2,658 matches
-
lor catifelat Da camerei mele un aspect de vis. Mă atrag ape rostogolindu-se pe maluri Dar cel mai mult mă atrage Să privesc minunate flori de vară Și să sărut ciucurii parfumați al florilor de liliac. Tânjesc după vârfuri singuratice de munte, Dar mai mult tânjesc după dulcea Poppy - Acea lume încântătoare a prozei Capabilă să înlăture și veștedul meu trandafir. Îmi doresc să văd pășuni cu un parau Dar mai mult doresc panseluțe gânditoare, Atunci când într-o zi leneșa
VISE NEÎMPLINITE (POEME)1 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_orr_1448369374.html [Corola-blog/BlogPost/375052_a_376381]
-
înfricoșător, din nou în Illinoisul anilor 1982, de data aceasta în Springfield. Îl reîntâlnim pe Philbert Schirach, nonagenar, emigrant în America, ascunzându-se de cei care investigau crimele de război naziste și scăpând de Procesul de la Nürnberg, ducându-și viața singuratic, abandonat, neputincios și cu o conștiință teribil de încărcată, depănându-și povestea soților Carter, vecinii lui. Omul, mai exact neomul, se ghida după următorul slogan, devenit crez: „Am puterea vieții și a morții asupra poporului polonez”, de fapt, asupra ghetoului
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
că nu mi-ar ajunge pietrele mării să pot să le număr și atâtea lacrimi, încât stelele cerului ar cădea rușinate sunt toate înscrise în sângele meu - ecoul umbrelor străbune ucigașii uciși, avarii flămânzi intelectualii munciți cu sapa la câmp singuraticii de oameni, din mijlocul lor luptători pentru pace, adevăr și lumină și-a celor luptând doar pentru sine... iubesc viața, dar o deplâng simt bucurie pentru întorșii-n țărână jelesc nou-născuții... ,,cine sunt eu decât un fir de lumină să
SUB STEAUA DRAGOSTEI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Liuba_botezatu_1403385201.html [Corola-blog/BlogPost/343011_a_344340]
-
Bulgaria. “Cu Tenda” (călătorind „cu cortul”) aduce în prim-plan poveștile acelor comunități în mișcare, care au traversat aproape invizibil istoria, având însă o mare contribuție în conturarea simbolică a hărții culturale a Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar, în care discursul antropologic se îmbină cu forme de expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări sonore, întâlniri interculturale și
„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român by http://uzp.org.ro/cu-tenda-pe-urmele-aromanilor-cu-muzeul-national-al-taranului-roman/ [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
-
câmp râzând” și nu-mi ajungea ziulica toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile și ascultând armonii celeste „dulcea batere de vânt” , și glasul singuratic al unui corn ce-și anunța ciobanii că în curând „se lasă seara peste sat”, smnalul la care „tresăream” și mă îndreptam spre „căsuța copilăriei” ... fiind frânt de oboseală, dar atât de fericit, ca acum să-mi pun aceiași întrebare
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
-mi iei / Iubirea fragedă din mine. / Alegeți alta din femei, / Că-ți plânge cerul de rușine ( În ceartă cu Dumnezeu ) Mă răzvrătesc, prezentul ăsta doare, / Și nici trecutul nu a fost mai bun, / Trădat sub lună alteori sub soare, / Un singuratic poate sau nebun.( Mă jur pe versul meu, copilă) Eu voi decide, nu durerea fricii!/ Rămân cu tine-n versul consacrat, / Căci aripile dorm în poala crucii / Și-n casa noastră ceru-i resemnat. ( Ai frica cerule de mine) E
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
asta cer vă eu acum, Excelențelor și Domniilor Voastre! Să Contemplați soarele din piept numit suflet, suprapus peste Soarele Central din inima voastră luminată cu o lumină verde-albastră, de bioluminiscență solară și stelară. Și să vă rugați așa: „O, Soare, văzător singuratic, fiul lui Prajapati și frate cu Fiul Soarelui uriaș din Pleiade, Tu, care controlezi totul în Cer și pe Pământ, împrăștie-ți razele de bioluminiscență solară peste noi, adună-ți lumina din lumina sufletelor de lumină fără de sfârșit, ca să putem
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
lumina nuda ,ne iubeam prima oara! Glasul iubirii l-am auzit șoptit din glasuri de stele Pulberi romantici din orchestră pământului enigmatic Ai adormit și te-ai trezit în puritatea iubirii mele Flacăra fericirii a răsărit în sufletul trist și singuratic! Printre copacii care urcau în ceruri,printre mistere Te-am pierdut...minutul tăcut ,nemărginita plăcere, Iluzii creponate de raze în visul ce aleargă-n tăcere În labirintul dorinței ,plăcerea e-o dulce durere! Lucian Tătar 17 feb 2017-00100 Olhao Referință
ESENȚĂ ATEE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1487371854.html [Corola-blog/BlogPost/377411_a_378740]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO: „Nu încerca să deschizi inima altcuiva cu cheia inimii tale. S-ar putea să
SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480460074.html [Corola-blog/BlogPost/379293_a_380622]
-
inimă ce-n dor de moarte putrezește. Doar un pui de văduvă păianjen Își țese plasa deasă peste-al meu tablou În fapt un cinic dar și-un banal desen Cu locul lui în al uitării preacurvit cavou. Referință Bibliografică: SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SINGURATICE CULORI (SAU CUM O VĂDUVĂ-PĂIANJEN DEVINE AMATOARE DE ARTĂ ABSTRACTĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1480460074.html [Corola-blog/BlogPost/379293_a_380622]
-
de primul vers de 5 silabe, kireji, cezura, pauza putând fi și după al doilea vers de 7 silabe sau în interiorul celor 5-7 silabe , 5-7-5, tăcerea existentă între două acțiuni), copacul (transfocare pe elementul concret, el putând fi un pom singuratic, un arbore oriunde în lumea aceasta, deci haikuul are o prezență de oricând și de oriunde, un copac din Rucăr sau din Viena, Tokyo, Varna...singurătate totodată), rostogolit (nu oricum a ajuns copacul în flăcări, ci datorită trecerii vremii, căzut
FLORIN GRIGORIU LECŢII DE HAIKU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_lectii_de_haiku_elisabeta_iosif_1353164351.html [Corola-blog/BlogPost/351309_a_352638]
-
mult decât o durere de cap și medicina noastră clasică sau tradițională are leac și de cojocul ei. Toate gândurile mele bune se vor îndrepta de acum numai către, îndrăznesc iarăși să-l numesc pe dragul domn Sebastian, lupul meu singuratic și, inimile noastre vor reuși să iasă învingătoare din această nedreaptă și inegală încercare. Să ne rugăm împreună la aceleași ore și efectul rugăciunilor noastre se va dubla. Pentru că Dumnezeu trimite omului numai cele care îi sunt de folos. El
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_30_ion_untaru_1349147494.html [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
bine pe lumea asta... - Îi fi având tu dreptate, Mariane, însă ți-ar prinde mult mai bine să-ți faci casă undeva pe-aici prin sat... să te însori c-o fată de gospodar și să trăiești ca oamenii... nu singuratic, acolo sus... ca pusnicii... Vai, ce mă plictisea omul ăsta! Mi-e greu să descriu cum am îndurat conversația aceea incomodă atunci. Mai ales fecioru' lui nea Macovei mă irita, căci privea la mine cu înfumurare, de parcă a fi sergent
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
sfert de veac încoace, se poartă răufacerile. Bătăi în școli, pe stradă, în cluburi și baruri, așa cum văd protagoniștii lor pe micile și marile ecrane. Tâlhăriile, crimele și violurile curg în ritm alert. A devenit trendy violul în grup ori singuratic, urmat sau nu de uciderea victimei. În general agresorii sunt de toate vârstele; de la bunicii în aparență neputincioși până la tinerii bine hrăniți, clubinarii odihniți în zilele lucrătoare, când fermierilor le crapă buza după o „forța de muncă” oricât de nevolnică
MIGDALE DULCI AMARE (1) – DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_bud_1449855333.html [Corola-blog/BlogPost/341668_a_342997]
-
prea departe... Se consolă însă cu o îmbrățișare în gând și cu amprenta zâmbetului ei pe care il lașase agățat de ușă de la intrare. Cu urma pașilor ei care îl ardeau de fiecare data cand pășea pe parchetul trist și singuratic. Era atât de singur... Noaptea când se ducea la somn, o caută în pat, dar nu o mai găsea ... Se întorcea singur pe partea cealaltă, însă, știa că, undeva departe, ea se întorcea odată cu el și se îmbrățișau în vis
DOR de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dor_viorel_vintila_1389640881.html [Corola-blog/BlogPost/363763_a_365092]
-
un hol unde era un frigider mare rusesc marca Zil și a adus o sticlă cu vin din grădina bătrânei, de culoare roz, limpede și plăcut la miros. - Ca oaspete prețios, venit pentru prima dată în bârlogul meu de urs singuratic, te cinstesc din acest pahar, cu vinul cel mai natural și deosebit de aromat pe care l-am băut în comună. Sper să-ți placă. Noroc și bine ai intrat în camera și viața mea. - Noroc și mă bucur că sunt
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
Si iubire-adevarata.Prostu nu-i mulțumitor,Celui binefacator.Pe cei ce-l iubesc, lovește,Și-apoi se mai și mandreste.... XXXI. IOAN BOTEZĂTORUL, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 736 din 05 ianuarie 2013. IOAN BOTEZĂTORUL În celula singuratic, Stă profetul meditand: A vestit împărăția, A fost focului solia, Și-acum moartea asteptand, Sigur vrea acum să fie, Isus vine din înalt? E Mesia din vecie, Din cereasca-mparatie, Este-Acela așteptat? Și-a trimis pe-ai săi sa-ntrebe
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Mesia din vecie, Din cereasca-mparatie, Este-Acela așteptat? Și-a trimis pe-ai săi sa-ntrebe: Ești Tu Cel mult așteptat? Sau să așteptăm pe altul, Ce-l trimite din înaltul, Dumnezeu Prea Adorat? Citește mai mult IOAN BOTEZATORULIn celulă singuratic,Stă profetul meditand:A vestit împărăția,A fost focului solia,Și-acum moartea asteptand,Sigur vrea acum să fie,Isus vine din înalt? E Mesia din vecie,Din cereasca-mparatie,Este-Acela așteptat? Și-a trimis pe-ai săi sa-ntrebe
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU by http://confluente.ro/articole/lucia_tudosa_fundureanu/canal [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
că se află biată lui sora. Dansa era bolnavă de picioare. Mergea anevoios, sprijinindu-se de el. - Mai spune-mi!... Mai spune-mi de el!... E poetul meu preferat. - Ce să-ți mai spun? îi plăcea să rătăcească prin locuri singuratice. L-am văzut, de multe ori, plimbându-se singur prin grădină Vărnav. - Unde este aceasta grădină? - Unde să fie, bre?!... E grădină publică a botoșenenilor. - Aaa... - Și cum îți spuneam, se oprea din loc în loc și asculta cântecul pasarelelor. Apoi
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_pana_ce_mintea_imi_adoarme_pana_al_florin_tene_1358231888.html [Corola-blog/BlogPost/342428_a_343757]
-
își dorește decât, ori mai bine zis își doreste cu ardoare, să fie transferat la unitatea militară din Ciorani pentru a se pregăti ca dresor de câini. Ca atu are pregătirea de veterinar, de la liceul din Dragomirești. Stețco este un singuratic. Suferă. Urăște armata, urăște neșansa ce a avut-o la examenul de admitere la facultate. Nu vrea să mai audă de nimic; nici de fratele lui geamăn nici de iubita lui, proaspătă studentă, care acum probabil că se găndește la
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474432316.html [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
populațiile care îl locuiesc au standarde de viață felurite, substantivul „democrație” este continuu plimbat pe sub nasul fiecărui cetățean al monolitului fisurat încă dintru început UE întocmai ca o batistă fluturată în semn de adio pe peronul dezolant al unei gări singuratice de mâna unui necunoscut. De fapt, termenul democrație și-a pierdut de mult și definitiv sensul său denotativ inițial, existând azi, așa cum spuneam în paragraful anterior, drept simplul paravan acoperitor al multiplelor jocuri de culise ale guvernelor lumii și a
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intre_democratia_nenascuta_inca_s_magdalena_albu_1348999064.html [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
la hatchback și pasagerii săi îndelung, cu lăcomie. Marcel era tăcut, bând cafea dintr-un pahar cafeniu de plastic. Colorații se risipiseră din jurul prăvăliei, becul aprins semnalizându-i deschiderea. Afară, fiind șase treizeci anti-meridian, pădurea de fier și cerșetorii săi singuratici erau scufundați într-o mare de albastru foarte închis, iar un corp ceresc răsărea de după dealul pe care era așezat cimitirul ortodox. Era o priveliște sinistră, plăcile funerare fiind ușor luminate, una câte una, alături de biserica săracă care le ținea
SCRIITORII MEDIOCRI FAȚĂ DE VIAȚA DE CELEBRITATE de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1454780387.html [Corola-blog/BlogPost/353924_a_355253]
-
și cândva la o limită deopotrivă esențializizată ca frumoasă și dureroasă, loc și timp în care: „Ca oglinda/ Arăți ce ai// Dimineața te-a lăsat singur// Ca un adevăr/ Arăți singurătatea ta totală// Seara te-a așteptat pe veci” (Zi singuratică). Poemul programatic pentru întreg cuprinsul ne convinge să privim multidimensional atât cât putem noi cunoaște și recunoaște după semnele vitale ale (sub)conștientului: „Iubesc cei ce așteaptă/ Departe în lipsă în întrerupere/ E frumoasă durere monologul/ Cum a pornit cum
DANIEL MARIAN DESPRE MUHARREM KURTI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1481203096.html [Corola-blog/BlogPost/372925_a_374254]
-
îmblănite, Cai vor scoate aburi calzi printre nămeți, Și-or mai fi colibe, poate, părăsite, Pînă-n faptul unei albe dimineți. Sub covorul iernii, un oraș apatic Vom lăsa în urmă fără de regret, Ca pe-un zbor al spaimei, frînt și singuratic, Ca pe-o răstignire albă, de concret. O să-ți scriu pe-un bulgăr că mi-ai fost departe, O s-aprind cald focul, eu, care sînt frig, O să-mi spui că viața nu e totuși moarte, O să-ți spun: “Și-acuma
PROASPÃTA NINSOARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1483198585.html [Corola-blog/BlogPost/383053_a_384382]
-
află Mănăstirea Râmeț, una dintre cele mai vechi așezăminte ortodoxe monahale din Transilvania. Drumul îngust, care duce spre mănăstire descoperă credinciosului și călătorului un monument istoric unic, datând din secolul 14, o mănăstire, cum arată Nicolae Iorga, ctitorită de călugări singuratici, căci numirea „rîmeți” nu înseamnă altceva decât „ermiți”, adică pustnici. Privitor la vechimea mănăstirii, cercetătorii au remarcat că anul de pe piatra așezată deasupra ușii de intrare în biserică: „Dintîău au fost zugrăvită s(fân)tă biserica în zilele lui Matiiaș
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]