460 matches
-
pe cât de critice, pe atât de constructive. Continuitatea și discontinuitatea îi sunt coextensive, evoluția sau progresul către o țintă predeterminată îi sunt străine, construcția reflexivă este opțiunea fundamentală. Perioadele modernității, astfel identificate, pot fi prinse în jocuri analitice diacronice sau sincronice, în selectări de arii spațiale, de timpuri istorice sau de manifestări și atribute ce relevă fie coexistențe ce nu țin cont de bariere geografice sau temporale, fie succesiuni care iau forma unor universalii sociale. Să luăm ca referință Europa, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de pedanterie, acordînd constant propozițiilor o notă de bun-simț: Precaritatea ( sau chiar inconsitența postmodernismului e ( ...) cu atît mai mare cu cît, situîndu-ne în interiorul fenomenului ba chiar, spun unii, în faza copilăriei sale ( Ihab Hassan n.n.) , reducem perspectiva diacronică la una sincronică și imaginea bine articulată la opiniile contradictorii, care adesea aproximează". Să reluăm două din aceste "opinii contradictorii". Potrivit uneia din ele, în loc de-a reprezenta urmarea unui gen de literatură, corpul de texte teoretizante ar anticipa creația. În consecință, în
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
sale în istorie ( și aceasta e a doua "opinie contradictorie"), postmodernismul a fost nu o dată resimțit ca o abolire a ideii de istorie, ca o înlocuire a sincroniei cu diacronia, a devenirii cu simultaneitatea. Concepția în chestiune vizează o "vîrstă sincronică" a omenirii, sustrasă fenomenului evolutiv, avînd obsesia voluptuoasă a reconstituirii integralității originare. Astfel încît trecutul trăiește în prezent iar prezentul în trecut, într-o sinteză căreia doar acuitatea conștiinței îi refuză calificativul inocenței paradiziace. Dar e oare pe deplin acceptabil
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
care a fost gândită și scrisă. Din această cauză nu ne vom interesa de concluzii și deci de conținutul propriu-zis, ci doar de modul de elaborare. El ni se pare semnificativ, mai ales pentru progresele pe care le face lectura sincronică, simultană, totalizantă, în conștiința critică românească actuală. Reacțiune antiistoristă, antipozitivistă, necesară, acest tip de lectură, să-i spunem "modelatoare" sau "arhetipală", reprezintă una din influențele și adaptările cele mai benefice ale structuralismului modern: opera privită ca structură unitară de interdependențe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unității contrariilor (p. 79, 319) criticul nu face apel și la coincidența oppositorum, principiu mistic-ontologic ce l-ar fi scos din multe dificultăți și alte reducționisme la unitate, armonie (ideea-cheie este "universul armoniei eminesciene", p. 34) și organicitate. Perspectiva lecturii sincronice este esențială deoarece numai în acest mod cartea se "salvează" și permite enunțarea de propoziții gen "intuiții pre-einsteiniene" sau poate aduce în discuție noua logică a simultaneității spațio-temporale (p. 148), "anticipată" de Eminescu împreună cu alte teorii moderne, care fac din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aduce în discuție noua logică a simultaneității spațio-temporale (p. 148), "anticipată" de Eminescu împreună cu alte teorii moderne, care fac din poet un fel de erou "protocronist" fără voie. Trebuie să înțelegem bine mecanismul structural care generează astfel de afirmații: sistemul sincronic și circular pune pe același plan o intuiție întâmplătoare, cel mai adesea abandonată și un corp organizat de idei, o idee marginală și una centrală, deoarece logica sa formală funcționează cu invarianți și paradigme specifice unificatoare. Că Theodor Codreanu nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la Adrian Marino și George Munteanu, de la Zoe Dumitrescu-Bușulenga la Mihai Cimpoi, de la Solomon Marcus la Dan C. Mihăilescu (cei mai mulți, cum se vede, eminescologi). Cartea este rezultatul unui remarcabil efort hermeneutic, o exegeză bine articulată despre modernitatea poetului, o "lectura sincronică, simultană, totalizantă" (Adrian Marino). Modelul ontologic eminescian vine să susțină perspectiva ontologică în interpretarea modernă a operei lui Eminescu, într-adevăr un mare poet al Ființei. E o noua etapă în eminescologie după dispariția generației lui G. Călinescu și Perpessicius
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu fixându-l în schema tradiționalistă. Hotărât lucru, poetul scrie modern: chiar și când apelează la formele folclorice ("folclor savant", zice G. Călinescu), și când recurge la "metrul antic". Împrospătarea formelor trebuie să vină din adâncul Ființei, nu prin împrumut sincronic. Formele particularizează, nu sunt universale: "Poziția lui Eminescu rezolvă cu suplețe relația dialectică de la național la universal. A rămâne în forme fără a fi pătruns de duhul veacului înseamnă a fi prizonierul unui specific național epigonic, cum vor risca sămănătoriștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din această zona hermeneutică este ideea decadenței; pe de altă parte, idealizarea, entuziasmul naiv, pe linia prejudecății descendenței simboliste. Titlurile din Complexul bacovian sunt în sine elocvente și fiecare capitol poate fi considerat o carte: structură exigentă, situare diacronică și sincronică a tezei elaborate, dezvoltare concentrică a ideii, la fiecare întoarcere asupra problematicii discutate se simte progresia înregistrată în paginile eseului. Introducere: la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei", Narcisul bacovian, "Complexul Bacovia", Negativul stilistic și Bacovianismul. George Bacovia este singular în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
felurite arii, protocroniile (neprietenii l-au catalogat, cu vrerea mărturisită a descalificării, doar în zonă), Mihail Diaconescu e, de fapt (aidoma prestigiosului, tot mai uitatului gânditor Edgar Papu), susținătorul, chiar partizanul dichotomiei protocronismului / sincronismului ("Orice cultură scrie Th. C. este sincronică și protocronică totodată. Scriitorul redă, astfel, spiritul autentic al teoriei lui Edgar Papu, una dintre cele mai denaturate de contorsiunile gândirii adversarilor naționalității. Sunt, propriu-zis, cele două fețe ale lui Ianus, care dau și titlul uneia dintre importantele cărți ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Occident el a pus capăt avangardelor), apoi, în socialism, ca mod de rezistență la proletcultism. Paul Goma îl consideră un curent moleșit. Theodor Codreanu consideră că la noi precaritatea postmodernismului provine din faptul că e lipsit de organicitate, fiind preluat sincronic și epigonic, cea ce e înalt pentru Occident a devenit caricatural pe malurile Dâmboviței în timp ce Liviu Petrescu afirmă că există postmodernism organic românesc, construit pe teme autohtone. Capodopera postmodernismului liric românesc, Levantul lui Mircea Cărtărescu, despre care orgoliosul autor crede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
există 3 tipuri de percepție a lumii: tradițională, modernă, transmodernă. Transmodernismul e considerat tolerant, antifundamentalist, acceptând toate religiile, toate ideologiile pașnice, tradițiile, specificitățile. Primul Congres Internațional de Transdiciplinaritate a avut loc în anul 1994. Theodor Codreanu nu a preluat termenul sincronic, ci a elaborat o adevărată doctrină care sintetizează teorii științifice, religioase, literare etc. Pentru el pilonii de susținere ai transmodernismului sunt: Creștinismul unității divine în trinitatea Tată, Duhul Sfânt și Fiu. Păcat că în constituția Europeană nu s-a introdus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
paradigmei transmodernismului, polemist de temut în apărarea valorilor fundamentale (literare, istorice, naționale), scriitorul Theodor Codreanu a debutat editorial, totuși, cu beletristică. Am semnalat toate acestea pentru a înțelege factura eterogenă a "însemnărilor" în radiografierea fenomenului socio-cultural, surprins în derulare, așa cum, sincronic, faptelor au fost cuprinse în notațiile "cronicarului". De la simpla însemnare jurnalistică despre o situație diurnă (flash-ul), la interpretarea unui fenomen social, proză poematică, reflecție, eseu, fragmente analitice etc. se simte viziunea estetizantă a formației de critic și istoric literar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
titlu conferit pentru teza Orientări contemporane în curricula disciplinei Didactica limbii și literaturii materne în câmp universitar european. VOLUME PUBLICATE 1. Mihaela Secrieru, Nivelul sintactic al limbii române, Editura Geea, Botoșani,1998, 159 pag. 2. Mihaela Secrieru, Elemente de sintaxă sincronică comparată, Editura Universitas XXI, Iași, 2000, 139 pag. 3. Mihaela Secrieru, Cumulul de funcții sintactice în limba română (“elementul predicativ suplimentar”), Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași, 2001, 235 pag. 4. Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Ovi-Art, Botoșani, 2004
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
însăși această Bibliotecă de Pedagogie, singura din România care funcționa cu statut instituțional autonom și nu ca secție a altei biblioteci, a fost desființată. Reflectând asupra acestor situații, dublate de opinia că nu se poate vorbi de o abordare exclusiv sincronică în nici o disciplină și că nici o experiență didactică nu poate fi ipostaziată în exemplu de abordare justă, eficientă și potrivită oricărei situații, dar că suma experiențelor individuale pot contura un tablou general al stării de spirit al unei categorii profesionale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și Pedagogică, ori câte edituri au publicat carte didactică, în ce reviste s-a publicat, care este ritmul ori frecvența aparițiilor anuale etc. Referindu-ne la percepția specialiștilor, subliniem faptul foarte important că această bibliografie anulează cunoașterile fragmentare, ori exclusiv sincronice asupra unor probleme, cunoașteri care nu au perspectivă evolutivă sau diacronică asupra problemei și care nu permit obținerea unei imagini clare, obiective asupra evoluției unui subiect, evoluție documentată pe consultarea lucrărilor în aceeași problemă. De aceea credem, fără a exagera
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de cercetare a științei, redefinirea terminologiei specifice și impunerea unei metode noi, de investigare, poate similară celei comparativ istorice, de unde reiese din nou importanța științifică și practică a întreprinderii de față. Faptul că în afirmația anterioară am opus doi termeni, sincronic și diacronic, termeni specializați în lingvistică pentru dinamica și statica faptelor de limbă și nu de metalimbă sau meta-obiect de cercetare necesită lămuriri suplimentare. Sincronicul ar desemna, în opinia noastră orizontul contemporan cu noi, experiențele didactice contingente, ipostaziate în scris
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și practică a întreprinderii de față. Faptul că în afirmația anterioară am opus doi termeni, sincronic și diacronic, termeni specializați în lingvistică pentru dinamica și statica faptelor de limbă și nu de metalimbă sau meta-obiect de cercetare necesită lămuriri suplimentare. Sincronicul ar desemna, în opinia noastră orizontul contemporan cu noi, experiențele didactice contingente, ipostaziate în scris prin articole, lucrări de gradul I și prea puține încă - lucrări de doctorat, deși avem acum dovada că acest lucru este fezabil, iar diacronicul înseamnă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
diacronicul înseamnă totalitatea lucrărilor anterioare momentului actual, care răspundeau și certificau preocupările didactice corespunzătoare momentelor istorice respective. Aceste două ipostaze pot acoperi pertinent și exhaustiv, orice abordare științifică în Didactica limbii și literaturii române. Nu contestăm faptul că experiența individuală, sincronică, fragmentară sau punctuală a omului de la catedră, ori a specialistului este valoroasă și, atunci cînd se poate, ea trebuie făcută publică, dar trebuie să știm că ea este valoroasă doar în raport cu alte experiențe contemporane sau anterioare, care o validează, o
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și literaturii române, (pentru care vom utiliza mai departe acronimul DLLR), de care ne vom ocupa în lucrarea de față, abordare utilă pentru a disocia într-o altă lucrare caracterul de noutate al prevederilor reformei curriculare naționale (1997-2000), din perspectivă sincronică, eventual și comparativ-intersistemică. Ambele studii vor evidenția mai bine valoarea didactică a conceptului de proiectare și limitele lui conceptuale în Didactica limbii și literaturii române. II. Perspectivă diacronică Câteva sînt problemele conexe, care sînt presupuse de o analiză diacronică despre
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
restructurare a raportării la mediu, un efort creativ de schimbare a cadrelor de referință pentru a obține distincții pozitive, valorizări favorabile. Simpla ruptură cu vechiul grup conferă vizibilitate și atrage evaluări pozitive, strădania de a sublinia aceste deosebiri accentuează consistența sincronică a noului statut. De aici înainte individul poate încerca să-și amelioreze poziția în noul grup. Are la dispoziție o paletă bogată de evoluții: de a se înscrie în acțiuni colective, de a deveni un militant activ, de a lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o Românie imperialistă, dominatoare fie chiar și în Balcani, o țară industrializată, având ca factor esențial orașul (creator de cultură), și în locul țăranului inert, legat de tradiția resemnării, el vede ca tip reprezentativ pentru națiunea română muncitorul (om de acțiune, sincronic, motor al revoluției permanente). Profeția din urmă s-a împlinit în România după 1945. Când moralistul complet descurajat se pregătea să scrie, pe la sfârșitul anilor ’80, la Paris, un eseu despre neantul valah, poporul vegetal, condamnat la inerție, a explodat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
reci și ironice i se adaugă trecerea instantanee de la un aspect la altul, de la un timp narativ la altul, de la persoana a treia a naratorului transcendent la persoana întâi a naratorului-personaj etc. Dinamismul și pluriperspectivismul cinematografic, vizând percepția holistică și sincronică, subliniază reitatea și disparitatea referentului acestor proze comportiste în care predomină tema insecurizării, indiferenței, a incomunicării. Romanele nu vor diferi decât prin amploare și prin complexitatea problematicii, viziunea / filosofia existențială care le stă la bază fiind aceeași. Mediile socio-profesionale (profesori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
sunt nonverbale (semnale transmise de corp)"81. Potrivit altor specialiști, a acorda credibilitate unor astfel de valori este cel puțin neadecvat 82. Tendința firescă este ca, în majoritatea situațiilor, omul cu dezvoltare psiho-motorie și intelectuală normală să combine armonios și sincronic limbajul vorbit cu mimica, gestica și paralimbajul, constituind mesaje adecvate înțelegerii de către semenii cu care interacționează. Pentru că procesul de comunicare să fie caracterizat de atributul integralității și de cel al integrității este necesar ca interfață acestui proces să fie constituită
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
făcând să sporească acumulările ce duc la maturizarea și dezvoltarea inteligenței lui școlare. La elevul de clasa a treia, se poate observa creșterea competenței cognitive pentru sarcini matematice cu structuri din ce în ce mai complexe, în care operațiile interferează, se combină sau intervin sincronic. Un alt moment esențial al învățării matematicii la clasa a treia îl constituie familiarizarea elevilor cu ordinele și clasele numerelor. Elevii află că „scrierea, numirea și citirea corectă a numărului, comportă o mișcare în dublu sens și anume : descrescător, de la
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]