496 matches
-
de gradul de inflație a plămânului, iar, în axul perpendicular pe membrana alveolo-capilară, de presiunea transmurală. Presiunile în circulația pulmonară. Vasele pulmonare funcționează la un nivel de joasă presiune, condiționată de presiunea mică pe care o dezvoltă ventriculul drept în timpul sistolei, de complianța mare a sistemului vascular pulmonar și de rezistența mică pe care o opune acesta la curgerea sângelui. La fiecare sistolă, presiunea în artera pulmonară și ramurile ei principale atinge rapid valoarea de 20-25 mmHg. Urmează apoi o scădere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcționează la un nivel de joasă presiune, condiționată de presiunea mică pe care o dezvoltă ventriculul drept în timpul sistolei, de complianța mare a sistemului vascular pulmonar și de rezistența mică pe care o opune acesta la curgerea sângelui. La fiecare sistolă, presiunea în artera pulmonară și ramurile ei principale atinge rapid valoarea de 20-25 mmHg. Urmează apoi o scădere până la nivelul incizurii dicrote (d), care se datorește închiderii valvulelor sigmoide, și o descreștere de tip exponențial până la valoarea minimă telediastolică de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu ajutorul diluției unor indicatori vasculari injectați alternativ în trunchiul arterei pulmonare și la nivelul urechiușei stângi, urmată de cuantificarea indicatorilor în una din arterele sistemice. Volumul sanguin arterial pulmonar este de 120-150 ml la sfârșitul diastolei și 170-200 ml în sistolă. Volumul spațiului capilar, obținut prin metode morfometrice, este de aproximativ 170 ml (90-240 ml). Variații fiziologice apar în starea de repaus (80 ml) față de condițiile de efort (160 ml) și, de asemenea, în clinostatism față de ortostatism. Datorită gravitației, volumul sanguin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
debitul cardiac de 3,1 l/min și se realizează mai ales pe seama scăderii frecvenței cardiace care diminuă cu 25% față de volumul sistolic crescut cu 17%; travaliul ventriculului stâng =4,1 Kg. Condițiile de muncă ale inimii reflectate prin durata sistolei (0,314 secunde) a diastolei (0,764 secunde) și a timpului de punere în tensiune (0,124 secunde) sunt mai bune decât la cei neantrenați. În concluzie, aparatul cardiovascular prezintă modificări acute mari, determinate de efortul din timpul antrenamentului și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
și de apărare. Participarea sistematică a unui fotbalist la pregătire și la competiții timp de mai mulți ani duce la modificarea profilului hemodinamic al acestuia, remarcându-se în acest sens bradicardia, o ușoară creștere a tensiunii arteriale diastolice, creșterea duratei sistolei și diastolei, scăderea importantă a volumului sistolic și a debitului cardiac, precum și creșterea importantă (uneori cu 100%) a rezistenței periferice totale. Modificările respirației la fotbaliști \ În diferitele faze ale jocului de fotbal, respirația externă prezintă modificări în sensuri diferite și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
timp, din momentul debutului activării cardiace și până în momentul începutului unei noi activări. La o frecvență cardiacă de 75 bătăi/minut, durata unui ciclu cardiac este de 0,8 secunde, din care în jur de 0,3 secunde revin contracției (sistola) și 0,5 secunde relaxării (diastola), [62]. Variațiile presiunilor din cavitățile inimii și vasele mari în timpul ciclului cardiac au fost înregistrate pentru prima dată la om de Wiggers în anul 1921. Având în vedere că fenomenele mecanice ale inimii sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
dată la om de Wiggers în anul 1921. Având în vedere că fenomenele mecanice ale inimii sunt declanșate de cele electrice prin intermediul cuplului electrocontractil, aceste variații de presiune se raportează la ECG ca și traseu de referință (fig. 5.36). Sistola atrială Debutează concomitent cu vârful undei P de pe ECG, întârziere datorată cuplului electro-contractil la nivel atrial. Corespunzător secvenței de depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
prin intermediul cuplului electrocontractil, aceste variații de presiune se raportează la ECG ca și traseu de referință (fig. 5.36). Sistola atrială Debutează concomitent cu vârful undei P de pe ECG, întârziere datorată cuplului electro-contractil la nivel atrial. Corespunzător secvenței de depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la 4-6 mmHg pentru AD și 7-8 mmHg pentru AS. Pe parcursul sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
datorată cuplului electro-contractil la nivel atrial. Corespunzător secvenței de depolarizare, sistola atrială progresează de sus în jos în pereții atriilor, determinând prin contracția acestora o creștere a presiunii atriale până la 4-6 mmHg pentru AD și 7-8 mmHg pentru AS. Pe parcursul sistolei atriale, valvele atrioventriculare sunt deschise, astfel încât curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
curba presiunii atriale se suprapune peste cea a presiunii ventriculare, cu existența însă în permanență a unui gradient de presiune atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
atrioventricular care asigură sensul de curgere al sângelui. Deși la unirea venelor cu atriile nu există un sistem valvular, în timpul sistolei atriale sângele nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
nu refluează în vene datorită caracterului peristaltic al contracției atriale, care progresează de sus în jos. Rolul sistolei atriale este cel de a desăvârși umplerea ventriculară având în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau la subiecți cu tulburări de relaxare ventriculară. La sfârșitul sistolei atriale în fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
în mod normal o pondere de 25-30% din aceasta. Deși în condiții normale sistola atrială nu este indispensabilă pentru umplerea ventriculară, importanța ei poate să crească semnificativ în stenoza mitrală sau la subiecți cu tulburări de relaxare ventriculară. La sfârșitul sistolei atriale în fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum telediastolic (end-diastolic) de aproximativ 120-130 ml. Presiunea ventriculară corespunzătoare acestuia va fi de 6 mmHg pentru VS și2,5 mmHg pentru VD. Contracția ventriculară izovolumetrică Este prima
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
fiecare ventricul se va acumula o cantitate de sânge numită volum telediastolic (end-diastolic) de aproximativ 120-130 ml. Presiunea ventriculară corespunzătoare acestuia va fi de 6 mmHg pentru VS și2,5 mmHg pentru VD. Contracția ventriculară izovolumetrică Este prima fază a sistolei ventriculare, debutând la scurt timp după începutul complexului QRS pe ECG și durând din momentul închiderii valvelor atrioventriculare până în momentul deschiderii valvelor sigmoide. Datorită dispoziției anatomice specifice a sistemului excito-conductor la nivel ventricular, contracția invadează ventriculii din spre vârf spre
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ventricul. Astfel se produce o creștere lentă a volumului ventricular în timp ce presiunile atriale scad lent, atingând aproape un platou. Faza de umplere rapidă și diastazisul, realizate numai pe baza gradientului de presiune atrioventricular, au contribuția majoră la umplerea ventriculară, ponderea sistolei atriale fiind în mod normal mult mai redusă. Datorită regimurilor presionale și a complianței arterelor mari diferite, nu există o concordanță perfectă între fazele ciclului cardiac pentru inima dreaptă și inima stângă. Astfel, valva mitrală se deschide după valva tricuspidă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Indici clinici ai contractilității Dacă pentru presarcină și postsarcină există parametri măsurabili în condiții clinice care să le cuantifice, este mult mai dificil de a găsi astfel de parametri care să evalueze contractilitatea independent de valorile presarcinii și postsarcinii. Deoarece sistola ventriculară este formată din contracția izovolumetrică și faza de ejecție, există indici ai contractilității care caracterizează fiecare din cele două faze. Viteza maximă de creștere a presiunii ventriculare. Reprezintă cel mai folosit indice al contracției izovolumetrice ventriculare. Viteza de creștere
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
contractilității ci pentru a estima variațiile contractilității la același subiect în diferite situații [57]. Fracția de ejecție. Este cel mai important indice caracterizând faza de ejecție, reprezentând proporția din volumul ventricular inițial care este expulzată în circulație cu ocazia fiecărei sistole. Înregistrarea simultană a presiunii din VS concomitent cu viteza de creștere a presiunii (dP/dt) la același subiect în diverse condiții clinice. Administrarea de Isoprenalină (stimulator ) crește dP/dtmax prin creșterea contractilității miocardice, în timp ce valoarea presiunii maxime din VS scade
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
43). Modificările relației volum-presiune în alterări ale funcției ventriculare diastolice și aspectul fluxului trasmitral estimat prin ecografie Doppler corespunzător acestor situații. În mod normal viteza fluxului transmitral în timpul fazei de umplere ventriculară rapidă (unda E) o depășește pe cea corespunzătoare sistolei atriale (unda A). În condițiile alterării relaxării izovolumetrice, scăderea de presiune pe parcursul acestei faze este redusă, ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
corespunzător acestor situații. În mod normal viteza fluxului transmitral în timpul fazei de umplere ventriculară rapidă (unda E) o depășește pe cea corespunzătoare sistolei atriale (unda A). În condițiile alterării relaxării izovolumetrice, scăderea de presiune pe parcursul acestei faze este redusă, ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral. În condițiile alterării complianței ventriculare, în timpul umplerii ventriculare rapide presiunea intraventriculară crește excesiv de mult, așa încât sistola atrială are
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
redusă, ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral. În condițiile alterării complianței ventriculare, în timpul umplerii ventriculare rapide presiunea intraventriculară crește excesiv de mult, așa încât sistola atrială are o eficiență diminuată; ca urmare unda A devine mult mai mică decât unda E (modificat după [57]). Debitul cardiac Reprezintă cantitatea de sânge împinsă de fiecare ventricul în circulație pe parcursul unui minut. Ventriculul împinge în circulație cu fiecare
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ascultându-se cel mai bine în spațiul intercostal 2-3 parasternal stâng. El debutează după închiderea valvei mitrale la un interval de timp de 30-35 secunde numit interval mecano-acustico sistolic, fiind datorat vibrațiilor pereților ventriculari și coloanei de sânge din timpul sistolei ventriculare; corespunzător acestora se disting trei componente distincte ale Z1 (fig. 5.50). Zgomotul II (Z2) are o frecvență de 50-70 Hz și durată de 80 100 ms, ascultându-se cel mai bine parasternal la nivelul spațiului intercostal II. El
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de sânge care apar la trecerea de la relaxarea activă la distensia ventriculară. Zgomotul IV (Z4) apare ca un grup de vibrații de frecvență joasă și amplitudine redusă, care precede Z1, fiind determinat de accelerarea suplimentară a coloanei de sânge datorită sistolei atriale. Zgomotele III și IV pot fi înregistrate grafic dar nu pot fi auzite în mod normal, ritmul cardiac normal perceput la ascultația cordului fiind un ritm în doi timpi, determinat de zgomotele I și II. Ritmul de galop este
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
circulație). La nivel pulmonar sângele preia oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în aer; circulația pulmonară este discutată în detaliu la capitolul de fiziologie a respirației. Inima pompează ritmic sânge în artere în cadrul unui ciclu funcțional de contracție (sistolă) și relaxare (diastolă), numit ciclu cardiac (revoluție cardiacă). Activitatea ritmică permanentă a inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
plasate între generatorul de semnal și detectorul corespunzator (reo-, ultrasono-, fotopletismografie). Toți parametrii de tip pletismografic prezintă variații corespunzătoare cu fluctuațiile cantității de sânge prezente în structura explorată, deci urmăresc variațiile debitului sanguin regional. Prin pletismografie se pot înregistra modificările sistolo diastolice ale debitului sanguin, precum și variații de debit determinate de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară, fiind astfel realizată o mai bună umplere cu sânge a ventriculelor. Există o terminologie clasică privind activitatea cardiacă, bazată pe așa-numitele funcții ale miocardului (care se referă de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]