229 matches
-
unei substanțe care în epoca a fost considerată un remediu miraculos: L-DOPA (levodihidrofenilalanina), precursor natural al dopaminei, un neurotransmitator al carui deficit provoacă cel mai adesea simptomele parkinsoniene. Sub tratamentul cu L-DOPA, starea pacienților a semănat cu o sinusoida tristă: mai întîi o remisiune fulgerătoare, bolnavilor revenindu-le vigoarea pînă la treaptă agitației. Cei care nu puteau face măcar un pas au început să danseze, cei care nu scoteau un sunet au început să cînte fără efort și cei
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
suprafeței prelucrate) [125]. În continuare, sunt prezentate sintetic o serie de noțiuni ce descriu rugozitatea - termeni și denumiri care apar în majoritatea lucrărilor de profilometrie [126]. Definirea și simbolizarea principalilor parametri care definesc rugozitatea unei suprafețe Parametru de profil (descrierea sinusoidei) Simbolul utilizat ISO 4287/2002 Înălțimea maximă a vârfului profilului măsurat Rp Adâncimea maximă a vârfului profilului măsurat Rv Înălțimea maximă a profilului Rz Înălțimea medie a elementelor profilului Rc Înălțimea totală a profilului Rt Abaterea medie aritmetică a profilului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
nu putem pune Chartres pe al patrulea, pentru că-i evident că planul trebuie să cuprindă toate centrele din Europa. Și apoi, abandonăm În felul ăsta pista mistică, pentru a elabora o pistă politică. Deplasarea pare să aibă loc după o sinusoidă, fapt pentru care va trebui să urcăm din nou În nordul Germaniei. Acuma, dincolo de fluviu sau de apă, adică peste Rin, pe pământ nemțesc, se află un oraș, și nu o biserică, Închinată Mariei. Aproape de Danzig se afla un oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în ansamblul său. 8.2. Metabolismul glucidic Producția endogenă de glucoză. Producția endogenă de glucoză este asigurată de ficat (80-90%) și rinichi (10-20%). Între utilizarea periferică de glucoză și producția endogenă de glucoză există o relație inversă, redată prin două sinusoide care se intersectează (fig.4 Creșterea insulinemiei plasmatice inhibă producția endogenă de glucoză; dimpotrivă, scăderea insulinemiei plasmatice conduce la o creștere a producției endogene de glucoză. Efectul inhibitor maximal se instalează după ~ 3 ore, deși începe imediat după scăderea insulinemiei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
ICSH (hormon de stimulare a celulelor interstițiale). Erecția este un act reflex vascular, rezultat din creșterea fluxului sanguin la nivelul țesutului erectil penian. În afara actului sexual, arteriolele corpilor cavernoși, găsindu-se în stare de vasoconstricție, împiedică deplasarea sângelui spre vasele sinusoide ale acestora. În timpul excitației sexuale, de natură reflexă sau psihică, sistemul vascular arteriolar se dilată, permițând stagnarea sângelui și angorjarea țesutului erectil. La producerea stazei și apariția rapidă a erecției contribuie și blocarea circulației de întoarcere prin golirea și compresia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tumorilor primare. MODIFICĂRILE HISTOLOGICE ALE GANGLIONILOR LIMFATICI SATELIȚI Histiocitoza sinusală, hiperplazia centrilor germinativi, hiperplazia zonei paracorticale, sunt expresia reacției imunitare a țesutului limfoid loco-regional, cu posibil rol protector față de proliferarea și diseminarea neoplazică. Hiperplaziei de histiocite, care umplu și destind sinusoidele ganglionilor limfatici, denumită histiocitoza sinusală, i s-a atribuit semnificația de indicator prognostic favorabil al carcinoamelor din cele mai variate localizări. În acord cu interpretarea dată histiocitozei sinusale este coincidența acesteia cu alte modificări microscopice, sugestive pentru rezistența imună a
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
putință, foarte facil. Noi autorii am observat că „shunt-ul” (scurtcircuitul arterio-venos) este caracteristic meningioamelor maligne (deși nu în toate cazurile se poate evidenția angiografic !) aflate într-un anumit stadiu de evoluție, stadiu în care vasele de neoformație de tip imatur, sinusoide și/sau rectilinii, fără structuri elastice sau musculare dar cu terminații nervoase (amielinice ?), capilare sau precapilare, formează o rețea anarhică care, dezvoltată în paralel cu rețeaua vasculară normală din țesuturile vecine sănătoase nu rezistă presiunii sângelui din vasele pedicului arterial
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către vena portă este practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
crește, astfel că debitul sanguin prin ficat este foarte redus, șuntând cea mai mare parte din organ. Constricția arteriolelor mezenterice reduce debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Constricția arteriolelor mezenterice reduce debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
o mare sărbătoare pentru întreaga familie la terminarea liceului copilului). Era “pour le grand amour de mon frère”, el fiind la o clasă de franceză. Spuneam unei prietene, fiziciană și ea (fina mea) că viața mea a fost ca o sinusoidă, cu urcușuri și coborâșuri. Și mai ales tot timpul a trebuit să aleg. Nu știu dacă am ales bine și cred că și de acum înainte, dacă voi mai avea vreo încercare, nu știu dacă voi alege bine. In acest
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
plexului celiac, în apropierea ovarului și testiculului. Vascularizația arterială este reprezentată de 11-12 ramuri care pleacă de la nivelul aortei, arterei renale sau frenice. Arterele formează o rețea subcapsulară de capilare, care traversează radiar zona fasciculată și formează o rețea de sinusoide în zona reticulată, după care se deschid în vena centrală a glandei. Inervația simpatică primește ramuri de la simpaticul toraco-lombar, iar inervația parasimpatică este asigurată de ramuri vagale. Histologia corticosuprarenalei Corticala suprarenalei este formată, de la suprafață spre profunzime, din trei zone
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Erecția presupune integrarea stimulilor erotici la nivel cortico-diecefalic, transmiterea excitației până la nivelul parasimpaticului sacrat și de aici, pe calea plexului pelvic și a nervilor rușinoși, până la nivelul penisului. Corpii cavernoși ai penisului sunt formați dintr-un sistem de spații lacunare, sinusoide care sunt contractate în stare de flaciditate prin intervenția noradrenalinei care acționează prin intermediul receptorilor alpha 1 și 2 adrenergici, producând contracția sinusoidelor. Sub acțiunea excitației sexuale la nivelul penisului, fibre nervoase non-adrenergice, non-colinergice eliberează principalul agent erectogen, monoxidul de azot
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
a nervilor rușinoși, până la nivelul penisului. Corpii cavernoși ai penisului sunt formați dintr-un sistem de spații lacunare, sinusoide care sunt contractate în stare de flaciditate prin intervenția noradrenalinei care acționează prin intermediul receptorilor alpha 1 și 2 adrenergici, producând contracția sinusoidelor. Sub acțiunea excitației sexuale la nivelul penisului, fibre nervoase non-adrenergice, non-colinergice eliberează principalul agent erectogen, monoxidul de azot, care stimulează formarea de cGMP (gunaozin-monofosfat ciclic). cGMP stimulează adenilat-ciclaza cu formare de cAMP, care produce relaxarea musculaturii sinusoidelor corpilor cavernoși și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
adrenergici, producând contracția sinusoidelor. Sub acțiunea excitației sexuale la nivelul penisului, fibre nervoase non-adrenergice, non-colinergice eliberează principalul agent erectogen, monoxidul de azot, care stimulează formarea de cGMP (gunaozin-monofosfat ciclic). cGMP stimulează adenilat-ciclaza cu formare de cAMP, care produce relaxarea musculaturii sinusoidelor corpilor cavernoși și a arterelor peniene și umplerea cu sânge, sub presiunea spațiilor lacunare, a corpilor cavernoși cu dezvoltarea tumescenței și a erecției complete. Efecte erectogene locale fiziologice mai au prostanoizii (PgE1) și VIP. După terminarea actului sexual, sistemul adrenergic
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
a arterelor peniene și umplerea cu sânge, sub presiunea spațiilor lacunare, a corpilor cavernoși cu dezvoltarea tumescenței și a erecției complete. Efecte erectogene locale fiziologice mai au prostanoizii (PgE1) și VIP. După terminarea actului sexual, sistemul adrenergic erectolitic determină contracția sinusoidelor și detumescența. Actul sexual presupune integritatea mecanismelor neuro-dicefalice care controlează comportamentul sexual și stimulează dorința sexuală, în care un rol esențial revine testosteronului, integritatea sistemului nervos central și periferic, a sistemului vascular arterial și venos al penisului, funcționarea mecanismelor neurovasculare
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către vena portă este practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]