59 matches
-
pal, Modele albe de forme fine- Și singure dorm, albe, și senine În albele crivate, de cristal... * Baladă O noapte de sineală din vremi voievodale... Plecase voievodul în lupte blestemate; Iar eu păzeam domnița închisă în cetate- O, noaptea, de sineală, de epoci triumfale... Dormeau, adânc, oștenii în noaptea diafană Când eu sării afară din cortul de mătasă- Vedeam o semilună pe zare cum se lasă, Și nălucit, crezusem- Flamura otomană. Cu ceata buimăcită fugeam, acum, călare, Dar boarea nopții clare
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Dar boarea nopții clare ne-ntoarse la cetate Și povestindu-mi visul domniței spăimântate, I-am arătat cu spada tabloul de pe zare. În alb, domnița blondă, în noaptea ideală, De sus, de la fereastră, ca-n vis ieși afară, Scăldată în sineală, ea rîse-n noaptea clară... O, cât a râs domnița în noaptea de sineală... * Vobiscum În cercul luminii comun și avar... Mă zguduie de mult un plâns intern; Și-acest fel ( de-a fi ) va fi etern Și de nimic, pe
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
spăimântate, I-am arătat cu spada tabloul de pe zare. În alb, domnița blondă, în noaptea ideală, De sus, de la fereastră, ca-n vis ieși afară, Scăldată în sineală, ea rîse-n noaptea clară... O, cât a râs domnița în noaptea de sineală... * Vobiscum În cercul luminii comun și avar... Mă zguduie de mult un plâns intern; Și-acest fel ( de-a fi ) va fi etern Și de nimic, pe lume, nu tresar. ... Dar vai, acei învinși, pe veci pierduți... Ori în taverne
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Bidaru, v-a rămâne de acum încolo, întipărită la timpul trecut, figura unui bărbat în putere, semicentenar, bine legat, aproximativ un metru și șaptezeci centimetri, nici blond nici brunet, mai degrabă spălăcit, puțin cărunt, cu ochii albaștri și tulburi precum sineala în găleata cu var când o amesteci cu un retevei. Contrar tuturor recomandărilor specialiștilor stomatologi, nu se spală niciodată pe dinți cu pastă; numai cu sare de bucătărie, de două ori pe zi, atât dimineața cât și seara, cu excepția zilelor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de când am plecat din sat. Între timp multe s-au schimbat. Ce a fost rău am uitat. Am rămas cu imaginea unui sat cu gospodării modeste însă curate; cu casele acoperite în majoritatea lor cu țiglă și văruite cu multă sineală, cel puțin odată pe an la Paști sau la Crăciun; cu oameni săraci dar primitori, gata să servească din puținul lor pe orice pământean care, chiar și întâmplător, ar fi trecut pragul vreo unei gospodării, cu un păhărel de țuică
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pierdea capul de dragul fetei. Nu mai cunoștea altă bucurie pe lume, decât să-i facă toate voile. Bătrânul Toma, în dorul babei lui, Lina și a nurorii lui, Axinia, își concentra toată ființa lui, fetiței bălăioare, cu ochi albaștri ca sineala... Când, din întâmplare, bunicul o supăra... atunci ea își lungea buzele roși ca piersica răscoaptă, și albăstrimea ochilor ei se întuneca. ...Anuca se dezvolta și creștea văzând cu ochii... Era o fetiță de șapte ani, și arăta mai mult de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De sineală, de aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar zbuciumul apei, șuvița retezată și întoarsă în locul de unde a țîșnit, autorul Plumbului e impresionat de masca lucrurilor transfigurate de acțiunea luminii. Fără să știe că un Abel Bonard
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ca elemente comune statuile și havuzul. Din Bacovia (poema sa fiind dintre cele mai cunoscute) aș fi citat doar prima strofă: „Havuzul din dosul palatului mort/ Mai aruncă, mai plouă, mai plînge-/Și stropii căzînd, în amurg, iau culori:/ De sineală, de aur, de sînge”.1) Din Ion Al-George - patru: „Și de pe fîntîna amuțită/Cad nori de frunze ca ntr-o cupă.../ în van, de pe-o coloană albă,/Se zbate Nyke să se rupă.// Dar parcu-acesta fără viață/De-nfrigurare-i
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e un pudic și ocolește ditirambele spuse cu voce sonoră (Ă) pentru că În loc să-și declare sentimentele el le caută oglindite În oameni, În fapte și astfel le conturează mai puternic: «Copiii merg cu viața la școală, primeniți În șorțuri de sineală, În clasa treia soarele e mai plin când cineva a scris cu roș: STALIN». (Ă). Faptul că cei trei poeți se situează pe o linie de evoluție a liricii noastre, mereu mai apropiată de realitățile concrete ale țării, coincide cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]