4,631 matches
-
dara sânii îi păreau mai rotunzi, pielea mai rece și gândurile cumva mai aproape de buzunarul meu de la piept Știi... după tangoul asta n-o să mai dansăm niciodată mi-a zis și mi-am retras genunchiul dintre coapsele ei. Te sinucizi am intrebat forțând cu ? distanță ce-ncremenise între noi Nu. Punem . pam pam pam pam E ultima seară Clavirul a murit și vioară cu-n țipat scurt. culorile s-au șters și seara nu a mai mers N-a mai
Poem pentru pian și-o altă seară by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/6336_a_7661]
-
aruncat la pământ și a început să țipe. Că mă tem de mine însumi, nu mai pun bază pe nimic, sunt pierdut. Că s-au întors toate cu susul în jos, „nu-mi mai arde de nimic, nici să mă sinucid", nu mai am nici un apetit, ce voi lăsa eu în urmă? Doar o umbră, care se va înălța. Mai contează? Pot să-mi iau adio de la mine, oricum nu mă mai recunosc. M-au pus să scriu ce voiau ei
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
timpul: câteva reușite și-apoi reproșurile și resemnarea prea multă vreme absent prea multe coduri nerespectate „când alții mor după statui și nume" la 4 dimineața o nouă criză în camera de hotel în care ai fi vrut să te sinucizi inoperabil și alb ca varul cu picioarele cangrenate părăsit te vei gândi la moarte ca la un fruct înfășurat în sârmă ghimpată înțelege că frumusețea există îți va șopti un copil fără mâini aplecat peste o conservă de carne vei
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/6387_a_7712]
-
n-au putut fi încă descoperiți de poliție. Sinuciderea unei eleve de liceu În noaptea de Duminică spre Luni, Maria Dohotari, o distinsă elevă a clasei a V-a de la liceul de băieți "Ștefan cel Mare" din Suceava, s-a sinucis cu un glonte de revolver în frageda vârstă de numai 18 ani. Cauza sinuciderii e un amor nenorocit. Cadavrul nenorocitei eleve a fost transportat după ce i s-a făcut autopsia, la Pătrăuți pe Suceava, unde va fi înmormântat Miercuri 5
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
pământ. Măgarii nu mai sunt sfinți. Sătenii sunt îngroziți de bărbatul care și-a ucis cei cinci copii. Regina Mamă își doreșete o mamă. Primește o rochie din catifea roșie. Regina mamă mulțumește pentru mamă. Femeia a vrut să se sinucidă, dar s-a răzgândit. Servitoarele strâng farfuriile murdare. Botnițele miros a salivă învechită. Frumoaso, cu pistruii copiilor tăi abandonați în ploaie! Frumoaso, cu reginele care fug din palate ca să chiuie la porțile scunde! Frumoaso, cu mamele care-și târâie sufletul
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
să-i fie rostul? Într-adevăr, răspunde cu simplitate cel întrebat, revolverul își va găsi rostul "când voi fi atins de o boală prea dureroasă pentru soția mea și când, cu permisiunea ei, în chipul cel mai discret, mă voi sinucide, cu un glonț în tâmplă..." Să fie asta o urmare a asimilării învățăturii lui Confucius? întreabă interlocutorul. Cel întrebat confirmă în parte - "A avut dreptate Confucius lăsând să se înțeleagă că orice om aspirând la înțelepciune trebuie să-și poarte
Rezistența la neadevăr by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8352_a_9677]
-
pe malul Senei La miez de noapte tăcut, Iar tu i-ai povesti Despre floarea de colț din Carpați. Cântă unda, steaua vibrează, Îți citește sufletul Precum un manuscris. Axiomă este raza fugară și o bei intuind consecința - Verbele se sinucid tot mai des. Când? Pe malul Senei cu tine la braț Nu mi-e dat să pășesc. Fiecare își trimite gândurile spre celălalt Cum niște zburătoare albe, prelungi, Dar nu mai ajung. Flux amar ne încearcă, ne macină, Săptămânile noastre
Poezie by Petre Got () [Corola-journal/Imaginative/8306_a_9631]
-
care se scufundă în spaima zilei de mîine. Am înregistrat, în ultima vreme, sinucideri ale unor oameni care și-au pierdut slujbele sau care nu mai aveau soluții pentru a-și conserva situația. Un director român de la Daewoo Craiova se sinucide la el în birou, înfingîndu-și un cuțit în inimă. N-a lăsat un mesaj de adio. Disperare de moment? Da și nu prea. Nu ții un ditamai cuțitul la birou doar ca să-și ascuți creioanele cu el. Această știre a
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
Ion Vartic, hermeneutul comparatist: “...cred - scrie eseistul - că nenea Iancu face parte dintre creatorii privilegiați în care, uneori, coboară harul și care, atunci, cufundă în inconștientul textelor lor mesaje și revelații transestetice, transindividuale. (Dacă el nu știe de ce s-a sinucis Anghelache, textul său însă știe. În acest sens, Caragiale nu e autor, ci transmițător)”. Menirea hermeneutului va fi, prin urmare, să împărtășească, în momentele privilegiate de inspirație, ceva din revelația creatorului. În acest sens, hermeneutica literară își poate asocia cu
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
Scopul criticului este de a ajunge la intuiția întrebării hermeneutice corecte, aceea chemată să provoace, ca într-o maieutică de tip socratic realizată cu presupusul cititor (unul “leneș la pricepere” cel mai adesea), răspunsul explicativ cel mai plauzibil: “De ce se sinucide Anghelache? Pentru că e un anxios frustrat de frică! Și pentru a se sustrage febrei anxietății fără obiect, care îl face să aibă, în casa de bani, mai mult decât trebuie (...) acel “De ce? ...de ce, nene Anghelache?” nu ascunde nici o enigmă. Alta
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
care îl face să aibă, în casa de bani, mai mult decât trebuie (...) acel “De ce? ...de ce, nene Anghelache?” nu ascunde nici o enigmă. Alta este, după mine, întrebarea corectă, adecvată, pe care trebuie să ne-o punem: s-ar mai fi sinucis sau nu Anghelache, aflînd, în noaptea aceea, că a doua zi urmează o inspecție (mai exact, inpecția), că, în fine, inspectorul sosește?”. Metoda critică sintetizată aici de către Ion Vartic - aceeași ca în excelentul său eseu din 2000, Cioran naiv și
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
că odată cu irumperea ei în lumea literaturii, în spațiul public, acest cocon s-a destrămat, că scrisul, singurătatea scrisului ar fi ucis-o, ceea ce este posibil. În fond, scrisul poate duce și spre moarte, nu întîmplător, atîția scriitori s-au sinucis... Toate acestea sunt însă doar speculații... și din acest motiv am și renunțat la aceste interviuri, lăsîndu-le de-o parte. I-am acordat spectatorului șansa să-și pună întrebări despre Aglaja, să caute răspunsuri. Fiindcă în cele din urmă nimeni
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
aceste interviuri, lăsîndu-le de-o parte. I-am acordat spectatorului șansa să-și pună întrebări despre Aglaja, să caute răspunsuri. Fiindcă în cele din urmă nimeni, nici măcar partenerul ei de viață nu poate afla răspuns la întrebarea: de ce s-a sinucis Aglaja, de ce a fost într-atît de deprimată, de tulburată, încît s-a decis să renunțe la viață... Imaginea finală a filmului este însoțită sonor de cuvintele încredințate de scriitoare, benzii de casetofon: fraza în care se împletesc expresia dorinței de
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
și ucroniei ființei: „tot ce am făcut am greșit. Fiecare drum pe care am pornit/ a dus în același loc - un fel de nicăieri: pe marginea unei prăpăstii,/ (de fapt un simulacru de prăpastie. n-are adîncime./ nu te poți sinucide în ea. cel mult/ poți să-ți rupi un picior...). de tine am voit să mă apropii/ să ne amestecăm atomii ineluctabil definitiv/ ca legumele în supa care fierbe armonios pe aragaz/ și n-am izbutit. sînt mai departe de
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
fotografia din luna mai, plină de bărbăție sfidătoare. Amîndouă ipostazele îl compun, îl alcătuiesc. Și totuși, un dictator ca și ninsoarea din acest mijloc de decembrie. Fără anvergură. Hitler, Goering și-au pus pastila în gură, au preferat să se sinucidă decît să cadă prizonieri. E o dimensiune și în gestul ăsta! Cît de slab, de temător, de laș mi se pare fiara asta cu două capete. Trabucul a dispărut, feciorii lui sînt morți, dezastru pe pămînt...El își plimbă mîna
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
evrei din ziua de azi nu mai vor să fie evrei. E, însă, prea târziu pentru o asimilare deplină. Oricine va câștiga războiul ce se apropie ne va lichida. - Poate că-l vor câștiga democrațiile. - Democrațiile sunt pe cale să se sinucidă. - Bine, nu-ți lăsa cafeaua să se răcească. Dacă nu te-ai hotărât s-o cari în spinare pe nătânga asta de Șoșa, ai putea ajunge ușor în America. Acolo, evreul se mai descurcă. Eu mă pot întoarce, dar gândul
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
a mai fost terminat niciodată, ar fi urmat să se cheme Le Printemps des Morts. Simpatizanții ei au format un curent numit clotildism, care a fost denunțat de biserică și i-a făcut pe șaizeci de opt adolescenți să se sinucidă extatic, aruncîndu-se în gol de pe Arcul de Triumf. Implicarea ulterioară a Clotildei în politică și religie a fost urmată de mariajul simbolic cu un bivol alb în Bois de Boulogne. Bine cunoscutele ei dueluri, în care a rănit trei academicieni
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
epigrame în care Stalin apare drept „munteanul de la Kremlin, asasinul și mâncătorul de oameni“. Din prima detenție se alege cu un șoc psihotic, atenuat ulterior, dar care va lăsa sechele pe toată viața. În exilul de la Cerdîn încearcă să se sinucidă. Urmează o altă perioadă de exil, la Voronej (1935-1937). Incapacitatea lui structurală de a accepta ce se întâmplă cu istoria îl face să scrie noi și noi texte „contrarevoluționare“. E arestat în mai ’38 și dus la Vladivostok, unde moare
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
și despre condițiile organizării și acțiunii tendinței situaționiste internaționale. Devine apoi directorul revistei mișcării, semnează texte și filme doctrinare și se manifestă ca lider de opinie și de conștiință în deceniile 7 și 8. În noiembrie 1994, grav bolnav, se sinucide. Au trecut aproape patru decenii, iar Societatea spectacolului a cunoscut nenumărate ediții, comentarii și traduceri. Cu toate acestea, după mărturisirile autorului ei, în tot acest timp nu a schimbat nici măcar un cuvânt din cuprinsul ei. Cele 221 de teze, grupate
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
fraze care nu anunța nimic: "și timpul nu mai era timp, era o hârtie ruptă în mii de bucăți", "cerul era ca o cârpă, o plasă enormă de muselină contra țânțarilor", "taci ca o lampă de abajur în care se sinucid noaptea fluturii", "mergeam ca spre viață sau ca spre o dulce pierdere"... Cinematografice prin mobilitatea percepției și prin acuratețea detaliului, prozele nu dezvoltă un epic propriu-zis, poate cu excepția Duminicii muților. Gesturile și mișcările converg mai degrabă spre semnificativ, sunt oarecum
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
ucise cu gloanțe țintite direct în cap? Dar faptul că răniți superficial au murit în mod suspect la spital? România a fost supusă unui război electronic? Cui aparțineau simulatoarele care au terorizat soldații și populația civilă? Generalul Milea s-a sinucis sau a fost asasinat? Generalii Gușe și Stănculescu sînt eroi sau criminali? De ce parte a baricadei a acționat misteriosul general Vlad, fostul șef al Securității? Cum se explică faptul că Armata, forțele MI și ale Securității s-au subordonat lui
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
dat la maximum, iar Haralampy, după zece minute, mi-a urlat la ureche: -Bade, mi-e dor de Andreea Esca, Mihai Tatulici, Silviu Brucan, Valentina Fătu, Florin Călinescu, Alessandra Stoicescu, Rodica Culcer, Andreea Marin și... și mă duc să mă sinucid. Și dus a fost. Dacă-l găsesc, și Revelionul îl vom petrece tot la țară...
Amintire de la Crăciun by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12079_a_13404]
-
negru al decadenței. Era (er)zațului. Accelerarea degradării sfinxului. Molohul molozului. Silozuri de osuare înstrăinătate. Văzduhul ca potop - tornadele hibride în cascadele cărora se aruncă inginerii de poduri de pe podurile pe care nicicând nu le vor înălța. Ultimul s-a sinucis plutonul de execuție. Notă de subsol încrederea entuziastă în posibile izbânzi nu e decât parte componentă a memoriei unui on de peste cinci- zeci de ani - adică exact inversul încrederii - ceva greu de imaginat dacă nu ai foarte dezvoltat simțul măsurii
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/12102_a_13427]
-
I.L. Caragiale" din Ploiești mi-au luat un interviu intitulat: "Un scriitor incomod". Cred că este exact ceea ce mă definește... A vorbi despre rațiune, logos, cauzalitate, justiție ar însemna să vorbim despre frînghie în casa spînzuratului care nu s-a sinucis, ci... a fost ucis. Trăim într-o lume schizofrenică, grotescă, o lume de saltimbanci și clovni care își arogă dreptul de a vorbi în numele nostru. Einstein are o fotografie cu limba scoasă. Cred că este simbolul acestei lumi în care
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
Dumitru HÎNCU Ay, ce Revelioane interesante ne-au transmis televiziunile! Totul în direct, totul natur. Realizatorii și prezentatorii își imaginaserăcă 98,3 la sută dintre telespectatorii români au insomnii, umblă pe acoperișuri și se sinucid fiindcă li se transmit prea puține glume idioate, gaguri ieftine, sau poante la care se râde sub amenințarea Kalașnikovului. După această noapte de revelion, viața va intra în normalul ei și nu vor mai fi nici probleme de ordin demografic
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]