157 matches
-
paralel cu cel al imaginilor, ce face posibile analize și sinteze inaccesibile altfel. Noțiunile și conceptele dublează imaginile și creează o ordine mentală supraetajată, care permite modelări mult mai complexe. În timp ce imaginația folosește asocieri calitative, cumva pe orizontală, de factură sinestezică, rațiunea construiește eșafodaje logice, judecăți și raționamente, sisteme complexe. Distanțarea de realitate este calitatea și slăbiciunea rațiunii, fiindcă ea Îi dă libertatea de a reconstrui mental această realitate după legi autonome (logica), dar În același timp o condamnă la izolarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Gilbert Durand și alții. Situată Între percepție și rațiune, Între reprezentarea senzorială și noțiunea intelectuală, imaginea a fost abordată dintr-o perspectivă complexă, menită să-i pună În evidență natura specifică, mecanismele de generare, de funcționare și de transmitere, relațiile sinestezice, simbolice și logice pe care le Întreține cu percepțiile, amintirile și ideile, rolul și funcțiile În cadrul psihismului individual și al celui colectiv, concretizările sale psihologice, sociale sau artistice. Odată cu dezvoltarea societății postmoderne, relevanța și importanța acestor cercetări au crescut În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
disparate. Un reproș asemănător, acela că nu știe crea arhitectural, i-a fost adus și lui Proust. În căutarea timpului pierdut, dincolo de dispozitivul de amorsare care e regresia În memorie, manifestă o libertate anarhetipică În explorarea unui material afectiv și sinestezic magmatic. Cu cât ne apropiem mai mult de perioada actuală, impresia mea este că recurența operelor anarhetipice crește. De la Proust ajungem la Boris Vian (mă gândesc nu atât la Spuma zilelor, care Încă are un fir epic logic, cât la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
logos. Ca să vin mai aproape, În literatura română, cred că tot anarhetipic funcționează câteva din scrierile ultimului deceniu, de la Orbitorul lui Mircea Cărtărescu la Exuviile Simonei Popescu. Logica lor nu mai este constructivă, cosmoidală, este o logică a asociațiilor mnemotice, sinestezice sau de orice altă natură, inclusiv mitice, dar nu bazate pe un mit unic, ci pe fragmente de mituri. Nu mă Îndoiesc că o asemenea artă, o asemenea literatură, asemenea piese de teatru, asemenea filme provoacă adeseori nemulțumire și perplexitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Paradis pentru ziua de luni (1983), în care renunță la discursivitatea și intimismul mărunt din primele poeme, înlocuindu-le cu o lirică sobră, reflexivă, care preferă să sugereze decât să exprime concret evenimentele, lucrurile, vocile, percepute acum într-un vortex sinestezic. Poemele, ce se constituie într-o „aplecare riscantă peste balustrada eului”, păstrează, din prudență, o distanță protectoare față de real, de care F. este fascinată. Abordând o poetică de provocare, autoarea descrie în volumul Trepte sub mare (1991) „un holocaust de
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
Charles Drouhet, Influența franceză în poezia lui Macedonski, București, 1940; Vianu, Arta, II, 65-74; Călinescu, Ist. lit. (1941), 456-468, Ist. lit. (1982), 517-529; Pillat, Tradiție, 230-244; D. Caracostea, Critice literare, II, București, 1944, 199-210; V.G. Paleolog, Viziunea și audiția colorată sinestezică la Alexandru Macedonski, București, 1944; Baconsky, Poeți, 57-76; Micu, Literatura, 223-238; Bote, Simbolismul, passim; Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, București, 1966; Negoițescu, Scriitori, 65-90; Streinu, Versificația, passim; Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, București, 1967; Manolescu, Metamorfozele, 7-12; Adriana
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
de saturare a formulei, care tinde spre ruperea grilei. Cea dintâi dintre ele este tematica dominantă a textelor - poezie, proză sau traduceri, critica nefiind prezentă -, anume conștiința târziului unui tip de trăire; familiară și „decadenților” simboliști ca mediu pentru melancolii sinestezice, scenografia de amurg sugerează acum o viziune culturală; imaginarul estet, alterat de plictis și osteneală, e concurat de un altul, al ruinării și relicvelor; se mai face observată o înclinație spre ricanare, alta decât în „satanismul” baudelairian sau în cabotinadele
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un inel de var. / Femeile țărmului au obraz de mărgean / și se vând pe stras și suliman”. Începând cu poemele publicate în 1915 în „Cronica”, lirismul lui, evoluat în răspăr cu idealul compoziției sinestezice și imagistica de tip romantic-compensator, relevă pregnant categoriile structurante și tensiunile definitorii ale modernității literare: distanțarea ironică, tendința către depersonalizare, disonanța neliniștitoare, fragmentarismul, refuzul retoricii. Poemul Un căscat în amurg se detașează atât de cadrul fastuos-maladiv al melancoliei simboliste, cât
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
elev pentru a-l „înlocui”, parțial sau total, pe profesor în procesul propriei formări; prin urmare, pe parcursul redactării, autorul trebuie să se transpună în situația elevului care „încă nu știe ceea ce autorul trebuie să știe foarte bine”; însă asemenea capacități sinestezice nu au putut dovedi decât mari prozatori care s-au distins prin evocarea psihologiei copilului și a psihologiei școlare, precum C. Dickens sau I. Creangă. Manualul este însă și o carte riguroasă din punct de vedere pedagogic. Trebuie să cuprindă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de aceea, cu o conceptualizare a lirismului și cu ermetizarea semnificației. Poemele se transformă din fluxuri ale emoției în mozaicuri de imagini disparate, care nu se organizează în panouri lirice coerente, dar care, în dezordinea lor uneori cvasionirică, pot surprinde sinestezic intuiții primordiale, o viziune a lumii sau a „sentimentelor”: „Necunoscut îmi e băiatul care este,/ are un vapor tras de un elefant fericit./ I-aș cere hainele cu împrumut/ Și câinii Angliei care l-au ispitit./ Stăm în pădure deznădăjduiți
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
fie lipsă de talent. Este, prin urmare, mai evocator să surprinzi freamătul mâinilor cuiva decât să tragi concluzia: iată o persoană dominată de o emoție puternică. Folosit cum trebuie, vizualul ține loc și de comentariu. O bună descriere este finalmente sinestezică. Ea combină simțurile, oricât ar părea de nerealist: „muzica mă lovea în stomac...”, „avea o figură acră”. c) Registrul stilistic. Chiar dacă presupune în mod obligatoriu relatarea de la fața locului, descrierea este, până la urmă, o chestiune de stil. Talentul, inspirația, simțul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de adunat în condițiile obișnuite de învățare. Sumarea digitală realizează un angrenaj cognitiv sincretic, polivalent, pluridirecțional și internivelar, cu totul inedit, cu efecte formative insuficient luate în seamă și studiate de psihopedagogi. Cunoașterea servită de calculator devine un referențial complex, sinestezic, ce se cere a fi conceput, dar și descifrat cu mult discernământ. Iată, așadar, un nou subiect de reflecție! 5.5. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital Evaluarea unui site educativ sau a unui suport virtual de învățare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
române, C. se apropie de versul liber al cronicilor rimate, folosind paralelisme și aliterații proprii textelor istorice. Cultivă și formele fixe, precum rondelul. Din punct de vedere lexical, neologismele alternează cu arhaismele. Nu de puține ori poetul creează imagini șocante, sinestezice sau oximoronice. Titlurile unora dintre poezii certifică predilecția pentru sincretismul muzicii cu poezia: cantilenă, vilanelă, cântec, arietă, madrigal sunt termeni prin care el își exteriorizează sensibilitatea și aduce în prim-plan necesitatea întrepătrunderii artelor. Creează imagini deosebite alăturând cuvinte și
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
sub lună ori când Un păstor ce cântă dintr-un nai spre zori sau Se întorc mistere antice în sunet / Și se sinucide lemnul din viori / Iar în iarba crudă se stârnește-un tunet. Cu volumul Ecuații albastre, din 1984 - sinestezic încă din titlu -, poezia lui Viorel Dinescu se îndreaptă spre un ermetism susținut printr-un lexic în care abundă termeni din domeniul matematicilor, pe care poetul-profesor îl slujește: Împart sectorul tot în mari cvartale / Prin străzi alterne, albe, fără nume
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cea mai mare parte în vers liber, prin apelul la enjambament, cartea are, astfel, haină modernă, dar conținutul e clasic, exprimând nevoia de armonie, seninătate, echilibru care transpare din imaginarul artistic, ilustrând un univers senzorial, care se oferă unei receptări sinestezice (Săratul adevăr al iluziilor / împărățind depărtări de albastru). Volumul are o construcție unitară, de o limpezime clasică, alcătuită din două părți, sugerate încă din titlu: delir în curcubeu și alte poezii. Primele douăzeci și una de poezii poartă numele celor șapte culori
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
neliniștitoare că doi oameni se pot contrazice în privința nuanței exacte a unui obiect dat. Dar vederea colorată a lui Edward era încă și mai stranie. Ca și alte, mult mai puține, persoane - una la zeci de mii -, Edward era și sinestezic. Sinestezia moștenită a lui Edward a rămas stabilă și consistentă în tot timpul vieții lui. Lua o formă standard: vedea numerele colorat. Pentru Edward, numerele și nuanțele se îmbinau de fapt, la fel cum moliciunea se îmbină cu confortul, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cortex, o intersecție de semnale pe care fiecare creier o producea, dar doar câteva creiere alese o înfățișau conștiinței, ceva de care nu ne lepădaserăm în timpul evoluției sau poate iscoadele următorului pas în mutație. Edward, care era și daltonist, și sinestezic, avea propria lui poveste. Când vedea, auzea sau se gândea la cifra unu, vedea alb. Doiul era scăldat în câmpuri de albastru. Fiecare număr era o culoare, așa cum mierea era dulce sau cum intervalul de secundă mică era disonant. Problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
iar conversația dintre cei doi ofițeri, englez și german, are aerul de naturalețe nobilă desprins din La grande illusion a lui Renoir. Moartea dezertorului este umanizată de această lentă scufundare în apele mâloase și otrăvite ale lagunei. Este o moarte sinestezică, ce evocă decorurile stilizate ale deca den tismului european. Têtes et champignons acordă visului patina de intertextualitate rafinată pe care Pratt o cultivă borgesian. Amnezicul Corto (o amnezie din care se naște și dragostea pentru Soledad Löckhaart) este prins în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
culori și contururi impresioniste această fascinație pe care literatura o transmite benzii desenate ca un legat prețios. Căci banda desenată conferă ficțiunii vibrația de pastel a visului și deschide larg porțile spre oceanul care te izbește cu unda lui înspumată. Sinestezică, adaptarea lui Pratt are luxurianța unui poem de Rimbaud. Povestea capătă chip, în același mod fermecat în care volumul magic al lui Michael Ende îl transformă pe Bastian în salvatorul țării de basm. Răpit de pirați este însuflețit de eleganța
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
însăși. Viața exemplară a lui Che, gândită de Hector Oesterheld și desenată de Breccia, este elogiul închinat acestei arderi purificatoare. Exaltarea intelectuală este, inevitabil, parte din condiția revoluționară. În loc de final (provizoriu) Lectura benzilor desenate este, în termeni culturali, o experiență sinestezică. Ea se deschide, simultan, către vizual și către literatură, către tradiție și către reverie. Proza grafică nu este genul minor incompatibil cu demnitatea intelectuală a cititorului. Ea este însă incompatibilă cu rigiditatea snoabă și scorțoasă a celor care preferă să
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Anghel, Șt. Petică sau G. Bacovia. Ut musica poesis - unul dintre principiile simboliștilor - a constituit un imbold, pe drumul emancipării de figurativism, al autonomizării lirice, al ieșirii de sub incidența poeziei didactice, epice și retorice. Cultivarea iraționalului, a intuiției, a senzualismului sinestezic, a corespondențelor este direct legată de atracția pentru o spiritualitate alternativă, „eretică”, pentru teozofie, misticism, ezoterism, hermetism și ocultism (v. preocupările macedonskiene și ale discipolilor poetului - de exemplu, revista Hermes a lui Al. Petroff din 1903, deschisă prin articolul-program al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de imaginea mozaic a televiziunii, tînăra generație privește lumea cu un spirit opus alfabetizării, habitudinilor analitice de a nu investiga decît un singur aspect din viața formelor; de aceea succesiunii lineare de obiecte, momente, argumente i se substituie percepția totală, sinestezică, globalitatea și simultaneitatea datelor, altfel spus" aforismele vor înlocui silogismele" (U. Eco, 1985:.322). Emblema acestei globalități poate fi cartea lui McLuhan The Medium is the Massage, discurs în care imagine și rostire fuzionează, parcursurile logice sînt distruse în favoarea unei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
FIG.5). Metaforă pictorială [BĂSESCU=ARDEI IUTE] este construită pe subcodare, iar acest proces de remodelare a lipsei/ "curgerii" cognitive va fi obținută prin conotații specifice culturale. Prezența unei astfel de metaforme (ardeiul uite) că un intertext are un efect sinestezic și aparține codului social culinar. Jean-Jacques Boutaud ([1998] 2003: 109) consideră că orice comunicare vizuală a gustului se bazează pe o dublă absența: "absența senzației (gustative) în favoarea semnului și lipsa iremediabila a savorii în folosul valorii", axată pe un calcul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ca o mătasă - Emil Brumaru, Astenie) - gustative: Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și salt și curg. (Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează); - sinestezice: Clar de noapte parfumat (George Bacovia, Nocturnă), Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea artistică are un caracter singular, irepetabil, sugerând componentele vizi unii artistice, reprezentări mentale sau senzoriale. 2.4. Simbolul artistic Simbolizarea este un procedeu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de viclenie... [...] Apa se scurgea la vale cântând. (Marin Preda) - epitet hiperbolic: Gigantică poarto cupolă pe frunte (G. Coșbuc) - epitet moral (apreciativ, calificativ): Mădălina fusese veselă, exube rantă, aproape sălbatică, pe când Madeleine era blândă, discretă și melancolică. (L. Rebreanu) - epitet sinestezic: Primăvară... / O pictură parfumată cu vibrări de violet (G. Bacovia). Comparația exprimă o relație de asemănare între doi termeni (concreți sau ab stracți), printro secvență lingvistică cu rol de reliefare stilistică. Astfel, primul termen, comparatul („subiectul“ comparației), este evocat/evidențiat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]