79 matches
-
paranteză) calitățile estetice ale operei și a reflecta asupra lor. Toate aceste momente ale istoriei ideii de politică aplicabile în artă oferă diferite modele de integrare a studiilor vizuale în câmpul teoriilor artistice: atitudinea productivă teoretizată de Walter Benjamin; intervenția situaționistă prin "construirea unor situații", prin "deriva" subversivă ori "deturnarea" discursului politic în direcția teoriei artei, despre care vorbesc cei din Internaționala Situaționistă; provocarea dialogului, care ar nuanța comentariile la paradigma "societății spectacolului" luată în vizor de Guy Debord; introducerea evenimentului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
diferite modele de integrare a studiilor vizuale în câmpul teoriilor artistice: atitudinea productivă teoretizată de Walter Benjamin; intervenția situaționistă prin "construirea unor situații", prin "deriva" subversivă ori "deturnarea" discursului politic în direcția teoriei artei, despre care vorbesc cei din Internaționala Situaționistă; provocarea dialogului, care ar nuanța comentariile la paradigma "societății spectacolului" luată în vizor de Guy Debord; introducerea evenimentului aleatoriu și a seriilor discontinue în discurs, în pofida exercitării represive a procedurilor de excludere, de limitare și de determinare a condițiilor de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
politizări radicale. Multe dintre practicile artistice de orientare critică apelează la tactici care au căpătat o oarecare legitimitate așa-zis revoluționară în anii '60, odată cu dezvoltarea practicilor de jamming cultural, printre acestea remarcându-se tacticile deturnării și derivei, teoretizate de situaționiști. Structurată prin combinarea unor serii de tactici, expoziția The Interventionists a rezultat într-o colecție de texte și interviuri cu artiștii, încadrate pe baza a patru concepte operative: Nomads (Nomazi), Reclaim the Street (Reclamarea străzii), Ready to Wear (Gata de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ale globalizării virtuale. Rădăcinile mediilor tactice au fost identificate atât în manifestările mișcării dadaiste, prin cultivarea șocului și antitezei, ori în cele ale mișcării suprarealiste, prin critica socială, politică și culturală pe baza experiențelor imaginației, cât și în practica deturnării situaționiste, prin aproprierea acțiunilor, imaginilor și cuvintelor culturii dominante și schimbarea sensurilor acestora. Apărut în urma evenimentelor care au dus la căderea Zidului Berlinului, drept consecință a redefinirii activismului social, politic, economic și media, genul tactical media a început să se structureze
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
teoretizat critic de Peter Bürger în Theorie der Avangarde (1974)279 își constituie practicile în jurul reacției față de slăbirea puterii politice a artei prin integrarea în viața cotidiană. La activitatea acestor grupuri, Gene Ray o adaugă și pe cea a Internaționalei Situaționiste, care au dezvoltat atât o critică teoretică a "societății spectacolului", cât și o serie de practici de genul "construirii situațiilor" și a "decolonizării vieții cotidiene". În fine, cel de-al treilea model presupune un joc dublu între integrarea și rezistența
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
the Internet, Routledge, 2002, p. 121. 264 Termenul de "culture jamming" (un gen de "blocadă culturală") desemnează un set de tactici subversive în arta publică (printre care cele mai folosite ar fi deturnarea și comunicarea de tip gherilă, dezvoltate de situaționiști, ori marcarea sau semnalizarea clădirilor ori zidurilor prin tehnicile de tip graffiti și intervenția cu stencils, tags ori stickers, modificarea reclamelor prin tehnica adbusting, ori organizarea evenimentelor de performance și flash mob, ori a operațiunilor de hacktivism, printre care cybersquatting-ul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mărci. Reclama nu vrea să i se răspundă. Din această cauză se înmulțesc vocile care cer ca dreptul la exprimarea liberă a opiniilor să fie revendicat juridic și sub formă de suprafețe de reclamă și timpi de emisie liberi. Internaționala situaționistă Numitorul comun al tuturor mișcărilor sociale se situează în lupta împotriva autorităților, în disponibilitatea de asumare a riscurilor și în angajamentul de eliberare a momentelor de adevăr. Situaționiștii formulaseră deja necesitatea penetrării normelor și legilor în vigoare, atât în teorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
sub formă de suprafețe de reclamă și timpi de emisie liberi. Internaționala situaționistă Numitorul comun al tuturor mișcărilor sociale se situează în lupta împotriva autorităților, în disponibilitatea de asumare a riscurilor și în angajamentul de eliberare a momentelor de adevăr. Situaționiștii formulaseră deja necesitatea penetrării normelor și legilor în vigoare, atât în teorie, cât și în practică. Internaționala situaționistă fusese întemeiată în 1957 ca o uniune a cercurilor radicale artistice și intelectuale. Situaționiștii erau reprezentanții teoriei focalizării în metropolele occidentale. Revoluția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
sociale se situează în lupta împotriva autorităților, în disponibilitatea de asumare a riscurilor și în angajamentul de eliberare a momentelor de adevăr. Situaționiștii formulaseră deja necesitatea penetrării normelor și legilor în vigoare, atât în teorie, cât și în practică. Internaționala situaționistă fusese întemeiată în 1957 ca o uniune a cercurilor radicale artistice și intelectuale. Situaționiștii erau reprezentanții teoriei focalizării în metropolele occidentale. Revoluția cubaneză arătase că un grup hotărât, de dimensiuni reduse, e capabil să facă o revoluție într-o țară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
în angajamentul de eliberare a momentelor de adevăr. Situaționiștii formulaseră deja necesitatea penetrării normelor și legilor în vigoare, atât în teorie, cât și în practică. Internaționala situaționistă fusese întemeiată în 1957 ca o uniune a cercurilor radicale artistice și intelectuale. Situaționiștii erau reprezentanții teoriei focalizării în metropolele occidentale. Revoluția cubaneză arătase că un grup hotărât, de dimensiuni reduse, e capabil să facă o revoluție într-o țară din Lumea a Treia. Această experiență a fost generalizată de Che Guevara și Regis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Lumea a Treia. Această experiență a fost generalizată de Che Guevara și Regis Debray în așa-numita teorie a focalizării. Conform acesteia, un mic focar revoluționar (foco) poate declanșa o revoluție. Conceptul de „spectacol“ este central în analiza socială a situaționiștilor. Se orientează în conformitate cu analiza fetișismului mărfurilor a lui Marx, care înțelege relațiile sociale ca relații între lucruri, ceea ce în „societatea spectacolului“ (Guy Debord) este și mai mult întărit de către un totalitarism al mijloacelor de comunicare în masă. Imaginile vieții adevărate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
de către un totalitarism al mijloacelor de comunicare în masă. Imaginile vieții adevărate înlocuiesc viața adevărată. Spectacolul menține omul într-o transă de masă specifică minoratului și este un mecanism al controlului social, în care acesta apare ca o alegere liberă. Situaționiștii au dezvoltat o metodă a permanentei înstrăinări față de convențiile sociale. Prin intermediul acestei strategii subversive, ei căutau reînsuflețirea unor elemente încremenite în teorie și practică. Situaționiștii căutau fisuri în interiorul societății, pe care voiau să le mărească folosindu-se de satiră, blufuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
și este un mecanism al controlului social, în care acesta apare ca o alegere liberă. Situaționiștii au dezvoltat o metodă a permanentei înstrăinări față de convențiile sociale. Prin intermediul acestei strategii subversive, ei căutau reînsuflețirea unor elemente încremenite în teorie și practică. Situaționiștii căutau fisuri în interiorul societății, pe care voiau să le mărească folosindu-se de satiră, blufuri, provocări și violență. Scrierile și acțiunile lor conțineau o sentință executorie adresată realității. Răspândeau noi poetici radicale ale unor benzi desenate și afișe publicitare cunoscute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
pe care voiau să le mărească folosindu-se de satiră, blufuri, provocări și violență. Scrierile și acțiunile lor conțineau o sentință executorie adresată realității. Răspândeau noi poetici radicale ale unor benzi desenate și afișe publicitare cunoscute. Deturnarea (détournement) practicată de situaționiști desemnează actul de distorsionare și reinterpretare a imaginilor, evenimentelor și situațiilor. Astfel, semnificația este redefinită, convenția este încălcată, iar discursul este recucerit. Acțiunile artistice critice sunt în primul rând puneri în scenă ale unui comportament opozițional, care scot în evidență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
călugăr a reușit să țină o predică, în Duminica Paștelui, în catedrala Notre Dame, acuzând Biserica Catolică de „risipirea letală a energiei vitale în schimbul unui cer gol“. Revista publicată de grup între 1958 și 1969, „Internationale Situationiste“, documentează succesele practicilor situaționiste. Afișele publicitare și benzile desenate reinterpretate dau de înțeles că revista „Adbuster Magazine“, contemporană nouă, se află într-o relație directă de înrudire cu publicația situaționiștilor. Adbusterii pornesc campanii, care nu se deosebesc în prezentarea lor de reclamele comerciale, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
gol“. Revista publicată de grup între 1958 și 1969, „Internationale Situationiste“, documentează succesele practicilor situaționiste. Afișele publicitare și benzile desenate reinterpretate dau de înțeles că revista „Adbuster Magazine“, contemporană nouă, se află într-o relație directă de înrudire cu publicația situaționiștilor. Adbusterii pornesc campanii, care nu se deosebesc în prezentarea lor de reclamele comerciale, dar care în schimb se pronunță în avântul lor împotriva unora dintre cele mai eficiente simulacre ale lumii publicitare. Mărcile dețin idei, pentru ca în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
și de analiză a situației educative din dublă perspectivă, a elevului și a profesorului; de asemenea, amintește și însușirile care pot fi învățate/educate: acuitate vizuală, timbrul vocii, volumul atenției, calitatea memoriei etc. (Mitrofan, 1988) . Având în vedere concepțiile teoriilor situaționiste (care susțin că un factor esențial în determinarea comportamentală este situația, contextul în care se află individul), putem afirma că și situațiile care apar în contextul procesului pedagogic determină un anumit comportament specific fiecărui cadru didactic. Comportamentul pedagogic se concretizează
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a bazat întotdeauna pe un anume curent de opoziție caracteristic gîndirii franceze care-și are originea în curentul romantic și boem al secolului al XIX-lea, în patafizica lui Jarry și în gîndirea lui Nietzsche, Bataille și Debord și a situaționiștilor (o idee asemănătoare este susținută în Gane, 1991a și 1991b). Plasîndu-mă împotriva unei asemenea interpretări, insist să susțin că interesul lui Baudrillard provine din pretenția sa de a teoretiza în mod radical noi fenomene, curente și experiențe ale prezentului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
umane, spunând: „Psihologii sociali (ca și mine) tind să respingă concepția dispozițională [de centrare pe factorii interni, pe trăsăturile de personalitate - n.n.] când încearcă să înțeleagă cauzele comportamentelor neobișnuite” (p. 7). Aceasta nu înseamnă că distinsul profesor adoptă concepția contrară (situaționistă, care face din factorii de mediu cheia înțelegerii comportamentelor umane). Philip Zimbardo propune o a treia cale: abordarea sistemică, argumentând că oamenii și situațiile sunt în interacțiune dinamică. Din această perspectivă discută despre omul modern și despre societatea contemporană. Viziunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fost publicat chiar în miezul evenimentelor din mai 1968, când era în joc, cel puțin verbal, însuși faptul de a ști în mâinile cui se afla puterea. Astfel, trimitea întocmai la combinația de cuvinte și lucruri care lega, în ochii situaționiștilor, societatea de consum de "societatea spectacolului" și făcea din putere, în aparență democratică (Fondaneche, 1986), rezultatul unei "teorii a complotului", așa cum a descris-o K. Popper. Succesul acestei cărți a lui Philip K. Dick i-a împins pe editorii francezi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
împotriva panourilor publicitare instalate ilegal atât în orașe cât și în mediul rural. </p> Ideea de luptă anti-publicitate nu e nouă în Franța, un alt curent început în anii '50-'60, i-a dat startul, printr-un grup de artiști, Situaționiștii, grup care s-a desprins dintr-o altă mișcare contestatara, Letriștii, începută de către un refugiat român, Jean Isidor Isou, scriitor și autor de cinema experimental. Situaționiștii, adunați în jurul lui Guy Debord, s-au orientat către o critică a "societății spectacolului
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
început în anii '50-'60, i-a dat startul, printr-un grup de artiști, Situaționiștii, grup care s-a desprins dintr-o altă mișcare contestatara, Letriștii, începută de către un refugiat român, Jean Isidor Isou, scriitor și autor de cinema experimental. Situaționiștii, adunați în jurul lui Guy Debord, s-au orientat către o critică a "societății spectacolului", a "pieții spectacol", dublată de dorința de revoluție socială care și-a găsit expresia în evenimentele din 1968. Pentru a descrie capitalismul modern, Guy Debord reutilizează
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
invocat de Marx. Acest concept are mai multe semnificații, societatea de spectacol este înainte de toate aparatul de propagandă al puterii capitaliste dar este în același timp și un raport social mediatizat prin imagini. Inventată de către letriști și utilizată apoi de către situaționiști, "deturnarea" este o tehnică artistică subversiva care constă în a modifica sloganele și mesajele publicitare, întorcându-le împotriva sensului lor inițial și transformându-le în critică a sistemului. Astăzi, puține mișcări antipublicitare franceze se revendică din mișcarea situaționista (una dintre
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
apoi de către situaționiști, "deturnarea" este o tehnică artistică subversiva care constă în a modifica sloganele și mesajele publicitare, întorcându-le împotriva sensului lor inițial și transformându-le în critică a sistemului. Astăzi, puține mișcări antipublicitare franceze se revendică din mișcarea situaționista (una dintre ele este Leș casseurs de pub, "Spărgătorii de pub", o asociație din Lyon înființată în anul 1999 de către un fost publicitar), dar mulți clandestini utilizează "deturnarea" că tehnică de luptă împotriva afișelor publicitare din spațiul public. În Franța
Anti-publicitate - mișcările militante franceze () [Corola-website/Science/295645_a_296974]
-
and the culture of workers’ humor directly în Wallachian, Români and Serbo-Croatian. Vladan Jeremić & Rena Rädle are artists based în Belgrade, Șerbia. În thier artistic practice they research the intersection between contemporary art and social activism. Understanding the situaționist derivé în the urban landscape aș a tool to detect the burning issues of a society, they develop an artistic method combining documentary video, photo-collages and drawings into the unique installations, contextualy and spacialy designed. Currently în the focus of
#034;Colectivul de muncitori#034;: Intervenție politică și artistică la Exploatarea Minieră RTB () [Corola-website/Science/295678_a_297007]