500 matches
-
prezent, reușește să se manifeste cu evident succes. Iar cuvintele alese, mânuite cu lejeritate, se află într-o reușită simbioză cu multe figuri de stil, reușind să dea un plus de forță imaginii pe care ne-o propune.” Marian MALCIU - SLATINA L.S.R. - vicepreședinte Filiala Olt ( Fragment de prefață volumul de versuri - „Împlinire prin iubire”) „Realismul manifestat de autoare nu este un rezultat al impersonalității, nu este o dominantă stilistică și nici opțiune ideologică. Cititorul se va convinge că este în fața unei
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
critica literară. Alăturat atenției acordate folosirii corecte a limbii române, acest stil va fi în măsură să placă și să o recomande publicului cititor, care, cu siguranță, va aștepta nerăbdător următoarele sale romane și alte scrieri în proză.” Marian MALCIU - SLATINA - vicepreședinte al Filialei Olt a LSR -- august 2015 - Fragment de prefață -roman „În mâna destinului” Disipări lirice „Cu un aer de prospețime și cu o voință auctorială greu de depășit, Olguța Luncașu Trifan bate la porțile literaturii cu câteva cărți
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
Consiliul Județean Olt, Primăria Municipiului Slatina, Consiliul Local al Municipiului Slatina, Școala Populară de Arte și Meserii Slatina, Biblioteca Județeană „Ion Minulescu“, Muzeul Județean Olt, Centrul Cultural „Eugen Ionescu“ Slatina, Ansamblul Profesionist pentru Promovarea Culturii Tradiționale „Doina Oltului“, organizează la Slatina a XVIII-a ediție a Festivalului-Concurs de Umor „“, în zilele de 4-7 octombrie 2012. Concursul se va desfășura pe șapte secțiuni: A. Secțiunea Creație Literară - Volum (epigramă / teatru într-un act - comedie / proză scurtă umoristică / fabulă) B. Secțiunea Creație Literară
Oltenii &… Restu’ Lumii () [Corola-blog/BlogPost/339670_a_340999]
-
din acel peisaj de vis în care oieritul este ocupație milenară. Am fost nemulțumit că se oprește autocarul după un scurt viraj la dreapta. Doream să tot meargă, să-mi odihnesc privirea la nesfârșit pe acel peisaj inexistent în zona Slatinei de Olt. Am coborât și am aflat că am ajuns la „casa ouălor încondeiate”, care mi-a rămas în amintiri cu acest nume pentru că niciodată în viață nu am văzut atâtea ouă adunate la un loc. De fapt, este vorba
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
memoria sa faptele lor. Dar va veni și vremea sutelor și miilor de preoți și credincioși care au fost închiși și bătuți pentru credința lor creștinească în închisorile comuniste...” - ne mărturisește, la începutul acestui volum, Preasfințitul Părinte Sebastian Pașcanu - Episcopul Slatinei și Romanaților. Cu alte cuvinte, mare parte din textele adunate aici - sub forma minunilor săvârșite, a mărturiilor enunțate și a reperelor afirmate și confirmate - nu fac altceva decât să mărturisească faptul că, deja, poporul își cinstește noii mucenici. Și așteaptă
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
memoria sa faptele lor. Dar va veni și vremea sutelor și miilor de preoți și credincioși care au fost închiși și bătuți pentru credința lor creștinească în închisorile comuniste...” - ne mărturisește, la începutul acestui volum, Preasfințitul Părinte Sebastian Pașcanu - Episcopul Slatinei și Romanaților. Cu alte cuvinte, mare parte din textele adunate aici - sub forma minunilor săvârșite, a mărturiilor enunțate și a reperelor afirmate și confirmate - nu fac altceva decât să mărturisească faptul că, deja, poporul își cinstește noii mucenici. Și așteaptă
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
asemuit, fără teamă că exagerez, regretatului actor de teatru și film - Amza Pelea, creatorul personajului „Nea Mărin”. Este un om de acțiune, plin de vervă, dinamic și expresiv, iubitor de neam și țară, creator de excepție în societatea literară a Slatinei și nu numai. Am convingerea că nu se va opri aici. Îi doresc succes deplin în activitatea de creație și îl recomand cititorilor cu deplină încredere și căldură sufletească! P.S. Pentru că am amintit mai sus titlul unei piese de teatru
UMORUL LA EL ACASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378491_a_379820]
-
cititorule,de-ai știi...Suind poemele înspre luminăcâți îngeri am zăvorât în mansardăpoate ți s-a lipit întâmplător vreo rază sau vreo litera lină...De câte ori mi-am fluturat sufletul dintr-un secol în altul să te-ntâmpin ... XXV. ANDREI TOADER (SLATINA) - PREMIUL I LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL „MEMORIA SLOVELOR”, EDIȚIA A II-A, 2016, SECȚIUNEA POEZIE, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. ANDREI TOADER (Slatina) - PREMIUL I la Concursul Internațional „MEMORIA SLOVELOR”, ediția a II-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
izvoarele bucuriei din cer. Acum, stau și mă-ntreb cu mirare: de unde erau acei călușari? Cum eram amețit de acel iureș de culoare, mișcare și sunet, n-am reținut spusele crainicului. Poate din Gorj...din Vâlcea...din Dolj...de pe meleagurile Slatinei, sau de la Corabia, ori de prin nu știu ce sate ale Olteniei. Nu am reținut ce spunea crainicul și pentru că eram purtat în derivă pe valurile uriașe de aplauze și ovații. Acele păsări fermecate cu aripi de curcubeu, în zborul lor fantastic
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
Revista Arhivelor, an XLIX, vol.. XXXIV, nr. 1, p. 107-131; nr. 2, p. 292-324; nr.3, p. 441-470; nr. 4,p. 659-671. 9. Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia în epoca lui Constantin Brâncoveanu, în vol. Sfântul Constantin Brâncoveanu, ocrotitorul Episcopiei Slatinei și Romanațiului, II, Domnia, Editura Episcopiei Slatina și Romanaților, Slatina, 2014, p. 615-653; Idem , în Porțile de Fier, an XIV, nr. 20, 2014, p.5-12 10. Ne bucură emulația creatoare declanșată de această descoperire și comunicată în chiar ziua întâmplării
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
Acasă > Impact > Istorie > MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului BRÂNCOVEANU-300 Recent, pentru marcarea a 300 de ani de la Martiriul Brâncovenilor, la Editură Episcopiei Slatinei și Romanaților ( cu aportul financiar al Departamentului Cultelor al Guvernului României) a aparut importantă lucrare „Sfanțul Constantin Brâncoveanu-ocrotitorul Episcopiei Slatinei și Romanaților”, coordonatori: P.S.Sebastian-Episcopul Slatinei, prof. Univ. dr. Dinică Ciobotea și pr. Dr. Ion Rizea. În cele trei volume
MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376280_a_377609]
-
01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului BRÂNCOVEANU-300 Recent, pentru marcarea a 300 de ani de la Martiriul Brâncovenilor, la Editură Episcopiei Slatinei și Romanaților ( cu aportul financiar al Departamentului Cultelor al Guvernului României) a aparut importantă lucrare „Sfanțul Constantin Brâncoveanu-ocrotitorul Episcopiei Slatinei și Romanaților”, coordonatori: P.S.Sebastian-Episcopul Slatinei, prof. Univ. dr. Dinică Ciobotea și pr. Dr. Ion Rizea. În cele trei volume (însumând 1850 p.) sunt incluse 85 contribuții: studii, articole, note, etc., semnate de personalități marcante ale istoriografiei și vieții culturale
MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376280_a_377609]
-
BRÂNCOVEANU-300 Recent, pentru marcarea a 300 de ani de la Martiriul Brâncovenilor, la Editură Episcopiei Slatinei și Romanaților ( cu aportul financiar al Departamentului Cultelor al Guvernului României) a aparut importantă lucrare „Sfanțul Constantin Brâncoveanu-ocrotitorul Episcopiei Slatinei și Romanaților”, coordonatori: P.S.Sebastian-Episcopul Slatinei, prof. Univ. dr. Dinică Ciobotea și pr. Dr. Ion Rizea. În cele trei volume (însumând 1850 p.) sunt incluse 85 contribuții: studii, articole, note, etc., semnate de personalități marcante ale istoriografiei și vieții culturale românești, între care academicienii: Dan Berindei
MITE MĂNEANU. BRÂNCOVEANU-300 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376280_a_377609]
-
sub uniforma militară. Așa cum spuneam brațul drept indică Vestul, râul Olt, Craiova și alte repere care te-ar interesa în acea direcție. Unii, mai șugubeți, chiar fac glume pe seama brațului întins al statuii. Când, de exemplu, vreunul rătăcit, necunoscător al Slatinei, ori călător străin de zonă, întreabă încotro e Craiova, șugubățul îi răspunde: „Du-te la ieșire din Slatina, că îți arată tanti Cati!” Deh! Olteni fără simțul umorului, mai rar. Altul și-a amenințat, în glumă, iubita: „Matildo, dacă nu
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
însoțită de patru domni de toată isprava, cu vârste între 4 și 69 de ani, în ordinea descrescătoare a vârstei, domnul Marian MALCIU autorul uneia din prefețele volumului « 43 », vice-președintele Flialei Olt a Ligii Scriitorilor din România, sosit din îndepărtata Slatină pentru a prezenta publicului acest volum de debut, Ovidiu Trifan - soțul meu, Maricel Diaconu - colegul ce ne-a condus cu mașina de la Iași la Pădureni și fiul său Marian Diaconu, o năzbâtie de copil ce și-a asumat rolul celui
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
introducere nesistematică a mașinismului. Pe primul loc în industria extractivă se situează sarea. N. Suțu limitează chiar industria extractivă în Moldova la exploatarea, înainte de toate, a sării și apoi a petrolului. Gismente de sare se aflau în Vrancea (așa-numitele slatine), la Grozești (Bacău) și mai ales la Tîrgul Ocna, despre care consulul francez Poujade spunea, în 1850, că au „un aspect impozant”. Exploatarea sării era un monopol al statului. Vrâncenilor li se îngăduia să extragă sare numai pentru nevoile lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
salinelor Moldovei din 11 ianuarie 1862, se stabilea dreptul de monopol al statului asupra exploatării și desfacerii sării, punându-se în practică exploatarea salinelor în regia statului, menținându-se, totodată, dreptul locuitorilor țării de a extrage sare din fântânile de slatină numai pentru nevoile lor. La Tîrgul Ocna, principalul centru de exploatare a sării în Moldova, ca și în alte părți, se ajungea în acea epocă la stratul de sare prin săparea unor fântâni, numite gropi, late de opt palme (2
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stilul alert, limbajul colorat, gradarea subtilă și mai ales predilecția spre caracterologie le apropie de proza propriu-zisă. Deși independente, povestirile din volumul O zi de toamnă (1997) se circumscriu aceluiași univers cunoscut îndeaproape de autor, satului său natal din zona Slatinei. În câteva, personajele revin cu atributele lor definitorii, sugerând apartenența la un întreg ce depășește cadrul volumului. Lirismul intrinsec al acestor pagini preferă vârstele de hotar - în special copilăria și bătrânețea -, cu linii caracterologice incerte și cu posibile alunecări în
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]
-
steag 52. Și au domnit un an poi. Și au tăiat pre boiari, anume: Neagoe vornicul și pă Preda postelnicul. Iar alți boiari au fugit la țarigrad 53 [...]. Și după acéia boiarii au rădicat domn pre Vintilă-vodă den oraș de la Slatină. Ș-au făcut Vintilă-vodă sfânta mănăstire den Menedic. Și au tăiat mulți boiari [...]54. Apoi boiarii au venit la sfânta mănăstire Argeșul de au luat pre egumenul Paise și l-au rădicat domn. Și i-au schimbat numele, de i-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de unde-am rănile din suflet Suspine estompate prin răsuflet Cum de trăiesc fără să știu de tine Și mă prefac mereu că-mi este bine... JENI URSU M-am născut între munți, în urmă cu mai mulți ani, în comună Slatina din frumosul ținut al Bucovinei. Era in primăvara anului 1958, pe 14 aprilie și era dimineața de Paști. M-au întâmpinat cu dragoste și bucurie preaiubiții mei părinți, Maria și Dumitru sub ocrotirea cărora am crescut și am înflorit. Viața
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
zapis întocmit la 10 martie 1736 (7244). Iaca ce spune armeanul: „Adică eu, Bogdan sin Bietei nemesnic armanul, scriu și mărturisesc cu acest adevărat zapisul mieu pentru un țigan, anume Nicolai ficior lui Iliuță, care... au fost drept șerbu mănăstirii Slatinei; și întâmplândusă, din zavistia și îndemnarea diavolului, de-au omorât... pre un frate al mieu, anume Agopșea, și puindu-l domnia în temniță... au vrut să-l piardză ca pre un ucigaș. Deci eu, Bogdan... ca să nu se facă moarte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că am fost la Slatina? îl întrebă Ulieru după ce sorbi cu grijă câteva înghițituri. Pantelimon tresări surprins. - Ai fost la Slatina? Să mă trăsnească Dumnezeu dacă am știut ceva! - Atunci de ce i-ai spus dactilografei că orașul dumitale favorit e Slatina? De ce tocmai Slatina, unde mă aflam eu? Și, pentru că suntem prieteni și am încredere în d-ta, îți spun că fusesem trimis într-o inspecție... Pantelimon își goli paharul și se așeză pe scaun. - Întâi și întîi, n-am spus
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
intitulată Două zile la Slănic. Este interesant că acest nume topic este legat de prezența “izvoarelor sărate”, având ca “pandant” nu numai stațiunea Slănic - Prahova, ci și sinonime ca Slatina, prezent pe întreg teritoriul României (care are la bază apelativul slatină “apă sărată, izvor sărat”), Sărata, Sărățile, Slătinița, Slătiorul, Slătioara, Solonț (prezent în toponimia județului Bacău), Soloneț (existent în Basarabia și în județele Botoșani, Iași și Suceava). Et.: slv. slan “apă sărată, izvor sărat, loc sărăturos”,varianta slavă meridională, căreia îi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fost cuprinse într-un raport detaliat, pe care l-a înaintat Sfatului Administrativ în toamna anului 1842, iar, prin mijlocirea guvernului, acestea au ajuns sub ochii lui Mihail Sturdza pentru rezoluție. În esență, era vorba de descoperirea unor izvoare de slatină la mică adâncime și îndeajuns de bogate spre a fi exploatate, ba chiar și a câtorva blocuri de sare gemă, ce-i întăreau convingerea în existența unui masiv salin cu "întindere peste măsură de mare", ce pornea de la Ocna, pe sub
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Gios și Sărata, Gârcina din sus de Piatră, de asemene Bălțăteștii, Neamțu, Slatina, până departe în Galiția, peste Cacica, Solca, Dolina ș.a. se dovedește atât prin necurmatele formații de sare și ghips, tovarășul sărei în astă direcție, cum și prin slatina și sarea ce se găsește pe la sus arătatele locuri. 18-le. Ochiuri de sare, kubisch und romboidalisch krystallisirtes steinsalz, se deosebește prin un luciu mare și transparință, se găsește între sarea Ocnei ca cuiburi în bucăți cristalizate și în câtime
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]