268 matches
-
memorie cuvintele, iar Măria Sa văzându-mă în acea teribilă încurcătură, ca o mamă adorată ce-și iubește fiul, a adăugat, liniștindu-mă:- „Ei, acum că te-ai oprit la mine, când tocmai îmi pun voalul ruginiu și mă pregătesc de sindrofii și nunți, ca să nu-ți mai amintesc despre cumnatul meu Vântu ce se cam umflă în pene și face pact cu fratele lui, Geru, să-mi acopere legumele cu pulberea argintie a brumei, fiind însoțiți de multe burnițe reci și
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Mi_atat_de_dor_de_tine_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
cu adevărat, tehnică pe care o folosise administratorul Cobrescu Ilie și cu seniorul Dumitru Bărbulescu, domnul procuror regal, acum retras la pensie, pe undeva prin insula Capri pentru anotimpul rece, iar vara era nelipsit de la Sinaia, unde participa la toate sindrofiile curții. - Bună seara!... Vă rog să mă scuzați. Vă doresc noapte bună!... și s-a retras sfioasă ca o fată de pension, iar cînd s-a închis ușa în spatele ei, boierul Pandelică n-a mai rezistat ispitei și l-a
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Eva Tibori. În orice direcție s-ar fi învârtit, auzea același nume. Eva Tibori, artist plastic. “L-am văzut pe Theo cu Eva Tibori la multe sindrofii, sunteți prieteni de familie?”, “ Tu de ce ai lipsit de la expoziția lui Eva Tibori? Theo era acolo!” , “Eva Tibori este o reală speranță în arta plastică și e atât de frumoasă!” Pe naiba, nu știau! Se prefăceau cu toții, ca niște artiști
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1420614577.html [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
talent sau har. S-a ajuns ca tot felul de ofițerași, informatori, turnători de duzină și agenți mediocrii să publice o carte pe banii sau influența serviciului secret extern și să fie trimiși pe banii publici la tot felul de sindrofii culturale foarte scumpe în capitalele lumii Paris, New York, Madrid, Roma sau Viena, ca să reprezinte cultura română, de fapt să o compromită. S-a ajuns ca ICR să devină o filială a SIE unde mediocritatea, lipsa talentului și a valorilor, să
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1455615915.html [Corola-blog/BlogPost/340401_a_341730]
-
ringul de dans. Poate că, totuși, nici aceea nu era o problemă de neremediat! Întors la masă, alesul ei începu să toarne pe gât pahar după pahar, vorbindu-i întruna despre propria lui persoană, despre lucrările lui premiate și despre sindrofiile la care fusese invitat în cursul anului. Mona nu apucă să spună nimic despre ea. Poate că pe el nu îl interesa unde lucrează ea și din ce familie provenea. La un moment dat, Marius porni să vorbească despre ospățul
ALESUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418615277.html [Corola-blog/BlogPost/367882_a_369211]
-
poreclit-o noi pe Zgherda - Peruca. Zgherda, ce e aia Zgherda? Peruca? Claie de păr de toată frumușeața! O ține la naftalină toată vara și cum dă frigu’, o scoate. Când e ger, știi, și trebuie să meargă la vreo sindrofie, la un ceai, la o cafea, că și-a făcut pretene aci în sat pe potriva ei. Ce să știe Marița lu’ Făsui ce e aia distracție boierească? Stă cu nasu-n război sau în tigaie pe când Zgherda să reșpectă. Da... Are
PERUCA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1488380937.html [Corola-blog/BlogPost/340440_a_341769]
-
Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (26) - FEMEI CELEBRE Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Voi căuta să fiu cât mai sincer: când domnul Ghezuntertoit m-a invitat sâmbăta trecută la sindrofie, am mulțumit politicos, dar nu aveam nici un chef să mă duc. Chiar i-am spus doamnei Gurnișt, cu care m-am întâlnit nu mult după acea, în ascensor: - Ce să caut eu acolo, printre aceleași mutre de parveniți, snobi și
SCHIŢE UMORISTICE (26) – FEMEI CELEBRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1424424722.html [Corola-blog/BlogPost/377277_a_378606]
-
resimțit natural de cei implicați și care au în acest fel certitudinea că nu s-au cunoscut îndeajuns pentru a-și pune cu totul “inimile pe masă”!?... Soții Mulligan, înainte de a ne fi gazde primitoare au fost sarea și piperul “sindrofiei” pomenite mai sus și aranjată de câteva femei de la biserica adventistă din Ceres, Modesto, al cărei vrednic pastor era Keith, pentru că înainte de nuntă obiceiul locului în acest cult era cel al confidențierii reciproce cu viitoarea mireasă, a sfaturile impuse de
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (10) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_10_.html [Corola-blog/BlogPost/351405_a_352734]
-
a XXX-a aniversare a operei de caritate a tatălui său, „Trustul Prințului”, William și fratele său au dat împreună un interviu pentru prima dată la Ant & Dec. În iulie 2007, Prințul William a deschis cea de-a XX-a Sindrofie Mondială a Cercetașilor, sărbătorind centenarul înființării Mișcării Cercetașilor. În biografia Dianei, Prințesă de Wales, scrisă de Tina Brown în 2007 este menționat faptul că Prințul William și-a exprimat, ca și tatăl său, dorința de a deveni Guvernator-General al Australiei
William, Duce de Cambridge () [Corola-website/Science/311455_a_312784]
-
banii necinstiți manipulați de Hal. Ia permanent neuroleptice ca să se calmeze, de cele mai multe ori cu alcool. Totuși, la un moment dat, ea are speranțe serioase de redresare. La invitația unei colege de curs, Iasmina și Ginger se duc la o sindrofie... Ambele întâlnesc bărbați care le fac să spere la o condiție socială superioară. Ginger întâlnește un inginer de sunet cu care întreține imediat relații sexuale de două ori, până când acesta îi spune că e căsătorit; atunci ea se întoarce pocăită
Blue Jasmine () [Corola-website/Science/330197_a_331526]
-
o gradină mare cu arbori înalți iar în spate acareturile unei curți boierești: bucătăria, hambarele, grajdurile și locuințele robilor țigani. Casa logofătului Cantacuzino-Pașcanu era cunoscută ca una dintre cele mai renumite din vremea aceea, atât datorită arhitecturii, cât și prin sindrofiile și partidele de cărți care erau organizate aici. Domnitorului Grigore Ghica (1849-1856) a fost un obișnuit al casei, coana Profira fiind mătușa sa. Dupa moartea logofătului, logofeteasa se mută și vinde casa lui Grigore Cozadini, care o trece apoi fratelui
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
Carnetul high-life"-ului), semnat de Claymoor. Rubrica avea un caracter monden, prezentând informații și comentarii despre recepții și baluri, spectacolele de turneu ale unor vedete europene, autorul punctând îndeosebi detalii de ambianță, de atmosferă, privind toaletele și coafurile participantelor la sindrofii. Claymoor era pseudonimul lui Mihai (Mișu) Văcărescu, fiul lui Iancu Văcărescu și unchiul Elenei Văcărescu. Într-o scrisoare datată 25 august / 6 septembrie 1882, trimisă de regele Carol I al României către Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl său, acesta se
L’Indépendance Roumaine () [Corola-website/Science/326714_a_328043]
-
continuu turnir poetic pe omul care era atunci stăpînitorul gloriei. L-a sfidat. L-a asediat la domiciliu. Trecand peste uzanțe, peste prudențe, peste cuviință, l-a constrîns să-l primească înăuntru, i-a violat într-un fel domiciliul și sindrofia cu alți amici. L-a așteptat pe palier, a coborît în stradă, s-a plimbat, a așteptat din nou, pînă l-a provocat să intre în arenă. Adică să deschidă ușa și să-l poftească înăuntru. Refuzase destul de ferm această
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
apă și se coace. Ei, am făcut noi o astfel de treabă, Îmi amintesc, Într-un Paști. Nu mai țin minte dacă În ’42 sau În ’43. Am fost mai mulți și am făcut. În rest - nu. Nu se făceau sindrofii, nu se mergea la dans, nu făceai nimic, nu cântai. Chiar dacă cântai trebuia să cânți În surdină, ca să nu te audă de afară - că nu era bine să te audă; putea să meargă o patrulă, să intre și să te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Hans (Santino Fontana/Jorge), prințul insulelor de Sud, iar perechea aceasta formează o atracție unul pentru celălalt. În ciuda îngrijorărilor Elsei, încoronarea începe fără incidente, iar cele două surori încep să formeze o legătură la petrecerea de primire. În timpul petrecerii de sindrofie, Hans o cere în căsătorie pe Anna care acceptă imediat. Elsa, pe de altă parte, refuză să își dea binecuvântarea asupra mariajului, invocând un argument ca între surori, care culminează în faptul că abilitățile criokinetice ale Elsei ies la iveală
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
fi rupt de Asia și se va fi prăbușit de cealaltă parte, ca o stâncă, în bazinul Atlanticului, revărsând un alt tsunami năprasnic, cel de grație, către orizontul diametral opus, al globului pământesc! Îți închipui, tu, prietene, ce fanfare, ce sindrofii, ce catastrofe titanice, minunate, mărețe, extraordinare, groaznice, se-apropie, de să te ștergi undeva, cu toate producțiile americănești futăcioase, de la Hollywood, în fața lor? Prostit, Fratele mai că uitase să răsufle. Ha, ha, ha, ha, ha...! Te-am păcălit! Te-am
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aerului umed venind dinspre fluviu, pentru că niciodată nu-și dorise mai mult. Și zilele continuau să treacă mai departe, leneșe, nevăzute, și acum după război ca și înainte, fără să-ți dai seama dacă ai fi fost în mijlocul acelor molcome sindrofii feminine, că te afli la porțile altei lumi, atât de înșelătoare păreau acele după-amieze, asemeni perdelelor mohorâte ale solemnei încăperi. Erau totuși amurguri când razele soarelui, căzut în apus, scoteau la iveală camera într-o lumină roșiatică, decolorată de cenușiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Transcriu din jurnalul acelui timp: Stau întins în fotoliu; lumea se rotește în fața ochilor mei obosiți. Gândesc la câte-au fost, la câte vor putea să fie. O lume în căutarea adevărului. Doamna Pavel a avut ieri după-amiază una din sindrofiile ei. Ieri a fost joi. Sindrofiile ei sunt joi ori sâmbătă, de regulă cam din două în două săptămâni. La fel se duce și ea în vizite, în alte zile, așa se trec săptămânile anului. Domnul Pavel cu tabieturile, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
întins în fotoliu; lumea se rotește în fața ochilor mei obosiți. Gândesc la câte-au fost, la câte vor putea să fie. O lume în căutarea adevărului. Doamna Pavel a avut ieri după-amiază una din sindrofiile ei. Ieri a fost joi. Sindrofiile ei sunt joi ori sâmbătă, de regulă cam din două în două săptămâni. La fel se duce și ea în vizite, în alte zile, așa se trec săptămânile anului. Domnul Pavel cu tabieturile, cu gândurile lui. Rex în curte. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de politică, ea îi răspunse, cu voce moale ca suprafața cuverturilor de pluș, că habar n-are de cele „publice”, iar pe soț „nu-l interesează pentru că n-a făcut niciodată politică”. Trecu apoi, felicitându-se, la miezul cald al sindrofiilor știute, în timp ce vântul, prevestitor al iernii ce avea să vină, mișca cercevelele ferestrelor înalte. „A început sărăcia, vorbi una din femeile acelor adunări, pâinea cu cozi de cu noapte, stofele, îmbrăcămintea pe cartelă - pe puncte”, cum se spunea, rezultatul războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
vin și trec peste mine, își spunea cu o ușoară melancolie, de parcă aș fi portar”; era liniștit, totuși, că soția nu „reacționa” în nici un fel la această nedreptate. Acum era vesel, contagios de vesel, în timp ce doamna, uitându-și, pentru moment, sindrofiile de după amiază ale doamnei Pavel, a cărei invitată permanentă era, păstra un surâs calculat și solemn, ca și solemnitatea Ajunului de Crăciun, vrând să afișeze o demnitate ciudată, care, în mentalitatea ei, trebuia să augmenteze, în seara aceea, valoarea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de la înălțimea unui podiș, iar norii, foarte aproape, treceau printre noi sfâșiindu-se de umerii și capetele noastre. - Da, domnule judecător, aveți o profesiune foarte interesantă. Se interpuse râsul doamnei Neculce care, uitându-și solemnitatea dintâi, redeveni comunicativa musafiră a sindrofiilor din după-amiezile doamnei Pavel; râsul ei cuprinse, molipsitor, un cerc larg de bărbați și femei ce ascultau, adunați în juru-i, povești mai interesante decât cele ale Șeherezadei, căci priveau întâmplări de aici, din vecinătatea vieții de fiecare zi, fără destăinuirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
la pensie, când ar fi trebuit să stea cum a stat toată viața, să-și vadă de liniștea lui, alături de cea a doamnei Pavel care se afla într-o permanentă bună dispoziție, ajutată de firea ei și de dulcile-i sindrofii săptămânale. Se poate ca el să fi fost o fire ciudată, sau poate toată viața a avut asemenea preocupări, dar din prudență perpetuă de funcționar cu mânecuțe, chiar șef de serviciu fiind, nu le mărturisea. - Ce presimțiri? repetă. Uitați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
vorbirea întinse mâinile - culcată cum era - chemându-l să se aplece să-l sărute, și fără să-și dea seama, intră în somn. Era anul 1954. 21. Doamna Pavel își ținea, în ziua aceea de iulie, una din obișnuitele ei sindrofii, în camera de lângă sufragerie, mobilată printre altele, cu cele două fotolii cu huse vernil cumpărate de curând și canapeaua joasă cu cuvertură lânoasă pe care stăteau acum comod așezate femeile, trei ale acelei după-amiezi, părând a ființa dincolo de evenimentele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
îngrijește obrajii, fruntea, micile, din ce în ce mai stăruitoarele striațiuni din prelungirea ochilor, ca un evantai spre tâmple, se apără cum poate de valurile acestui timp care bate pentru ea (și pentru femeile, și ele în vârstă, cu care se compară, ale acelor sindrofii), din ce în ce mai vizibil secetos. Domnului Pavel nu-i pasă, el e asemeni stâlpului de telegraf din fața porții, cu care se compară câteodată, râzând, uscat și drept, având grijă de verticalitatea ținutei, foarte micile, mai vizibile, mai nu, crăpături ale suprafeței neavând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]