725,910 matches
-
apusene se sfârșea războiul, în celelalte începea unul ascuns, care a durat până zilele noastre și în unele locuri mai durează încă. Războiul comunismului împotriva oamenilor. Asta nu e o vorbă, e o realitate. Noi ne aflăm acum în aceeași situație în care se aflau unele țări apusene după război, dar ne e de două ori mai greu dacă te gândești că războiul împotriva oamenilor a durat patru decenii și jumătate"6. Perspectiva unui război rece cu împărțirea sferelor de influență
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Est a fost consecință nu doar a timidității și a fricii, ci și a lipsei de leadership, a consecventei. Mai mult, regele face trimitere la "înșelarea" Occidentului în cele două momente care ar fi putut să provoace o răsturnare a situației din Europa, în raporturile dintre Est și Vest. Totodată, retragerea sovietică din 1958 și politica externă duplicitara a României comuniste a folosit, din perspectiva regelui, unui climat de înșelare continuă a Occidentului, culminând cu transformarea dictatorului Nicolae Ceaușescu într-un
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
între latura morală a acestui demers (acela de a folosi forța armata pentru a apăra hotarele naționale) și dimensiunea disproporționată a celor două armate, opinând că oamenii politici care au hotărât atunci, în vara lui 1940 acest lucru, probabil, evaluând situația, au decis că "erapoate mai bine să accepte o situatie umilitoare și să salvgardeze independența restului țării"17. Statutul actual al Republicii Moldova, de stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene, este pentru Mihai I o garanție asupra coordonatelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
republici sovietice - n.n.) și o șansă ratată de a dezavua pactul prin care soarta acesteia fusese decisă în august 1939. Prezenta Armatei Roșii pe teritoriul Moldovei era la începutul anilor '90, în opinia regelui de, o dovadă incontestabila a unei situații grave, a unui îngheț geopolitic ce afecta, deopotrivă, atât Republică Moldova cât și România. Totodată, Mihai I vede inacceptabilă situația în care independența Republicii Moldova este declarată, nu și cucerita, "dovadă că pe teritoriul ei staționează o armată antrenată de la începuturi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Prezenta Armatei Roșii pe teritoriul Moldovei era la începutul anilor '90, în opinia regelui de, o dovadă incontestabila a unei situații grave, a unui îngheț geopolitic ce afecta, deopotrivă, atât Republică Moldova cât și România. Totodată, Mihai I vede inacceptabilă situația în care independența Republicii Moldova este declarată, nu și cucerita, "dovadă că pe teritoriul ei staționează o armată antrenată de la începuturi să nu apere interesele naționale. Dacă nu ai o armată proprie, iti lipsește însușirea independenței". Considerațiile monarhului fac, de asemenea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
adversarilor, crearea unei camarile politico-financiare, toate acestea au adus o faima extrem de negativă asupra rolului monarhului pe plan național și au antrenat ideea potrivit căreia țară avea nevoie de un "conducător". Pierderea provinciilor românești în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza dintre regele Mihai și mareșalul Ion Antonescu 23
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
apare acum, pentru români, România și monarh și din postura de victime a inacțiunii Occidentului până la debarcarea lui Ion Antonescu. Regele ține să precizeze că noi teorii care criticau deciziile sale de la 1944 sunt născute fie din necunoașterea exactă a situației militare și internaționale de la acea vreme, cât și din dorința de a denigra politic un act istoric. Invazia Armatei Roșii apare că inevitabilă în condițiile în care, spunea Mihai I - soarta României era "clară și neomenoasa și fusese pecetluita". Regele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe care trebuie să o amintesc: acum, cănd mii de refugiați bat la porțile continentului nostru, tentațiile populismului și rasismului riscă să renască. Împreună cu statele Europei, avem datoria de a le respinge. Sunt convins că putem să depășim împreună această situație complicată, să fim mai puternici și mai uniți în urma acestei experiențe. Din perspectiva paradigmei de securitate națională extinsă, cât de limpede este linia de demarcație dintre responsabilitățile nord-atlantice și cele locale în asigurarea securității României? Când vă întrebăm acest lucru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stat fiind acordat doar cu acceptul Comisiei Europene, și nici de efectele benefice pe care l-ar fi produs o structură sănătoasă a fluxului investițiilor străine directe. Luând în considerare cele enumerate mai sus, putem explica cu mai mare ușurință situația în care se află astăzi producția industrială din România: comenzile industriale sunt direct legate de cererea și evoluțiile sectoarelor industriale din statele din care provin investițiile străine; incapacitatea industriei care beneficiază de participație străină de a se dezvolta pe orizontală
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politică" se poate ajunge mai ales pe calea mobilizării cognitive 12. De unde și importanța unor științe-mediatoare precum istoria sau economia în dezvoltarea facultăților de înțelegere practică a vietii cotidiene și de recunoaștere/ acceptare imediată a proximității conflictului. Revenind acum la situația României veaculului al XIX-lea, vom descoperi că există o relație directă între nivelul de alfabetizare politică și gradul de "mobilizare cognitivă": educația politică nu se poate face în absență curiozității (suscitate de presa internațională sau de limbajul specializat al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la Parlamentul englez ca instituție de prestigiu sunt mult mai frecvente decât cele care au în vedere Adunarea națională franceză. De asemenea, precizam că ocurentele cuvintelor "Francia/ Franța", "francez" și, respectiv, ocurentele cuvintelor "Englitera/ Anglia", "englez" se află într-o situație de aproximativa paritate. Astfel, "Francia" apare de 47 de ori, "Franța" de 21 de ori "francez" apare de 72 de ori, în timp ce "Englitera" apare de 30 ori, Anglia apare de 32 de ori iar "englez" de 27 de ori (la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și configurați (în funcție de asociere); în principali și secundări (în funcție de dominantă acțiunii lor); în agenți fizici (sonori, luminoși), chimici, biologici, psihologici; în agenți stresori cu semnificație individuală sau colectivă (în funcție de numărul indivizilor afectați)6. În ceea ce privește stresul psihic, se admite îndeobște, că situațiile ce îl pot genera sunt: semnificația unui eveniment, apariția unor circumstanțe neobișnuite pentru individ, care îl surprind nepregătit să le înfrunte; angajarea individului într-o relație sau acțiune exagerată; particularități ale contextului social; un mod subiectiv de a percepe solicitările
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
îl pot genera sunt: semnificația unui eveniment, apariția unor circumstanțe neobișnuite pentru individ, care îl surprind nepregătit să le înfrunte; angajarea individului într-o relație sau acțiune exagerată; particularități ale contextului social; un mod subiectiv de a percepe solicitările mediului; situații conflictuale existente în familie, în profesie sau la nivel intelectual; apariția unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop, ceea ce duce la frustrare; diferite situații perturbatoare cauzate de agenți fizici (zgomote, vibrații, fluctuații de temperatură)7 și altele. Stresul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acțiune exagerată; particularități ale contextului social; un mod subiectiv de a percepe solicitările mediului; situații conflictuale existente în familie, în profesie sau la nivel intelectual; apariția unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop, ceea ce duce la frustrare; diferite situații perturbatoare cauzate de agenți fizici (zgomote, vibrații, fluctuații de temperatură)7 și altele. Stresul, indiferent de tipul sau, apare în procesul de adaptare permanentă a organismului uman la mediu (aici putând vorbi atât de mediul natural cât și de cel
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stres negativ excesiv (stresul profesional, stresul la locul de muncă, stres din munca excesivă, stres din izolarea omului postmodern de natură); - un stres care vizează anumite categorii de persoane, precum persoanele private de libertate, refugiații, azilanții, persoanele confruntate cu o situație de conflict armat, de război, de genocid (dând naștere unei legislații internaționale privind special categoria persoanelor traumatizate din aceste cauze) - un stres special care privește categoria persoanelor (luate individual dar și a comunităților de persoane, mergând până la popoare întregi) confruntate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
conflict armat, de război, de genocid (dând naștere unei legislații internaționale privind special categoria persoanelor traumatizate din aceste cauze) - un stres special care privește categoria persoanelor (luate individual dar și a comunităților de persoane, mergând până la popoare întregi) confruntate cu situații de calamitate naturală sau provocată de mână omului, dezastre naturale sau produse de om (ravagii făcute de taifune, uragane, tsunami, cutremure devastatoare, inundații, incendii masive, accidente nucleare, alunecări masive de teren etc.) - un stres profesional care privește persoanele aflate în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
operațiuni militare, confruntate cu pericole specifice meseriei de militar; - un stres profesional care privește pe apărătorii drepturilor omului, pe jurnaliștii care, de asemenea, se află, în virtutea meseriei lor, în diferite zone expuse conflictelor, violențelor, care sunt martori la violente, agresiuni, situații traumatizante de toate genurile și care privesc oameni aflați în situații traumatizante. Având toate aceste aspecte în vedere, ar fi de remarcat, în opinia noastră, să se consacre, la nivel internațional (eventual sub egida ONU, printr-o rezoluție AG.ONU
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
profesional care privește pe apărătorii drepturilor omului, pe jurnaliștii care, de asemenea, se află, în virtutea meseriei lor, în diferite zone expuse conflictelor, violențelor, care sunt martori la violente, agresiuni, situații traumatizante de toate genurile și care privesc oameni aflați în situații traumatizante. Având toate aceste aspecte în vedere, ar fi de remarcat, în opinia noastră, să se consacre, la nivel internațional (eventual sub egida ONU, printr-o rezoluție AG.ONU sau printr-o declarație a statelor membre ONU, alături de recunoașterea dreptului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a statelor membre ONU, alături de recunoașterea dreptului omului de a fi protejat de stresul negativ excesiv 15) și măsurile pe care statele ar trebui să le ia pentru reducerea sau combaterea acestui tip de stres, mai bine spus, pentru gestionarea situațiilor generatoare de astfel de tipuri de stres, precum și măsurile speciale de protecție concretă privind categoriile de persoane menționate mai sus, expuse stresului negativ excesiv. În conexiune cu alte concepte precum dezvoltarea umană, securitatea umană, dezvoltarea durabilă, acest nou drept al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
măsurile speciale de protecție concretă privind categoriile de persoane menționate mai sus, expuse stresului negativ excesiv. În conexiune cu alte concepte precum dezvoltarea umană, securitatea umană, dezvoltarea durabilă, acest nou drept al omului ar contribui la îmbunătățirea și rezolvarea multor situații care, astăzi, sunt în afara protecției juridice adecvate cerințelor societății globale a sec. XXI, situații generatoare de stres negativ excesiv și care au direct impact asupra respectării celorlalte drepturi fundamentale ale omului. Între dreptul pe care il propunem în această lucrare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
negativ excesiv. În conexiune cu alte concepte precum dezvoltarea umană, securitatea umană, dezvoltarea durabilă, acest nou drept al omului ar contribui la îmbunătățirea și rezolvarea multor situații care, astăzi, sunt în afara protecției juridice adecvate cerințelor societății globale a sec. XXI, situații generatoare de stres negativ excesiv și care au direct impact asupra respectării celorlalte drepturi fundamentale ale omului. Între dreptul pe care il propunem în această lucrare (dreptul omului la a fi la adăpost de stresul negativ excesiv) și toate celelalte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a fi adoptată (tot sub egida AG.ONU), spre a alinia în mod concret nivelul de protecție a drepturilor omului cu provocările și stilul de viata postmodern, o Carta a protecției drepturilor omului metropolitan (trăitor în marile aglomerații urbane) față de situațiile și condițiile generatoare de stres specific stilului de viață metropolitan. Aici, avem în vedere configurația specifică a metropolelor atât din Nordul dezvoltat, cât și din Sudul subdezvoltat, dar și diferențele de nivel de trai și, în consecință, ai parametrilor de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
drepturi ale omului și alte cartiere sau sectoare din metropola- de la cele medii că nivel de siguranță al persoanei și că nivel de trai (decent), până la cartierele de lux). De asemenea, trebuie realizată, în cadrul organismelor abilitate de pe lângă ONU, o hartă/situație globală a condițiilor generatoare de stres negativ excesiv în marile aglomerații urbane ținând cont de localizarea geografică a metropolei respective și de tradițiile și specificul cultural, istoric, ale acesteia (de la cartierele lacustre din megalopolisurile asiatice, unde oamenii trăiesc înghesuiți într-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în care persoanele trăitoare în acest tip de cartiere pot fi supuse sau afectate de stresul negativ excesiv - de exemplu, cazuri de depresie, sindromul plictiselii cronice, al singurătății, al izolării sau dimpotrivă, cazuri privind sindromul muncii excesive sau în diferite situații generatoare de conflicte de stradă între periferie și forțele de ordine etc.). Această Carta ar realiza o enumerare a drepturilor omului pe baza exclusiv, a calității sale specifice de "om trăitor în mari aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
se elaboreze (de pildă, printr-o propunere a României în cadrul AG.ONU), o declarație privind introducerea unei zile internaționale de luptă împotriva stresului negativ excesiv, la care sa achieseze statele membre ONU, luând măsuri, pe plan național, de management a situațiilor specifice generatoare de stres, precum și de management al stresului privind categoriile speciale de persoane predispuse la stresul negativ excesiv (cele la care ne-am referit în cuprinsul lucrării). De asemenea, în etapa a doua, legat de drepturile de solidaritate (cele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]