212 matches
-
un tirbușon uriaș) Dar Herrmann o iubește pe maică-sa, pentru că nu trebuie să plângă una-două pe stradă, pentru că toate femeile sunt curve și pot să fugă mult mai repede decât Herrmann. El o să poată să-și înfigă cocoșelul lui singuratec în maică-sa, în gaura proaspăt făcută, nu ca la curvele grăbite, pe străzile lumii, cărora le poate atinge cel mult dând cu pietre după ele... și atunci fug toate mult mai repede decât ar fi facut-o fără să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a porni în necunoscut cu hotărîre. Era însoțită de negustorul David, la care urma să și poposească peste noapte. Acesta, cu firea lui înțeleaptă și încercată, avea unele temeri în legătură cu îndrăzneala femeii de a porni în crucea iernii pe drumuri singuratece de munte. I s-a replicat fără drept de apel: „Să știi dumneata că eu am pornit după semne și porunci. Mai ales dacă-i pierit cată să-l găsesc; căci, viu, se poate întoarce și singur”. Fraza indică un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
puse în acord cu principiile iluministe: ,,toți oamenii deopotrivă au trup și suflet, pricepere și voință și sînt făcuți după chipul lui Dumnezeu. Deci dar toate națiile firește se cuprind în marea nație a neamului omenesc, iar deosebitele numiri a singuratecilor nații sînt numai întîmplătoare. Așadar potrivit cu înțelepciunea este ca toți oamenii, neluîndu-se în samă întîmplătoarea lor numire, să se iubească unul pre altul ca frații și o nație să alerge în agiutorul alteia, spre înaintirea culturei de la care derază fericirea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sfera semantică a verbului, se exteriorizează, în mod redundant, printr-un complement intern; termenul lexical prin care se realizează are același radical sau este înrudit semantic cu verbul regent: „Vom visa un vis ferice / Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratece izvoare, / Blânda batere de vânt.” (M. Eminescu) „...O, păsări, veniți de departe, locul e cald - veniți și dormiți-vă somnul în dulcea orbită a dragostei noastre...” (A.E. Baconsky) Alte verbe intranzitive primesc complement direct dacă, prin mutații în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
FARUL, revistă apărută la Dorohoi, lunar, între 15 martie și octombrie 1915. Director: Stelian I. Constantinescu. Publicația își propune „ridicarea vieții intelectuale deasupra nivelului comun în acest singuratec și depărtat colț al țării”, apelând la contribuția tinerilor universitari. Are rubricile „Recenzii”, „Note și reflexii”, „Portrete”, „Însemnări”. În primul număr este reluat din „Revista idealistă” un medalion dedicat lui I. Păun-Pincio, iar Stelian I. Constantinescu îl evocă pe Raicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286963_a_288292]
-
puse În acord cu principiile iluministe: toți oamenii deopotrivă au trup și suflet, pricepere și voință și sînt făcuți după chipul lui Dumnezeu. Deci dar toate națiile firește se cuprind În marea nație a neamului omenesc, iar deosebitele numiri a singuratecilor nații sînt numai Întîmplătoare. Așadar potrivit cu Înțelepciunea este ca toți oamenii, neluîndu-se În samă Întîmplătoarea lor numire, să se iubească unul pre altul ca frații și o nație să alerge În agiutorul alteia, spre Înaintirea culturei de la care derază fericirea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
libertate. Iacob este un personaj a cărui viață se desfășoară în fața calculatorului. Familia i se destrămase: tatăl depășise vârsta de 65 de ani, fusese deci eutanasiat, fratele plecase în Israel, iar el, al doilea născut, castrat, condamnat la o viață singuratecă. Își câștiga existența din publicitate și-și omora timpul conversând pe net... Tocmai este înștiințat printr-un poștaș, că are de plătit câteva sute de euro pentru a ridica un pachet, moștenire de la mama lui, dar și urna cu cenușă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
BENVENUTI *1825+1921 MAGICIAN ȘI PREOT Născut într-o familie de vechi nobili, catolici fanatici și bigoți, nu a simțit niciodată sărăcia și lipsurile. Propagator al bibliei, prooroc creștin cu abilități magice. Răzbunător, războinic, orgolios, intrigant, violent. Magician, artist, preot. Singuratec, chiar în situația întemeierii familiei, trăia mai mult cu bogății spirituale, decât cu cele materiale. Capacitate artistică. Scopul vieții trecute și viitoare, îmbogățirea spirituală prin întărirea credinței, purificare prin evitarea ispitelor și provocărilor. Ștergerea păcatelor și obținerea mântuirii ca urmare
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pune În cumpănă două lumi În cadrul unui ritual inițiatic. Asumarea haiduciei este moarte pentru lumea veche și totodată renaștere Într-o lume nouă, aceea a poeziei În care singurii martori și Însoțitori ai celui ce a Îndrăznit sînt ființe la fel de singuratece ca și el - șerpii, uliul, buha -, de a căror simbolică maiestate și Înțelepciune se simte deja contaminat. Clipa ezitantă, “cu mîna În barbă” (“ GÎndește aiurea, la aur, la sînge, / și-și face inele din iarbă”), de o nostalgică și totuși
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nu s-a știut niciodată. „Spui că a povestit de niște tîlhari, că tîlharii l-au omorît. Dacă își întărește mărturia, eu n-am nici o legătură. Unul nu-i ca și cum ar fi mai mulți. Dar dacă vorbește de un călător singuratec, n-am scăpare, sînt arătat cu degetul”. La care Iocasta îl îmbărbătează: „Omul n-a glăsuit decît ceai auzit. Nu poate tăgădui acum; l-a auzit toată cetatea, nu numai eu”. Mărturia, dar, este departe de a-l incrimina pe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care Verdi a încercat să sugereze în mod deliberat faptul că el și Strepponi ar putea fi de fapt căsătoriți când în realitate ei încă nu erau căsătoriți. Putem interpreta acest gest că o manifestare de mândrie, a unui geniu singuratec luptând împotriva tiraniei exercitată de viață provinciala - aceasta constituind cu siguranta parte a unei povești care s-a vehiculat cu succes. Dar există ceva mai mult decât o manifestare de nesiguranță - care se va transforma mai tarziu într-o incapacitate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
jos, te doare. Cînd vezi barză întîi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar cînd o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav. Cînd vezi întîia oară, primăvara, numai un singur cocostîrc, vara aceea ai să fii singuratec; iar de vei vedea mai mulți, ai să fii tot cu mulți. Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi și să-i zici: „Frigurile mele în penele și în picioarele tele.“ Cînd vezi barză întîi, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poeziile din plina maturitate a talentului lui, apărute În Ideea Europeană, În Convorbiri literare, În Gân direa și În Cuvântul liber, precum Cetate de Argint și cele fără titlu, numai cu o numerotație de cifre romane. Schimba totdeauna vorba!... Sta singuratec și tăcut În cortul lui sfânt, cortul biblic „al desco peririi“ cu nourul Domnului veghind deasupra și nelăsând pe nimeni să intre... [...] Emanoil Bucuța a Început să scrie În Ideea Europeană sub o rubrică proprie, „Carnetul unui drumeț“, care nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și mamă, Însă de o imaginație cam aventuroasă, Într-un dubios local de noapte, rochița ei subțire de celofan luă foc de la o țigară, femeia arzând ca o făclie; iar Însoțitorul ei se Întoarse de la spital acasă, În odaia lui singuratecă, ca să se Împuște. Printre pricinile ciudate de sinucidere ar fi de trecut și cea a Corei Irineu, Întâmplată În plin succesul acestei scrii toare și exact cu o zi Înainte de apariția În volum a Scrisorilor bănățene, note de călătorie sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
suffit à soi-même), dar și de ochii răi ai lumii prea cumsecade. și-l dibăcisem nu din auzite, ci mirosindu-l, aș zice, din goana trenului, cu acel al șaselea simț necesar În asemenea rare prilejuri, adică după aspectul gării, singuratecă și curățică de orice trafic prea zgomotos, după cupeaua tereziană a hote lului, așteptând zadarnic În gară pe rarii săi pasageri, după linia molatecă a acoperișurilor și după Colina Mistică, cu cetatea, catedrala și cimitirul vechi, pe povârnișul căreia aveam
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
celor mai importante personalități politice și culturale românești, pamflet și cronică literară: Ionel I.C. Brătianu. Arhitectul României Mari, un articol despre profesorul Ion Petrovici, a cărui prezență în închisoarea de la Aiud „dă sensul tragic al epocii noastre”, Nicolae Iorga, Un singuratec, C. Stere, Parodia lui Dorian Gray. N.D. Cocea, Poezie și politică. Octavian Goga. Timbrul inconfundabil al gazetarului de la „Curentul” se regăsește mai ales în cronica literară, gen practicat vreme de câteva decenii. Verbul acid al lui Pamfil Șeicaru vizează acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
târziu, când spuza stelelor înnobilează înaltul bolții a venit și somnul binefăcător...Un vis a pornit a mă purta pe aripile lui vrăjite...Iată-mă-s sub arc de clopotniță. În jur e o liniște dumnezeească. Numai glas de pasăre singuratecă înfioară firea. După câțiva pași, mă aflu sub boltă amplă de biserică...Fiecare icoană, fiecare detaliu al zidirii îmi atrage atenția. Pe măsură însă ce timpul se destramă, simt tot mai intens o prezență străină lângă mine...Privesc înfiorat în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
utilizez și materialul de superstiții pe care l-am adunat. Costea străinul (Șoapte din trecut)." Identificăm aici, în embrion, povestirea Vremuri de bejenie. În același 1906, la 23 iunie: "Un pădurar întunecos mă întâmpină și mă duce la coliba lui singuratecă, unde are o femeie tăcută, chinuită, nenorocită pe care o tiranizează. Bănuiește că femeia a trăit cu boierul, stăpânul moșiei de 1400 de fălci? Bănuiește, se încredințează și ucide pe boier? Nu știu. Dar boierul a fost găsit ucis..." Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în ogradă. Codrii de pe dealurile dinprejur stau neclintiți supt un cer înnalt, albastru șters. Din cerdacul arhondaricului unde stăm, privim pe gânduri înnainte, pe când înserarea crește, și pe când stoluri de lăstuni se învârtesc prin jurul bisericei celei mari țârâind subțire, cristalin. Singuratecă și tristă stă chinovia aceasta în munți, departe de orice așezare omenească. Și înserarea crește, crește, de departe tare parcă se aude abia talanga de la o turmă care se apropie de mănăstire pentru odihna nopții. ceasornicul care bate, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sihăstrie că acuma acoperișul e vechi și stricat..." La arhondaricul Agapiei, maica arhondăriță îi dă să mânânce un borș cu fasole, după care, bucuros de francul pe care i l-am dat noi, pornește îndărăt peste munte spre chinovia lui singuratecă de la Sihăstrie. Dela arhondaricul Agapiei se poate vedea satul împrăștiat, format din căsuțele curățele ale maicelor. Munții de brad din jur, bolta cerului albastru. De pe bolta aceasta, când se adună nori, se încrucișează fulgere pe deasupra văii înguste. Cu maica arhondăriță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se cuvenea în acea vreme unui fecior de boer, băgase de seamă și la cele ce se petreceau în jurul lui. Pe albia stâncoasă a pârăului, ori pe drumul prăvalatic al costișei, pe sub brazi uriași, coborând de la Agapia din deal, de la singurateca chinovie cu călugărițe bătrâne, la Agapia din vale, unde după perdelele de mătase ale chiliilor străluceau mulți ochi umezi de fete tinere și frumoase de neam bun, coborând cu gândurile duse și cu sufletul plin de neînțelese doruri, flăcăul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un soiu de cufundar din bălțile Dunării. 23 Iunie 906 ["SUBIECTE"-PERSONAJE] 4. Când s-a întâmplat? Odată, de mult, pe când umblam la vânat printr-o pădure-n munți. Un pădurar întunecos mă întâmpină și mă duce în coliba lui singuratecă, unde are o femee tăcută, chinuită, nenorocită pe care el o tiranizează. Bănuește că femeia a trăit cu boerul, stăpânul moșiei și al pădurii de fagi de 1400 fălci? Bănuește, se încredințează și ucide pe boer? Nu știu. Dar boerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a rațelor (tip nou de avioane). Vecinul meu colhoznicul cu căciula mare, care lăcrăma și-și ștergea ochii c-o cârpă. Fetița care s-a dus și a depus o floare la catafalc. Cei doi bătrânei care au adus păreche singuratecă o coroană într-o roabă. Bătrână sărăcăcios îmbrăcată la priveghi. Băiețelul care se furișa la mauzoleu, printre noi, ca să vadă și el pe cei doi, Lenin și Stalin, alăturea. Am văzut pe Saifudin Kichelew. [Moscova 30 nov.-17 dec. 1953
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acest concept, atât de vizitat, cel de libertate, va avea pentru el alte și uneori paradoxale sensuri. Și el va părea „ne-liber”, Înjugat, când alții vor destupa șampanii ale libertății și, pe dos, va fi liber - deși va părea singuratec și crispat de propria-i imagine -, când alții vor alerga Încolo și Încoace pe marile bulevarde ale necesității. Realitatea, da, această magnifică formă și esență nu se forjează, oricât ar părea de ciudat, În marile „ateliere” și spații publice, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de o Încremenire a timpului”, ci, cred eu, de ivirea, de apariția fulgurantă a acelui zeu ascuns al Prezentului. A la recherche du temps perdu e de fapt căutarea, la Început instinctivă apoi tot mai conștientă, aproape programatică, un joc singuratec și genial, a acelei „forțe” ascunse a vieții, inaccesibilă nouă, umanilor, Prezentul care, cum o spuneam mai sus, este el Însuși un zeu, adică este fix, neschimbător, același și etern. (Am Înșirat dublete ale aceluiași adjectiv pentru a-i sublinia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]