4,254 matches
-
fi instalată o bază militară americano-română. Liniștirea primarului Primarul avea regrete C-are băiat n-are fete! Nu-i băi, între-americani Sunt și homosexuali. În revistă “Hohote” a aparut epigrama: Președintele Băsescu Prin băi frecvente de mulțime Să urci în slavi, la infinit, Că poate numai la-nălțime Vei da de un meteorit. Majorități Parlamentare Îi menține laolaltă Comportamentul de haită Nu poartă nimic în tașca Decât spiritul de gașca. Împrumuturile FMI Fac ce fac cu șansele și iar pierdem transele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
spre doliul clipei! În fiecare zi am sărutat mâna întâmplării, niciodată boboteaza din lacrimi. Nebun de tine, viața netrăită, mă însor pe-nserate! Lunea și marțea se trag la sorți, miercurea mă privește din stele, joia, nepomenita, necurata, furnicile o vor slavi! Gadinele tac. Vinerea, scumpă de sine, în mosc se afunda, sâmbătă albă, a ursului, merge la biserică ploii, duminică, de lăsatul secului, îmi dă iertăciune! Și simt cum în lucruri tăcerea mă-nvinge! Fugar nebun dintr-o grădină zoologică nein
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Gauss, Europeni care se sting, pare un reportaj făcut la fața locului pe seama sfîrșitului etnic al cîtorva minorități europene: sefarzii din Sarajevo, germanii din Gotschee (regiune din Slovenia), arbăreșii din Calabria (albanezii din Italia), sorbii din Germania (un fel de slavi de origine ceho-poloneză formînd de secole o mică enclavă înlăuntrul Germaniei) și aromânii din Macedonia. Dacă ar fi însă un simplu reportaj, am trece-o repede în categoria cărților de duzină aparținînd tiparului multiculturalist: genul de cărți în care, sub
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
din epoca neolitică (6200 - 2500 a. Hr.) , ale civilizației tracilor din epoca bronzului și a fierului, ca și altele celto-dacice. În mileniul I, peste populația autohtonă daco-romană, latinofonă, au trecut mai multe valuri de popoare migratoare (sarmați, goți, huni, gepizi, slavi, avari, bulgari, pecenegi, cumani, tătari)“.
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
Sf. Ap. și Ev. Ioan; Cuv. Arsenie cel Mare; 9 mai - Duminica a 5-a după Paști (a Samarinencii). Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nicolae; Sf. Prooroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor; 11 mai - Sf. Mc. Mochie; Sf. Metodie și Chiril, apostolii slavilor; 12 mai - Sf. Mc. Ioan Vlahul; Sf. Epifanie, arhiep. Ciprului; Sf. Gherman, patriarhul Constantinopolului; 14 mai - Sf. Mucenic Isidor din Hios; Sf. Sfințit Mc. Terapont. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 8 mai - Sf. Ap. și Ev. Marcu; 9 mai - Duminica a 5
Agenda2004-19-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282404_a_283733]
-
să-l judecăm sine îra et studio. În fond, omul e un copil mare, în vanitate că și în modestie. Fie și falsă, adică, jucată. Am povestit altădată cum, după ce ne-a citit câteva poezii și a fost ridicat în slavi de Nichita Stănescu, alt mare actor în roluri de modestie, care i-a dedicat pe loc un poem, Tocirea, Breban le-a rupt magnanim pe ale sale. În semn, firește, de recunoaștere a geniului poetului. Le-a publicat, totuși, mai
Nicolae Breban, 80 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2824_a_4149]
-
13 30. Uniunea Democrată a Croaților din România 409 0,13 31. Asociația Macedonenilor din România 407 0,13 32. Uniunea Croaților din România 321 0,10 33. Comunitatea Italiană din România 237 0,07 34. Asociația Culturală a Macedonenilor Slavi din România 203 0,06 35. Asociația Italienilor din România RO. AS. IT. 187 0,06 36. Asociația Liga Albanezilor din România 181 0,06 37. Uniunea Elenă din România 175 0,05 38. Asociația Etnicilor Turci 173 0,05
Agenda2004-49-04-alegeri generale () [Corola-journal/Journalistic/283113_a_284442]
-
Polonezilor din România Dom Polski 118 0,04 44. Uniunea Turcă Musulmană 112 0,03 45. Asociația Culturală a Polonezilor din România 110 0,03 46. Uniunea Culturală a Rutenilor din România 97 0,03 47. Asociația Democrată a Macedonenilor Slavi din România 94 0,03 Județul Arad Pe listele electorale permanente ale județului Arad au fost înscriși 386 675 alegători, din care s-au prezentat la urne pentru alegerile generale din 28 noiembrie 54,78%. Față de prezența la vot a
Agenda2004-49-04-alegeri generale () [Corola-journal/Journalistic/283113_a_284442]
-
adevărul. Uneori chiar se reface istoricul acestei manipulări, făcîndu-se referiri la pseudolingvistul I. Ceban, la rolul nefast al Institutului de Istorie al RSS Moldovenești, la aberantă teorie a unui Mohor care s-a străduit să demonstreze, prea mulți ani, ca slavii au populat teritoriul dintre Carpați și Nistru înainte ca moldovenii să se constituie etnogenetic. E adus, apoi, în scenă un I.S.Grosul, devenit în 1961 președinte al Academiei de stiinte al Moldovei sovietice, care scria că în 1812 "moldovenii și-
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
invers. Pentru că autenticitatea șuvoiului de afecțiune fierbinte și a retoricii învolburate de care Adam Puslojic uzează în evocarea lui Nichita Stănescu are puterea rară de a seduce tocmai prin exces. Iar stihia a ceea ce printr-un clișeu curent numim "sufletul slav", manifestată exploziv în trăirile ei fără rest, apare aici, spre un îndoit efect de lectură, într-o dublă ipostază: în aceea a evocatorului (Adam Puslojic), cît și în cea a evocatului (Nichita Stănescu). Și în fond, acesti poeți cu destine
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
într-o dublă ipostază: în aceea a evocatorului (Adam Puslojic), cît și în cea a evocatului (Nichita Stănescu). Și în fond, acesti poeți cu destine gemene, cum ni-i prezintă profesorul Mircea Tomus în prefață, chiar au sîngele pe jumătate slav (cel dintîi prin tata, cel de-al doilea, se știe, prin mama). Portretul de personalitate stihinica al lui Nichita Stănescu, cu arderi violente chiar și în actele sale de generozitate - e antologica furia cu care, refuzat fiindu-i cadoul de către
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
în voal.) Tulpinii verzi/ a Evei, șarpele,-n eșarpe// schimbîndu-se, îi dă ocol/ în lente panglici möbusiene;/ în lente, panglici möbusiene,/ schimbîndu-se, îi dă ocol" (ibidem). Sau următoarea combinație, Bacovia plus Aragon, în aceeași lascivă rotire de vals: "un vals slav rotitor întru slava ta vals/ ușor roșu 'n obraji de atîta efort/ dansezi fals mon amour și cînți fals acest vals/ și ești greu mon amour ca un lemn ca un mort// rotitor somnolent raz-dva-tri valsu' slav/ obrazul pe umărul
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
vals: "un vals slav rotitor întru slava ta vals/ ușor roșu 'n obraji de atîta efort/ dansezi fals mon amour și cînți fals acest vals/ și ești greu mon amour ca un lemn ca un mort// rotitor somnolent raz-dva-tri valsu' slav/ obrazul pe umărul tău să mi-l culc/ și să-ți spun te iubesc și să-ți spun că-ți sunt sclav/ și sunt roșu 'n obraji și ușor ca un fulg/ "cette valse est un vin que j'ai
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
era contra alogenilor. Caragiale se declara pe sine grec. N. Davidescu l-a numit "ultimul ocupant fanariot" și i-a condamnat inaderența la "rasa și spiritul românesc". Deși, la început, Eminovici, poetul național n-a tras ponoasele de pe urma numelui său slav. I s-a trecut repede cu vederea. Ideea lui Iosif Vulcan de a-l româniza a fost una excelentă. În al doilea rînd, Eminescu este un idealist. în moralitatea lui înaltă și abstrasă, românului îi place să se contemple ca
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
Dan Horia Mazilu în introducerea ultimei sale cărți Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie (Editură Polirom, 1999). Unul din cei mai importanți cercetători ai fenomenului literar vechi românesc și cunoscător - direct de la sursă! - al manifestărilor literare baroce în spațiul slav, Dan Horia Mazilu (Udriște Năsturel (1974), Barocul în literatura română din secolul XVII (1976), Cronicari munteni (1978), Proza oratorica în literatura română, I (1986), ÎI (1987), Recitind literatura română veche, I(1994), ÎI (1998)) ni se dezvăluie acum "câștigat" de
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
vis,/ alb pe albastru: Mont Cenis" - Reminiscența din Montmartre) sau cea "hanseatica" a Nordului baltic: "Pe unde prăvălii vezi și firme hanseatice,/ și clopoțel la ușă,/ înșirate de-a lungul canalului adiat de-un/ stol de porumbei și pescăruși nordici,/ slavi și germanici,/ acolo te-astept încă.// Să urcăm iar trepte tocite pătrunzînd în miezul/de miere și sînge al Gdanskului,/ rostit că o alintare, ca sunetele de orgă de la/ Biserică Măslinilor, unde alături am stat umăr la umăr,/ în băncile
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
de inferioritate socială ce dorește a se autolichida. El însuși cultivator al excesului, al unui barochism moral hiperbolizant, al unor fervori revendicative ce sparg necruțător tiparele, în virtutea unui clocot vulcanic al sufletului de "obidit", se arătă ofuscat de peisajul sufletului slav. Se comportă aidoma unui japonez sau negru, ce respectă modă învesmîntării occidentale cu mai multă scrupulozitate decît un occidental: Adevărul este că între europeni și ruși e o diferență că de la ied la hipopotam. E o lume de stupefacții și
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
întîi, o observație despre componența slavona din spațiul vechi cultural românesc: Nu se poate vorbi de mărturisiri ale sufletului românesc în formă slavona. Fiindcă această eră o cultură de împrumut: era cultură biblică trecută la Bizanț și de la Bizanț la slavii de dincolo de Dunăre. Prin urmare ce originalitate se putea păstra în această cultură de limbă slavona?... Nu este vorba, de fapt, de ceva care, la un moment dat, să fi pornit din sufletul lor național, ci de o adaptare - cît
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
rea a comentariului estetic agresiv anti romantic. Vorbăria despre melodia acompaniata ca unică dexteritate a compozitorului Chopin, incapabil să rezolve nici o problemă compoziționala "noua". Nu am cum să introduc aici multele subtilități de adâncime ale scriiturii chopiniene. Așa că italianismul acestui slav (nu este numai suspinul lui Bellini ci și un "sfumato" à la Leonardo, ceea ce nu-i tocmai la îndemîna oricui). Sentimentalitatea că păcat s-a extins, în comentariu, asupra întregului patrimoniu chopinian transformând picătură de ploaie din Preludiul nr. 15
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
e și scârba să spun. Bandă de infractori, tâlharii cei mai nerușinați ce s-au ivit pe fața pământului au continuat să-și facă de cap, mângâiați de lichelismul vârfurilor, protejați de un sistem parlamentar al corupților și ridicați în slavi de o mass-media la care iresponsabilitatea rimează perfect cu tâmpenia. Cam asta e țară pe care o iubim și pentru care ne-am da, nu-i așa, sângele pe câmpul de bătălie! P.S. Nu e zi în care politicienii români
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
al popoarelor, stegar mondial al păcii, scut al progresului și civilizației, veghetor al fericirii fiecărui muncitor. Poporul rus apărea ca frate protector al nostru de totdeauna, apărătorul nedezmințit al românilor în vremurile de restriște. Apologia îngloba atât istoria marelui imperiu slav, mult trâmbițata sa contribuție la civilizația modernă (în calitate de autor al majorității descoperirilor și invențiilor științifice), cât și prezentul, cu triumfurile lui epocale (de război, dar și de pace). Necesitatea apologiei derivă, cum se știe, din competiție, când ceva sau cineva
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
patrioți români de conjunctură. Ne stă în caracter această lipsă de respect față de adversar. E o chestiune de mentalitate", a continuat Mihai Bendeac. Ipocrizie vomitiva Ulterior, Mihai Bendeac lansează critici dure și la adresa televiziunilor, care, din senin, o ridică în slavi pe Simona Halep, după ce promovează non-stop "niște târâturi, niște curve, niște prostituate". "Și tot o chestiune de mentalitate este și acceptarea cu lejeritate că orice sportiv român cu rezultate notabile să fie transformat într-o biată jucărie politică sau mediatică
Bendeac, reacție dură pe tema Simona Halep. ”O scârboșenie vecină cu ticăloșia” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25152_a_26477]
-
până seara pe TV niște târâturi, niște curve, niște prostituate, creând un model de succes (pentru că dă, aceste târâturi câștiga zeci și sute de mii de euro din scandalurile aranjate) și apoi să apari senin și să o ridici în slavi pe Simona Halep, mi se pare o ipocrizie vomitiva. În orice caz, felicitări Simona! Hai România..?", a încheiat Mihai Bendeac postarea să de pe Facebook.
Bendeac, reacție dură pe tema Simona Halep. ”O scârboșenie vecină cu ticăloșia” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25152_a_26477]
-
tainice abia am cutezat s -l ț lm cesc, aplec ndu-m mai mult a a s ți a a s a haruri. Aspir nd s -l cuno ți temeinic vei află calea de ai n cotiturile am r toare i, Slav Cerului , pasagere ale i țâț descoperi sinele n cel mai inspirat mod cu puțin , cel de vie îi. a a Om-eternitate.Geniul de factur cosmic Eminescu, care a elaborat i a a i ț ț ai ț ț a Clipele
Zămislită sub zodia lui Eminescu…. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
să Să vedem acum... contribuția Pentru 2, reproduc, după aceeași fie un orgoliu pentru noi, nu o cruce autorului la nivelul fiecăruia dintre sursă, un text al lui Eminescu: „Popor pentru urmașii lui”. departamentele create lui Eminescu. latin, înconjurat de slavi, de George Apostoiu, umblând Pentru publicistica eminesciană maghiari, de germani, noi nu ne încolo și-ncoace, prin țările unde a (1), bibliografia de referință a fost putem răzima pe nicio simpatie de fost acreditat cu misiuni culturale, parțială până la G.
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]