1,315 matches
-
politici din Rusia lui Puțin e diferită de cea a dizidenților închiși de fosta Uniune Sovietică, acest fragment din detenția lui Hodorkovski va va risipi îndoielile. Și în Foreign Policy (mai/iunie) este un articol interesant despre el! Merită citit. Simulacrul în procesele din Rusia condusă din umbră de Puțin reprezintă ceea ce a rămas după căderea Uniunii Sovietice și a comunismului din celelalte țări socialiste. Diferența e că celelalte țări și-au revenit după sesiunile de spălări de creier. Rusia încă
Scrisorile lui Hodorkovski by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82600_a_83925]
-
Uniunii Sovietice și a comunismului din celelalte țări socialiste. Diferența e că celelalte țări și-au revenit după sesiunile de spălări de creier. Rusia încă poartă stindardul sovietic peste tot in lume. Și România se poate mândri cu astfel de simulacre de procese, atât în prezent, cât și în trecut, notabil în vremea în care nu era înscăunat chiar de tot “regimul roșu” (vezi “procesele” legionarilor care au continuat activitatea cuiburilor după rebeliunea din ianuarie 1941, atunci când copii și tineri au
Scrisorile lui Hodorkovski by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82600_a_83925]
-
machistă al cărei tipic reprezentant este, rolul femeii se reduce la a face treburile casei și copii. Ea nu trebuie să-și dea cu părerea în legătură cu deciziile privind viitorul familiei. Și acesta este doar începutul. Dacă, inițial, Ghiță face un simulacru de democrație familială, pe parcurs el renunță la orice formă de comunicare cu femeile din propria-i familie. De aici un șir întreg de malentendu-uri și quid pro quod-uri care au culminat cu abandonarea Anei în brațele lui Lică și
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
soare), echivalentul imaginific al propriului spirit, sau al unei alte „tăceri“. Dacă postmodernitatea pare să fi pierdut cheia magică a lirismului, înlocuindu-o cu un card ce deschide centre comerciale, magazine de lux, centre de fitness, tot atâtea realități virtuale, simulacre, poeta noastră trăiește poezia ca pe un fel de spontaneous combustion, autoimolare, iar nu ca pe o rece răsfrângere estetizantă, mimetică: „Cine?.../ Focul rupe din mine,/cu mânie și-n-verșunare rupe... Și tu?.../ Tu, plângi că te doare imaginea flăcării?. (Cine
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
cerul și-a deschis venele, lumină și întuneric; cu pas furiș, noaptea intră în sângele amurgului. e atât de fragil hotaru între larvă și piatră, între îndoială și nebunie. viermi hulpavi tulbură epiderma eternității, ca niște amanți grăbiți construiesc un simulacru de realitate, tristeți, iubiri, uitări, aduceri aminte... atâtea nimicuri se adună în planul sferic al acestei lumi; ai fi nebun să crezi că poți să treci, morții ți-au lăsat povara și tu urci spirala. ascultă cum gem sub iarbă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
mult cerul și-a deschis venele,lumină și întuneric;cu pas furiș,noaptea intră în sângele amurgului.e atât de fragil hotaru întrelarvă și piatră,între îndoială și nebunie.viermi hulpavi tulbură epiderma eternității,ca niște amanți grăbiți construiesc un simulacru de realitate,tristeți, iubiri,uitări, aduceri aminte...atâtea nimicuri se adunăîn planul sferic al acestei lumi;ai fi nebun să crezi că poți să treci,morții ți-au lăsat povarași tu urci spirala.ascultăcum gem sub iarbă,sub astfalt,sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
a țării-cadru, cu oameni, instituții, (pre)concepții și manifestări specifice. Interesantă este coerența imaginii de ansamblu, indiferentă la modulațiile 'pieselor' componente. Abandonul, eșecul, ratarea sunt constante ale identităților ce se descoperă succesiv, modalitățile favorite de reacție fiind de domeniul dedublării, simulacrului, compensatoriului. Personajele vorbesc, scriu, luptă, se irosesc în futilitatea zilei pentru a-și masca incapacitatea de a-și afirma propriile aspirații, idei, dorințe. Copleșite de o societate care pare a-și consuma necontenit materia primă umană, se revoltă sau se
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
dovedit-o că e lașă și vândută tuturor puterilor bănești și politice, o magistratură care e dușmana noastră, care ne hulește și care va da o sentință de ură și de răzbunare. Știm de mai înainte care va fi rezultatul simulacrului acestuia de proces și care va fi cuprinsul sentinței. Maximul pedepsei. Ne veți da doi ani de închisoare, scrâșnind din dinți că nu ne puteți da mai mult. Dar cunoscând sentința aceasta de mai înainte, înțelegeți că nu vom avea
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
lor stare ele adopta o aparentă identitara diferită ca parte a unui nou mod de legitimare că fenomene ale postmodernității). Postmodernitatea reprezintă în egală măsură ambele ipostaze și se legitimează în imaginea stării dispersate, răcite (doar aparentă și suprafață că simulacru) și, în același timp, inerte ("încremenite") ale fragmentelor moderniste suspendate în "imponderabilitatea" unei echitemporalități generalizate (că sinonim al meta-referențialității). Iar această imagine a unei treceri organice, neintențională și neostentativă, de la modernitate la postmodernitate în calitatea lor de ansambluri simptomatice exclude
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
din modernitate. Atâta timp cât intenția este de resuscitare, deci de reîncălzire, eșecul este garantat, deoarece se încearcă a se vorbi în termeni de căldură despre fragmentele funciarmente reci, în termeni de viu (alive) despre fenomene ne-vii (un-dead) sau, altfel spus, simulacre. Iar numitorul comun este evident - confuzia. Un prim cuvânt cheie ar fi fragment, precum și un șir derivat de aici - fragmentat, fragmentare, fragmentarism etc.; (b) Un al doilea cuvânt-cheie s-ar referi la strategiile de operare cu fragmentele moștenite și aici
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
et le reste, 2012. footnote>. Reciclare reprezintă o cheie de lectură aproape universală a postmodernității, deoarece nu mai este nevoie să explicăm starea "răcita" a fragmentelor moderniste, este evident că ele sunt "resuscitate", insă prin reinventarea lor sub aparentă de simulacre<footnote Că o replică la conceptul de simulacre în proza savanta a lui Baudrillard, putem considera realitatea virtuală în proza cyberpunk a scriitorului american William Gibson în care realitatea obiectivă devine una din posibilele extensii ale meta-realului virtual cu un
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
cheie de lectură aproape universală a postmodernității, deoarece nu mai este nevoie să explicăm starea "răcita" a fragmentelor moderniste, este evident că ele sunt "resuscitate", insă prin reinventarea lor sub aparentă de simulacre<footnote Că o replică la conceptul de simulacre în proza savanta a lui Baudrillard, putem considera realitatea virtuală în proza cyberpunk a scriitorului american William Gibson în care realitatea obiectivă devine una din posibilele extensii ale meta-realului virtual cu un rol determinant în viețile și destinele personajelor. footnote
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
modul paradoxist, cum aflăm din al doilea text: Dialogul invidării de pe malul oximoronului, un dialog între Avid (bucuria corului de vrăbii) și Vid / oglindă. Textualizarea lui Ion Pachia-Tatomirescu este ludică, ironică, paradoxală, fără a fi pur parodică, altfel spus, doar simulacru. Dialogul paradoxist continuă între poemul născut și natura exterioară din care purcede și care nu-l mai recunoaște. întrebarea e dacă Poezia are rost, dacă stelelemamă nu știu să citească și nu o recunosc? (Ce rost are... dacă stelele nu
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
duce mâna cu degete înmănușate până sub bărbie. Pipăie. Simte cum gușa-I palpita. Tiroidă asta, proastă că o porumbița... spune resemnata, în timp ce își ridică privirea către vitraliul, prin sticlă căruia, Duhul Sfânt zboară fără aripi. Vitraliul este doar un simulacru de artă veche, comandă sută la sută contemporană și în care artistul a adus în colajul modernist, și câteva fragmente de sticlă veche de Boemia. Mărțina este specialist în Istoria Artei, recunoaște îmbinarea artificială dintre detalii. Știe pe de rost
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
spună? Probabil că a fost și asta, într-o anumită măsură; dar unitatea și criteriile de măsurătoare sînt greu de stabilit, daca nu e totuși o prosteasca zădărnicie să crezi în posibilitatea lor. Mai mult: acceptînd că a fost numai simulacru sau amăgire, fapt este că totuși a funcționat ani de-a rîndul și a întreținut măcar o mistica a solidarității, daca nu va fi fost și o formă a acesteia, în vreme ce foarte curînd după dispariția ei spațiul în care existase
Solidaritatea intelectualilor cu ei însisi by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17673_a_18998]
-
găsit-o până la urmă! Dar știți unde? Într-un morman de gunoaie și resturi menajere pe malul lacului Pantelimon. Dracu' știe cum a ajuns acolo..." Ca o sonerie stridenta, de ceas deșteptător, aceasta replică finală ne trezește până și din simulacrul de trăiri metafizice pe care romancierul ni le propusese batjocoritor. Scepticismul sau este total, fără remediu. Dan Stâncă, Morminte străvezii, român, București, Ed. Albatros, 1999, 266 pag.
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
îți e rușine că ești român. Imediat după procesul Ceausestilor, compatrioți ai noștri din exil, care au văzut faimoasa casetă în întregime, cu tot cu scenă legării mîinilor celor doi, și-au declarat rușinea că sînt români, din cauza "tratamentului barbar" și a simulacrului de proces care a precedat execuția. Firește că e amărîtor să vezi că un asemenea proces, prezentat că o manifestare a voinței populare, a fost un pretext pentru împușcarea Ceausestilor. Dar mi se pare superficial să declari că ți-e
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
-și realiza misiunea. Birourile moderne, precum și casele fiecăruia dintre noi, sînt inundate de imagini care reproduc alte imagini, copii de tablouri, postere, benzi video, imagini de televizor, copii xerox, faxuri. Pentru Jean Baudrillard această proliferare a imaginii imaginilor definește universul simulacrului, ca paradis artificial în care ne lăsăm seduși de semne al căror înțeles ne scăpa, dar pe care le consumăm că pe niște droguri, pentru efectul lor narcotic care ne permite să supraviețuim într-o lume reală oribilă, pe care
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
că și-a "cheltuit" viclenia, id est strategia disimulatoare atribuită sexului său, acea preocupare de-a așeza capcane pe căile presărate de pericole ale vieții: "Toată fericirea/ pot s-o dăruiesc/ azi gratuit/ ni-mic nu mai am de ascuns/ simulacrul, viclenia/ cea minunată/ s-au cheltuit;/ hăituiala lupească/ acum/ e a clipei// doar clipa/ mai e un călău/ în repaos" (Repaos). Altminteri, adică fără acest act de "generozitate", am fi avut a face cu "cruzimea" ființei care, mai slabă fiind
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
familie de victime ale comunismului. Părintele său, luptător cu arma în Munții Țibleșului, a fost asasinat în 1950, în închisoarea din Sighet, faptă ascunsă de Securitate timp de 15 ani. Mama sa, la rîndu-i deținut politic, a fost supusă unui simulacru de execuție. Bunicii și alte rude au ajuns de asemenea în Gulag. În cei dintîi doi ani de viață, viitorul poet împreună cu sora sa au fost și ei întemnițați la Sighet. Casa ca și toate agoniselile materiale ale familiei fiind
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
vor desfășura, în principal, pe baza unor discuții literare, ca într-un cenaclu. Organizarea ghetoului din Varșovia, conceput ca o variantă diavolească a ordonatei Civitas Dei, mergea din etapă în etapă spre sufocare totală. Dacă la început se păstra un simulacru de civilizație - exista o orchestră, un teatru, un comitet evreiesc de legătură cu autoritățile poloneze, curând ghetoul a ajuns sursa de furnizare a deportaților în lagărele de exterminare. În tot acest timp, Marcel Reich, datorită perfectei stăpâniri a limbii germane
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
soare pentru a-și alină dorul de munții înzăpeziți din România. În loc să ningă - pe pamant se așterne cenușă rezultată din erupția unui vulcan. În felul acesta se sugerează insațietatea iubirii de țară, imposibilitatea de a stinge această iubire printr-un simulacru. În român există și un român de dragoste - pentru Marină, în care Alexandru Bota identifica particularități ale Fabiei, enigmatica lui iubita de altădată. De altfel, multe realități sunt suprapuse, pe baza unor simetrii și corespondențe, construite cu arta, între diferite
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
Poză nu cedează, ci se suprapune chipului real, astfel cum un individ și-ar retușa chipul pentru a semăna cu o fotografie. Mecanismele sincerității sînt - se știe - îndeajuns de complicate spre a le putea reduce la simplă lor opoziție cu simulacrul. Cinicul e un om care gîndește/acționează liber de "prejudecăți", or, libertatea de gîndire, ne spune Nietzsche, "este forma pe care spiritul dominator termină prin a o acceptă, el, care mult timp a căutat ce ar putea să domine și
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
repede decât un om obișnuit, Moraes consideră că se dezvoltă în toate direcțiile, fără control, ca "o așezare urbană modernă", ca "o explozie demografică", ca "un zgârie-nori fără limite legale" (p. 161). Coșmarul vieții sale înjumătățite îl transformă într-un simulacru de bărbat. Nici nu ajunge să se maturizeze pentru că a și îmbătrânit. La treizeci și șase de ani, având de fapt șaptezeci și doi, este un batran ce se gândește la moarte. Deși Aurorei condiția lui Moraes i se pare cea a
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
Poeta vorbește parcă pentru sine, ca un pelerin venit de departe, care își face rugăciunea într-o limbă necunoscută. Dacă nu ar fi fost atât de multe la număr, aceste sintagme ininteligibile, aceste bolboroseli esoterice oricând confundabile, din nefericire, cu simulacrul de mister din textele unor poeți fără vocație, ar fi fost absorbite în diluviul de trăire neagră al poeziei Angelei Marinescu. Combinație insolita de suprarealism și expresionism, estetică Angelei Marinescu permite asemenea blocaje semantice intermitențe, ca pe niște momente de
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]