda2004-27-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282599_a_283928]
-
constructor de orgi în Viena 1761“. În acest cadru se potrivește și numele compozitorului Michael Haydn, care avea atunci 17 ani. Deja prima misă compusă de Michael Haydn este o capodoperă în materie. Nu este vorba despre o misă scurtă, simplistă, de duminică (Misa brevis), ci de o compoziție amplă și înălțătoare, realizată pentru un eveniment festiv, cum a fost acela al sfințirii Domului din Timișoara. Chiar titlul ei („Missa Trinitatis“) sugerează unde va fi interpretată: fiecare biserică nou construită este
Agenda2004-36-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282829_a_284158]
-
momentelor calme din istoria acestor națiuni. Pentru Kaplan, ceea ce contează este că de-a lungul secolelor, si mai cu seamă în veacul douăzeci, Balcanii au fost teritoriul pulsiunilor atavice, al resentimentelor tribale și al gregarităților iraționale. Teza să, simpla și simplistă, este ca urile în Balcani sînt eterne și că, prin urmare, orice efort de a pacifica regiunea este aprioric sortit eșecului. Zimmermann, pe de altă parte, susține o poziție mult mai nuanțată: catastrofă iugoslavă a fost rezultatul unor decizii luate
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
pagini. Problematică memoriei este una dintre cele mai investigate astăzi, pe toate fronturile, pentru că într-adevăr există un cult al memoriei care caracterizează momentul actual. În ciuda numeroaselor studii ce i-au fost dedicate, Todorov operează cu cîteva distincții simple (nu simpliste însă) și euristice, si e posibil că resursele lor persuasive să fie mai degrabă limitate. Totuși, diferența dintre memorie literala și memorie exemplara mi se pare foarte importantă și cu un potențial explicativ remarcabil. În numărul viitor voi zăbovi asupra
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
și amînării, deghizată permanent în stilistica fermă a tonului narativ, care istorisește calm și netulburat evenimente din mărunta existență a unei familii de evrei ruși. Cartea este tradusă foarte bine de Gheorghe Nicolaescu, dar postfața semnată tot de traducător este simplistă și nu face deloc dreptate romanului. Mendel Singer, eroul romanului, este învățător, el le ține zilnic lecții despre Biblie copiilor vecinilor săi, în propria lui casă. Propovăduind cuvîntul Domnului, Singer nu e totuși nici mai liniștit, nici mai fericit decît
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
ne întrebăm de ce n-a rămas dl Gheorghiu acasă. Poate pentru că național comunismul ceaușist îi tulbura reflexele staliniste. Ar fi unica explicație. în loc să discute aceste lucruri de pe o poziție democratică și liberală, iată-l în continuare prizonierul aceleași vechi mentalități simpliste, care nu vede între cele două extreme - comunismul și fascismul - nici o cale de mijloc. Titlul pus de d-sa articolului din Contemporanul și sosiei lui din Observator (sau invers) este singurul lucru care ni se pare acceptabil: datul în petec
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
Pavel Șușară Piesa Lacuna a lui Eugen Ionescu, dincolo de miza estetică și de haloul ei metafizic, poate fi rezumată simplist într-o singură frază: dacă vrei să compromiți performanța, supune-o unei probe derizorii. În același rezumat sever, pentru cine nu-și mai amintește acțiunea, trebuie spus că subiectul piesei îl constituie hotărîrea, pe jumătate inocentă, pe jumătate vanitoasă, a
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
mai puțin simbolice. Ion Iliescu n-a putut să înțeleagă asta atunci și nu e de mirare că nu poate nici azi. Produs al comunismului, care l-a (de)format fără speranță, fostul președinte operează automat cu alternative triviale și simpliste: comuniști sau naziști; golani sau cetățeni respectabili; intelectuali sau muncitori; a munci sau a gîndi etc. Vara trecută, cînd România a fost invitată de onoare la Festivalul organizat de Smithonian Institute la Washington, s-au făcut eforturi instituționale și imaginative
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
nihilistă - teroristă - paramilitară, cu un final de pseudo SF confuz și ieftin. Poate că în romanul lui Chuck Palahniuk, după care e scris scenariul, ecuația Dr. Jekyll - Mr. Hyde să fi fost rezolvată tulburător, dar pe ecran ea are ceva simplist, de "film american" care recurge, banal, la prefabricate. Senzația finală ar fi că această "cruciadă împotriva consumismului" (cf. Brad Pitt, la conferința de presă de la Veneția) devine, ea însăși, obiect (film) de consum... Dar în care descoperi secvențe antologice: de
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
de colonei și generali din poliție să-și înalțe vile și case de vacanță, să-și cumpere mașini ce costă zeci de mii de dolari - și toate acestea dintr-un salar de bugetar! Ideea lui Dudu Ionescu de a explica, simplist, spectaculoasele decizii de "neîncepere a urmăririi penale" prin "fireasca solidaritate de breaslă" a polițiștilor, făcând o paralelă (cel puțin nefericită) cu "solidaritatea gazetarilor", te cam pune pe gânduri. Cred că-ți trebuie multă rea-credință pentru a compara hărțuielile la care
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
fatalitate liber asumată, și persoana înțeleasă că uniune între suflet și trup. Cel putin ultima caracteristică e cumva amenințată în forță ei generalizatoare chiar de exemple din cartea lui Paz. O filozofie completă a iubirii, însă, nu poate fi decît simplistă și naivă. Poate că Dublă flacăra e valoroasă tocmai prin asimetriile, paradoxurile și parțialitatea ei. Octavio Paz - Dublă flacăra. Dragoste și erotism, traducere de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas, București, 1998, 205 pagini, preț nemenționat.
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
de junimism, istoricul literar descrie cu claritate, în cunoștință de cauză, peisajul cultural și politic al epocii. Autorul are un admirabil simt al nuanțelor (ceea ce nu înseamnă că se împotmolește în nuanțări interminabile). Junimismul, considerat de alți cercetători, în mod simplist, o expresie a conservatorismului, este definit de exemplu de Z. Ornea că "un liberalism de tip prusac, reprezentând nu interesele unei societăți noi împotriva uneia vechi, ci interese înnoite în cadrul unei societăți învechite. Sau altfel spus - adaugă istoricul literar - junimismul
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
ca un bici: "Legionarii, niște posedați, ăn sens dostoievskian (cf. 833). Nu cred. Nu-i simt demonici. (Demonic a fost Nae Ionescu, dar legionar numai din oportunism.) E ceva mai sărac: s-au lăsat fanatizați, cu bună credință, de idei simpliste. De aceea, spre deosebire de Mircea Eliade, Cioran n-a fost legionar propriu-zis, am mai spus. Nu s-a ănregistrat și n-a crezut. Histrionism al ideii. La Mircea Eliade există, poate, o explicație. El a trait toată viața (iar după moarte
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
mai adecvată decât cea pe care o avusese înainte." Atât i-a rămas în minte lui Mihai Beniuc în urmă vizitelor: că marele poet nu l-a împiedicat să-și îndeplinească "sarcina de partid". Mulți alți scriitori sunt prezentați la fel de simplist. Ion Barbu apare că "un barbat impunător prin frumusețea să și nu totdeauna simpatic prin causticitatea să". Victor Papilian că "un bun prozator, despre care se știe mai puțin decât ar trebui să se știe". Ion Chinezu că "un om
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
în plan politic și instituțional, "despărțirea" de comunism s-a făcut intelectual aproape exclusiv sub forma unor rechizitorii pe cît de vehemențe, pe atît de nediferențiate. Examenul critic al regimului prăbușit în doar cîteva ore a fost substituit de o simplistă retorica a delimitării patetice, verbal anticomunista și în spirit captivă celei mai rudimentare, celei mai lamentabile și celei mai distructive dimensiuni a marxismului că doctrina politică aplicată - dimensiunea acuzatoare. "Marxismul - afirmase cîndva Albert Camus - este o doctrină de acuzare, a
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
el, o morală care statuează primatul Celuilalt asupra Sinelui, nu ține doar de iudaism, după cum nu este nici o consecință desprinsa din Meditațiile lui Husserl, ori din Ich und Du al lui Buber. Există în Lévinas, daca nu cumva romanțez eu simplist, imaginea tulburătoare a evreului rătăcitor, în cufărul căruia călătoresc, așa cum călătorește Spinoza în bocceaua cîrpaciului lui Bernard Malamud, Husserl și Heidegger, pentru a se întîlni cu Sartre și mai vechea școală a moralismului francez. Manualele de filozofie rezumă astfel contribuția
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]