79 matches
-
presupune manifestarea capitalistă a producerii de mărfuri supuse valorii de schimb 161. Extrăgându-și temele, strategiile și conținutul din critica culturală politicizată a Noii Stângi, unele voci din arta conceptuală se inspiră din scrierile Școlii de la Frankfurt și din activismul Situaționiștilor. Compartimentalizarea rigidă a domeniului autocriticii formale a artei, prin conduita eliminatorie a oricăror împrumuturi din medii adiacente artei, a cărei standard de calitate ar trebui să fie "puritatea", devine focarul de critică predilect al artiștilor care reacționează alternativ față de propunerile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
reflectării asupra poziției sale în procesul producției și îi deschide orizontul către colaborare 197. Un alt moment relevant al istoriei ideii de politică aplicate în reflecțiile asupra producției artistice este reprezentat de critica culturii și societății capitaliste exersată de Internaționala Situaționistă care, pe lângă articularea unor elemente de anarhism, vehicula elemente de orientare marxistă împrumutate în special din critica lui Henri Lefebvre asupra alienării vieții cotidiene. Către sfârșitul anului 1967, cei mai importanți membri ai mișcării, Guy Debord și Raoul Vaneigem, publică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asupra alienării vieții cotidiene. Către sfârșitul anului 1967, cei mai importanți membri ai mișcării, Guy Debord și Raoul Vaneigem, publică Societatea spectacolului, respectiv Revoluția vieții de zi cu zi, două dintre scrierile care prezintă în cel mai elaborat mod teoria situaționistă și care au avut o puternică influență asupra revoltei studențești din Franța anului 1968. Fără să aștepte vreo revoluție îndepărtată, situaționiștii au acționat în vederea reinventării vieții de zi cu zi, intenționând transformarea percepției asupra lumii și producerea unor schimbări în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
spectacolului, respectiv Revoluția vieții de zi cu zi, două dintre scrierile care prezintă în cel mai elaborat mod teoria situaționistă și care au avut o puternică influență asupra revoltei studențești din Franța anului 1968. Fără să aștepte vreo revoluție îndepărtată, situaționiștii au acționat în vederea reinventării vieții de zi cu zi, intenționând transformarea percepției asupra lumii și producerea unor schimbări în structura societății. În locul unei vieți pietrificate, ei au propus "deriva" (cu fluxul său de acte și întâlniri) și "deturnarea" (prin reorientarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
percepției asupra lumii și producerea unor schimbări în structura societății. În locul unei vieți pietrificate, ei au propus "deriva" (cu fluxul său de acte și întâlniri) și "deturnarea" (prin reorientarea evenimentelor și imaginilor)198. Într-un text din 1958 al Internaționalei Situaționiste, care tratează despre anumite probleme preliminare în construirea unei situații, situația e definită ca fiind un ansamblu integrat de comportamente desfășurate în timp, respectiv un complex de acțiuni conținute într-un decor tranzitoriu care, la rândul lor, produc reciproc alte
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
respectiv un complex de acțiuni conținute într-un decor tranzitoriu care, la rândul lor, produc reciproc alte decoruri și alte acțiuni. De aici, una dintre metodele predilecte utilizate în construcția unei situații ar fi un gen de psihanaliză orientată specific situaționist, care, în contrast cu scopurile urmărite de variatele curente ce se ramifică din freudism, ar îndemna pe fiecare participant înscris în această aventură să-și descopere dorințele și atracțiile specifice anumitor ambianțe pentru a le putea îndeplini, proiectând astfel anumite situații care
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
spune că teoria post-estetică a studiilor vizuale contemporane reprezintă un construct situațional care se realizează prin eforturile colaborative ale unor comunități de teoreticieni orientați spre reflecția socială și analiza critică culturală. Unul dintre acești teoreticieni, capul de serie al Internaționalei Situaționiste, Guy Debord, afirma într-un articol din 1961 despre angajarea unei judecăți artistice revoluționare că un proiect revoluționar aplicat în artă nu poate produce o estetică atât timp cât acționează dincolo de domeniul esteticii, scopul lui fiind acela de a se angaja într-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
paranteză) calitățile estetice ale operei și a reflecta asupra lor. Toate aceste momente ale istoriei ideii de politică aplicabile în artă oferă diferite modele de integrare a studiilor vizuale în câmpul teoriilor artistice: atitudinea productivă teoretizată de Walter Benjamin; intervenția situaționistă prin "construirea unor situații", prin "deriva" subversivă ori "deturnarea" discursului politic în direcția teoriei artei, despre care vorbesc cei din Internaționala Situaționistă; provocarea dialogului, care ar nuanța comentariile la paradigma "societății spectacolului" luată în vizor de Guy Debord; introducerea evenimentului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
diferite modele de integrare a studiilor vizuale în câmpul teoriilor artistice: atitudinea productivă teoretizată de Walter Benjamin; intervenția situaționistă prin "construirea unor situații", prin "deriva" subversivă ori "deturnarea" discursului politic în direcția teoriei artei, despre care vorbesc cei din Internaționala Situaționistă; provocarea dialogului, care ar nuanța comentariile la paradigma "societății spectacolului" luată în vizor de Guy Debord; introducerea evenimentului aleatoriu și a seriilor discontinue în discurs, în pofida exercitării represive a procedurilor de excludere, de limitare și de determinare a condițiilor de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
politizări radicale. Multe dintre practicile artistice de orientare critică apelează la tactici care au căpătat o oarecare legitimitate așa-zis revoluționară în anii '60, odată cu dezvoltarea practicilor de jamming cultural, printre acestea remarcându-se tacticile deturnării și derivei, teoretizate de situaționiști. Structurată prin combinarea unor serii de tactici, expoziția The Interventionists a rezultat într-o colecție de texte și interviuri cu artiștii, încadrate pe baza a patru concepte operative: Nomads (Nomazi), Reclaim the Street (Reclamarea străzii), Ready to Wear (Gata de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ale globalizării virtuale. Rădăcinile mediilor tactice au fost identificate atât în manifestările mișcării dadaiste, prin cultivarea șocului și antitezei, ori în cele ale mișcării suprarealiste, prin critica socială, politică și culturală pe baza experiențelor imaginației, cât și în practica deturnării situaționiste, prin aproprierea acțiunilor, imaginilor și cuvintelor culturii dominante și schimbarea sensurilor acestora. Apărut în urma evenimentelor care au dus la căderea Zidului Berlinului, drept consecință a redefinirii activismului social, politic, economic și media, genul tactical media a început să se structureze
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
teoretizat critic de Peter Bürger în Theorie der Avangarde (1974)279 își constituie practicile în jurul reacției față de slăbirea puterii politice a artei prin integrarea în viața cotidiană. La activitatea acestor grupuri, Gene Ray o adaugă și pe cea a Internaționalei Situaționiste, care au dezvoltat atât o critică teoretică a "societății spectacolului", cât și o serie de practici de genul "construirii situațiilor" și a "decolonizării vieții cotidiene". În fine, cel de-al treilea model presupune un joc dublu între integrarea și rezistența
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
the Internet, Routledge, 2002, p. 121. 264 Termenul de "culture jamming" (un gen de "blocadă culturală") desemnează un set de tactici subversive în arta publică (printre care cele mai folosite ar fi deturnarea și comunicarea de tip gherilă, dezvoltate de situaționiști, ori marcarea sau semnalizarea clădirilor ori zidurilor prin tehnicile de tip graffiti și intervenția cu stencils, tags ori stickers, modificarea reclamelor prin tehnica adbusting, ori organizarea evenimentelor de performance și flash mob, ori a operațiunilor de hacktivism, printre care cybersquatting-ul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Primul aparține unui foarte tînăr "performance-artist", cu participări la "Documenta X" de la Kassel, în SUA și Japonia; că stil, Milk e o combinație (fericită) de Godard, Hal Hartley și Nanni Moretti în care se ciocnesc haotic patru personaje: un artist "situaționist" austriac (îmbrăcat mereu într-o tunica Mao), o traducătoare americană, o liftiera japoneză și un șomer de la bancă - soțul liftierei -, care-și omoară timpul făcînd jogging... Filmul îi urmărește în zig-zag, din Brooklyn la Tokyo, ca și cum ar face reclamă la
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
prefață (scurtă, dar cu tonul just) a lui Radu Stoenescu. Având în ereditate Mișcarea Lettristă a lui Isidore Isou, fondată în 1946, ori, mai pregnant, Internaționala Lettristă, desprinsă ulterior de Isou, Guy Debord va participa în 1957 la crearea Internaționalei Situaționiste, publicând de altfel și textul-cheie al evenimentului, Raport despre construcția de situații și despre condițiile organizării și acțiunii tendinței situaționiste internaționale. Devine apoi directorul revistei mișcării, semnează texte și filme doctrinare și se manifestă ca lider de opinie și de
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
în 1946, ori, mai pregnant, Internaționala Lettristă, desprinsă ulterior de Isou, Guy Debord va participa în 1957 la crearea Internaționalei Situaționiste, publicând de altfel și textul-cheie al evenimentului, Raport despre construcția de situații și despre condițiile organizării și acțiunii tendinței situaționiste internaționale. Devine apoi directorul revistei mișcării, semnează texte și filme doctrinare și se manifestă ca lider de opinie și de conștiință în deceniile 7 și 8. În noiembrie 1994, grav bolnav, se sinucide. Au trecut aproape patru decenii, iar Societatea
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
despre ele, sau nu spun despre ele decât niște banalități în treacăt.” În ceea ce privește receptarea cărții lui Debord în România, este foarte clar că ea nu a cunoscut niciodată transcripții murale. Nu cunosc de altfel alte referiri la Debord ori la situaționiști în afara celor (două sau trei) din jurnalul parizian al lui Eugen Simion. Un lucru, cel puțin, e cert: despre o asemenea carte și ecourile ei se poate spune ori prea mult, ori prea puțin. Prefer să fi spus aici mult
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
gulag îmi dă mâna să fiu ironic am epoleți de lacrimi atenție se închid ușile de piatră pe catafalc preotul înveșmântat în alb a scris cu tocul brutalismul arta informală action paiting cinetic art gutai popp art grupul zerro internaționala situaționistă gruppo t afișismul noul realism atenție se închid ușile de piatră bătrâna vaduvă dansează până în vârful everestului urmează stația anii șaizeci cu peronul pe partea stângă tânărul arhitect transpune o elevație în axonometrie izometrică și notează cu pixul ultimele rezultate
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
a bazat întotdeauna pe un anume curent de opoziție caracteristic gîndirii franceze care-și are originea în curentul romantic și boem al secolului al XIX-lea, în patafizica lui Jarry și în gîndirea lui Nietzsche, Bataille și Debord și a situaționiștilor (o idee asemănătoare este susținută în Gane, 1991a și 1991b). Plasîndu-mă împotriva unei asemenea interpretări, insist să susțin că interesul lui Baudrillard provine din pretenția sa de a teoretiza în mod radical noi fenomene, curente și experiențe ale prezentului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost publicat chiar în miezul evenimentelor din mai 1968, când era în joc, cel puțin verbal, însuși faptul de a ști în mâinile cui se afla puterea. Astfel, trimitea întocmai la combinația de cuvinte și lucruri care lega, în ochii situaționiștilor, societatea de consum de "societatea spectacolului" și făcea din putere, în aparență democratică (Fondaneche, 1986), rezultatul unei "teorii a complotului", așa cum a descris-o K. Popper. Succesul acestei cărți a lui Philip K. Dick i-a împins pe editorii francezi
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și de analiză a situației educative din dublă perspectivă, a elevului și a profesorului; de asemenea, amintește și însușirile care pot fi învățate/educate: acuitate vizuală, timbrul vocii, volumul atenției, calitatea memoriei etc. (Mitrofan, 1988) . Având în vedere concepțiile teoriilor situaționiste (care susțin că un factor esențial în determinarea comportamentală este situația, contextul în care se află individul), putem afirma că și situațiile care apar în contextul procesului pedagogic determină un anumit comportament specific fiecărui cadru didactic. Comportamentul pedagogic se concretizează
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
întreaga experiență umană și tocmai de aceea este un loc al fragilității și al precarității, care, în societatea contemporană, devine și un martor al alienării și reificării cauzate de proliferarea consumului. Critica acerbă adusă vieții cotidiene este o constantă a situaționiștilor, dintre care se evidențiază Guy Debord și Raoul Vaneigem, pentru care schimbarea vieții de zi cu zi în marile orașe occidentale a fost un obiectiv fundamental. În critica mediului studențesc realizată de către situaționiști se regăsește și atitudinea dominantă în legătură cu critica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
adusă vieții cotidiene este o constantă a situaționiștilor, dintre care se evidențiază Guy Debord și Raoul Vaneigem, pentru care schimbarea vieții de zi cu zi în marile orașe occidentale a fost un obiectiv fundamental. În critica mediului studențesc realizată de către situaționiști se regăsește și atitudinea dominantă în legătură cu critica vieții cotidiene: "Mizeria cotidiană își găsește compensația imediată, fantastică, în principalul său opiu: marfa culturală. În spectacolul cultural, studentul își regăsește în mod firesc locul de discipol respectuos. [...] El confirmă pe deplin analizele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
general, majoritatea criticilor observă o mare afinitate între societatea de consum baudrillardiană și societatea spectacolului, dezvoltată de Guy Debord 388. Deși Debord este văzut mai degrabă ca un hegeliano-marxist decât ca un gânditor "proto-baudrillardian", în timp ce Baudrillard, cu toate că este influențat de situaționiști (de care amintește inclusiv în La société de consommation, iar în Cool Memories s-a identificat la un moment dat cu programul lor: "Patafizician la douăzeci de ani situaționist la treizeci utopian la patruzeci transversal la cincizeci viral și metaleptic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
decât ca un gânditor "proto-baudrillardian", în timp ce Baudrillard, cu toate că este influențat de situaționiști (de care amintește inclusiv în La société de consommation, iar în Cool Memories s-a identificat la un moment dat cu programul lor: "Patafizician la douăzeci de ani situaționist la treizeci utopian la patruzeci transversal la cincizeci viral și metaleptic la șaizeci aceasta este istoria mea"389), se va distanța ulterior de ei ("Păstrez în legătură cu situaționismul o amintire cu adevărat admirabilă, dar el este un astru stins, o stea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]