1,482 matches
-
păcat, totuși ea arată că sufletul încă mai bolește. Solomon ne îndeamnă: Cu toată străjuirea păzește inima ta (Pilde 4, 23). Sfântul Ioan Scărarul relatează o întâmplare din care reiese că eliberarea totală de această patimă este atunci când Ziditorul este slăvit pentru frumusețea (feminină) creată de El: Mi-a istorisit cineva o pildă foarte înaltă de curăție. Văzând cineva, zicea, o frumusețe deosebită, slăvea foarte pe Făcătorul din acest prilej și numai de vederea ei era mișcat la iubirea lui Dumnezeu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Scărarul relatează o întâmplare din care reiese că eliberarea totală de această patimă este atunci când Ziditorul este slăvit pentru frumusețea (feminină) creată de El: Mi-a istorisit cineva o pildă foarte înaltă de curăție. Văzând cineva, zicea, o frumusețe deosebită, slăvea foarte pe Făcătorul din acest prilej și numai de vederea ei era mișcat la iubirea lui Dumnezeu și îi izvorau lacrimi. Dacă unul ca acesta are totdeauna, în asemenea prilejuri o astfel de simțire și lucrare, a înviat nestricăcios înainte de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fătului<footnote Tertulian, Despre suflet, XXXVII, 5, tradă, p. 311. footnote>. El dezvoltă mai departe această idee pe baza textului biblic din Evanghelia după Luca (Luca 1, 41-46), și precizează: Tresaltă de bucurie Elisabeta fiindcă-l simțea pe Ioan înăuntru; slăvește Maria pe Domnul, căci mișcase Hristos înăuntru. Mamele, la rândul lor, își recunosc pruncii și în schimb sunt recunoscute de ei, care trăiesc, care nu erau numai suflete, ci și cu viață, respirând. Astfel citești și la Ieremia vocea lui
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
împăratul Schen- Nong (2737-2705) celebra un ritual al fertilității arând câmpul de lângă Templul Cerului și al Pământului cu un plug de aur, însămânțând, apoi, plantele sfinte , între care orezul avea întăietate. De altfel, orezul reprezenta barometrul bunăstării, recoltele bogate fiind slăvite ca daruri ale zeilor îndurători, în fața cărora oamenii se angajau să lucreze fără preget pentru amenajarea de terenuri irigate. Iată (cităm după lucrarea „Fructele pământului” de A. Băltărețu) cum glăsuia un cântec agricol din secolul al II-lea înainte de Hristos
Agenda2004-14-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282251_a_283580]
-
urmare, în centrul credinței noastre se află viața în Hristos Cel Înviat. Bucuria pe care o trăim la acest Praznic al vieții ne face și pe noi părtași la nimicirea morții prin viața în Hristos. Biserica noastră cântând astăzi Îl slăvește pe Hristos astfel: „Ieri m-am îngropat cu Tine Hristoase - iar astăzi am înviat cu Tine! Trăind bucuria nemărginită a Învierii Domnului, grăim: Hristos a înviat! Adevărat a înviat! PAVLE, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe Crede și spune! (fragmente) Iubiți frați
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
ură față de tiranie." Czeslaw Milosz Unul dintre cele mai perseverente obiceiuri astăzi este cel de a critica. Realitatea ne oferă, fără îndoială, destule insatisfacții. Pe de altă parte, putem vedea acest obicei ca pe un reflex opus celui de a slăvi dintr-un trecut încă recent, aflându-ne deci într-o fază necesară de învățare a libertății și de depășire a vechilor frustrări prin ascuțirea limbii. Numai că, precum în povestea lupului care râvnește la iezii caprei, glasurile oamenilor cu limbi
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Nicolae Manolescu "Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe ei". Cel puțin o vreme, cum e și normal cînd vorbim de o operă literară, poezia lui Eminescu a fost privită ca un scop în sine: de către cititori, de către studioși, de către poeții înșiși. Cei
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
lui imaginație, pentru limba lui inimitabilă, deși mereu imitată, ca scop al pasiunii tuturor iubitorilor săi, și nu de a fi folosit ca instrument de către toți demagogii, de către toți "mititeii", care, ca acela din Scrisoarea I, nu talentul lui îl slăvesc, ci mediocritatea ideilor lor o lustruiesc.
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
culegeri de publicistica. Din aceste șase cărți, numai primele două sunt convingătoare din punct de vedere estetic. În cuprinsul lor figurează numeroase poeme care reușesc să impună o atmosferă de sărbătoare sacra. Poetul are vocea gravă a unui preot care slăvește existența. Și tot că un preot, el repeta anumite enunțuri, până când le transformă într-o muzică obsesiva: Atâta, atâta beție de sunete reci și sublime/ se înalță din trâmbița ta, o serafime, o serafime/ Aripile tale mai albastre decât eternele
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
o strică". Mai mult, autorul Florilor de mucigai jubilează la gîndul unei deșchideri a meșteșugului stăpîn pe șine către asceza, iubire mistica, har. Muncă nu e doar o cale a creației mîinilor omenești, ci și una a transcendentei. Ex-monahul o slăvește în consecință: "Sudura cere, ca toate meșteșugurile, manuale sau de intelect, pe lîngă o pricepere corectă, un anume pipăit, o judecată intuitivă și ceea ce-i călugărește dragostea, dragostea de lucrul mîinilor tale, starea de grație, de har". După ce relatează că
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
Ba chiar cu oarece zel: „Cînd aud cum răsună cîntecul muncii,/ Cum țîșnește lumina din guri de cuptoare,/ Cum zburdă ecoul cuprins de văpaie/ Și zboară ca șoimul avîntat peste plaiuri,/ Atunci în suflet o magică strună/ Vibrează și cîntă: Slăvit fie omul!” etc. (Slăvit fie omul). Pot fi adăugate aici și „omagiile” aduse doinei, de care Ana e încîntată. Cine știe ce-o fi prin caietele rămase, dar în Harfe... noutățile nu-s impresionante; ba chiar dimpotrivă. Cînd lira-i
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
zel: „Cînd aud cum răsună cîntecul muncii,/ Cum țîșnește lumina din guri de cuptoare,/ Cum zburdă ecoul cuprins de văpaie/ Și zboară ca șoimul avîntat peste plaiuri,/ Atunci în suflet o magică strună/ Vibrează și cîntă: Slăvit fie omul!” etc. (Slăvit fie omul). Pot fi adăugate aici și „omagiile” aduse doinei, de care Ana e încîntată. Cine știe ce-o fi prin caietele rămase, dar în Harfe... noutățile nu-s impresionante; ba chiar dimpotrivă. Cînd lira-i acordată pe durere, le
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
vie frumusețe, Priveliști noi răsar din zbor : E Gruzia , si vai mărețe Se-astern că un bogat covor ; Răi fericit, răi pământesc ! Par plopii piramizi semețe ; Pâraie'n zvon rostogolesc, Pe fund, prundișuri colorate; Prin tufele de trandafiri, Privighetorile-nfocate Slăvesc frumoasele furate De glasul dulcei lor iubiri. Cinării deși, umbrind cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc, Si viață-n țoi, si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii de ierburi
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
este Victor Ponta, este USL, noul partid la care s-a covertit Darius Vâlcov. Nici mesajul nu mai este acealși. De PDL s-a folosit, apoi l-a aruncat la coș. Acum la rând este USL-ul pe care-l slăvește în discursul său electoral.", scria ConcretinOlt în 2012. "Votez pentru a păstra la Cotroceni un om pe picioarele sale, un om care nu este controlat, un om care poate să facă o adevărată reformă în statul românesc. Nu votez pentru
Darius Vâlcov, pion important în relația Ponta-Băsescu-DOVADA FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22099_a_23424]
-
intrarea marelui Muzeu al Credinței?... Dincoace, am avea istoria execuțiilor, personale, sau în masă, Istoria Posedaților ruși izbăviți de organele speciale ale Revoluției, de arhanghelii Dzerjinski și restul... într-o sală, anume, vizitatorii Muzeului ar putea citi reculeși mărturiile acuzaților slăvind cu toții regimul sever, nemilos însă cu odraslele răsfățate... Punînd o fisă, ai auzi la aparat și una din frazele istorice ale mareșalului Tuhacevski, căit...
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
nici a o lăuda după cuviință. „Și nimeni nu poate Întreba despre ale Tale (zice Petru Damaschinul). Pentru că sunt mai presus de fire, de minte și de Înțelegere<footnote Ibidem, p.95 footnote>. Așa că, cel mai Înalt mijloc de a slăvi pe Maica lui Dumnezeu e de a Întrebuința «imnul tăcerii». Aceasta nu Înseamnă răceală și lipsă de mare evlavie iubitoare, ci, dimpotrivă, cel mai adânc jar al inimii. Să cinstim pe Împărăteasa Cerului, urmând-o deplin În smerenie și supunere
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Unde sfârșește viața începe arta sau, mai precis, unde nu e artă, câtă mai viață!" sau " Când oamenii mor și zeii nu, încă mai mult, când există zei făcuți bucăți și unii oameni întregi (...) ar fi mai drept să-i slăvim pe oameni să-i îndemnăm și pe zei să facă la fel." Planează peste întreaga structură narativă deseori extrem de complicată și peste un limbaj presărat cu prețiozități, un fel de detașare analitic-ironică a vocii întâi, sau alteori - o nostalgie (vizavi
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
stăpînirii tehnicii literare în alcătuirea unui discurs critic. Mai întîi a fost întrebarea " Cum o fi să fii, pur și simplu, un dur de suprarealist?". A urmat o întrebare a poetului: "Te învîrți - și tu! - în jurul celor pe care îi slăvește toată lumea?". De multe ori așteptările sînt contrazise de gesturi imprevizibile. Astfel, Gellu Naum îi împrumută o carte despre Sex pistols într-un moment în care autoarea era în căutarea unei cărți mari, a unui tom cuprinzător, despre suprarealism. Simona Popescu
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
piromani ("Chiaburul Darie dete foc la arie") ori să înfățișez luminoasa figură a activistului de partid ("Stele strălucesc peste medean/ Scocul morii freamătă sub lună/ însă cel instructor județean/ Fără preget umblă prin comună") și, mai presus de toate, să slăvesc pe Marele Dascăl și Părinte ("Dormi copile, dormi, visează, Stalin somnul ți-l veghează")". Lui Stalin, nu pregetă a-i atribui "bun simț", aruncînd vina "deformării" asupra altora: "Ceea ce spunea Stalin era plin de bun simț, dar propaganda care începea
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
linearitate. Și o relativ ușoară citire a simbolurilor. Modern, prin aceea că în scrisul său opera se contemplă pe sine, iar verbul nu se răsfață în ornamente, poetul este și un clasic, în opțiunile simbolurilor pe care le alege, solare, slăvind lumina. Dacă, de pildă, sufletul său se pregătește să treacă puntea, nu mai puțin "focul de apă, aurul de colb, diamantul de vânt/ de-acum s-au ales - luminând, luminând...". Poemul se intitulează Vânt și diamant, în termenii alchimiei, opera
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
trecuse el însuși printr-o epocă îmbâcsită de omagii. Care el însuși își potrivise de câteva ori cuvintele în texte forțat omagiale. Priveam "Oktiabr" de la capătul unei istorii omagiată tocmai prin falsitatea propagandistică a minciunilor pe care trebuia să le slăvim. Cunoscusem prea bine acel timp al minciunii, crescusem în el, mă hrănisem din osânza lui, îi lăudasem poleiala, crezând că, abia din spatele ei, începea minciuna... Priveam cavalcada imaginilor din "Oktiabr", alese să sugereze o cronică elogioasă a bolșevicilor către putere
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
puterile. E singura salvare și mediumul cel mai favorabil cunoașterii adevărate: iubirea pentru altul, învingerea eului și acceptarea luminii divine să lucreze prin tine. Timpul meu s-a umplut de sensuri și profunzime. Agonia a încetat. Sunt în miezul lucrurilor slăvind dumnezeirea. Cred cu toată inima și tot cugetul meu. Nu mai am nevoie de nimic lumesc pentru a mă simți pe culmea omului. Păstrează taina ce ți-o dăruiesc în numele Domnului Iisus - idealul sufletului meu“: poetul n-a făcut, însă
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
vin, mai precis de o varietate a acestuia: pelinul. M-am mai referit la această veritabilă revelație și atunci când am scris despre Amintirile... îngrijite de Ștefan Cazimir. Și acolo, ca și în scrisori, ca și în proză, Caragiale ridică în slăvi pelinul (alintându-l chiar drăgăstos: „pelinaș”). Exemplele sunt strivitoare. Nu numai calitativ, ci și statistic. La fel ca în cazul Repausului dominical (care se petrece într-o joi și în care, et pour cause, deși toate personajele o țin într-
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
rămas 14 epistole valoroase, iar cea scrisă în anul 66 (ultima) este considerată Testamentul sau spiritual. A sfârșit mucenicește prin decapitare (pentru că era cetățean român) pe Muntele Vatican, în aceeași zi cu Sfanțul Petru, în timpul împăratului Nero. „ Cei doi Apostoli slăviți de creștinătate la data de 29 iunie, Sfanțul Petru și Pavel, au propovăduit Evanghelia, ducând mesajele lui Hristos până la marginile pământului, așa cum le-a cerut Mântuitorul , înainte de Înălțarea la ceruri" ne-a precizat părintele Valentin Fotescu, preot la Biserică Sfântă
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul, încap bine-n patru scânduri... Or să vie pe-a ta urmă în convoi de înmormântare, Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare... Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel, Nu slăvindu-te pe tine..., lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă”. Istoricul Nicolae Iorga a sintetizat aici persuasiunea unor În sensul observațiilor noastre, se poate
Permanenta revelaţie a cugetărilor savantului Nicolae Iorga. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_45]