283 matches
-
Writing: Metaphor, Metonymy, and the Typology of Literature. Ithaca: Cornell University Press. Lorck, Jean Etienne. 1921. Die erlebte Rede: Eine sprachliche Untersuchung. Heidelberg: Carl Winter. Lotman, Jurij. 1977. The Structure of the Artistic Text. Trad. Gail Lenhoff, Ronald Vroon. "Michigan Slavic Contributions" 7. Ann Arbor: University of Michigan. [Lotman. 1970. Lecții de poetică structurală. Trad. Radu Nicolau. București: Univers.] Lubbock, Percy. 1965. The Craft of Fiction. London: Jonathan Cape. Lyons, John. 1977. Semantics. 2 vol. Cambridge: Cambridge University Press. [Lyons. 1995
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în 1978, dar a predat până în 1983 istoria literaturii române din secolul al XX-lea. Colaborează cu studii, articole și recenzii din domeniul literaturii române la revistele din Ungaria „Filológiai Közlöny”, „Világirodalmi Figyeló”, „Helikon”, „Nagyvilág”, „Élet és Irodalom”, „Ethnographia”, „Studia Slavica”, „Acta Litteraria”, „Foaia noastră”, precum și la „Revista de folclor”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Steaua”, „România literară”. D. cercetează literatura română din secolul al XIX-lea, folclorul literar românesc și est-european, legăturile literare româno-maghiare și traduce în
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
adversarii săi politici, nu se sfiește a tîrî în publicitate nume cari pentru d-lui cel puțin ar trebui să fie sacre. Acest eroism nu-l putem nici înțelege nici aproba. Fantasio [27 martie 1882] NOVELE DIN POPOR DE IOAN SLAVICI Un volum de 456 pag. București 1881. Editura librăriei Socec et comp. Sub titlul de mai sus d. I. Slavici publică, întrunite în volum, novelele sale: Popa Tanda, Gura Satului, O viață pierdută, La crucea din sat, Scormon, Budulea Taichii și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Zonele și microzonele folclorice ale județului Sibiu, în Studii și Comunicări, Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, Sibiu. Pavlinek, Petr. 2003. Alternative Theoretical Approaches to Post-communsit Transformations in Central and Eastern Europe, în Acta Slavica Iaponica, vol. 20, pp. 85-108. Paxton, Pamela. 2007. Association Memberships and Generalized Trust: A Multilevel Model Across 31 Countries, Social Forces, 86, 1, pp: 47-76. Părean, Ioan. 2005. Legende din Mărginimea Sibiului. Sibiu: Editura Psihomedia. Pătrașcu, Gheorghe. 1984. Arhitectura și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și a Asociației Române de Promovare a Asistenței Sociale (Cluj-napoca, 2004), vol I, Cluj-Napoca: Editura Eikon. Vedinaș, Traian. 2001. Introducere în sociologia rurală. Iași: Editura Polirom. Verdery, Katherine. 1994. The elasticity of land : problems of property restitution in Transylvania în Slavic Review, 53 (4), pp. 1071-1109. Verdery, Katherine. 1997. Fuzzy Property: Rights, Power, and Identity in Transylvania's Decollectivization. în Transforming Post-Communist Political Economies. Washington, National Academy Press, pp. 102-118. Verdery, Katherine. 2001. Inequality as Temporal Process. Property and Time in
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
boehmischen Königstums im 12. Jahrhundert im Wiederspiel von Kaiser, Fürst und Adel, în Ders., Frühzeit zwischen Ostsee und Donau, Ausgewälte Beiträge zum geschichtlichen Werden im östlichen Mitteleuropa vom 6. bis zum 13. Jahrhundert, Hrsg. L. Kuchenbuch und W. Schich (Germania Slavica. Band 3), Berlin, 1982, p. 209-210. Un alt istoric german, K. Zernack, vedea în organismele naționale elemente fundamentale ale istoriei europene, care s-au născut odată cu statele medievale și care nu se deosebeau de națiunile moderne decât prin gradul de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
et le „Roi-Saint“. Problème de l’idéologie féodale, în L’Europe aux IX-e - XI-e siècles. Aux origines des Etats nationaux, Varsovie, 1968, p. 425-432; Fr. Graus, St. Adalbert und St. Wenzel. Zur Funktion der mittelalterlichen Heiligenverehrung in Böhmen, în Europa Slavica - Europa Orientalis. Festschrift fuer Herbert Ludat zum 70. Geburtstag, Hrsg. von K.-D. Grothusen und K. Zernak (Osteuropastudien der Hochschulen des Landes Hessen. Reihe I. Giessener Abhandlungen zur Agrarund Wirtschaftsforschung des europäischen Ostens), Berlin, 1980, p. 205-231; idem, La sanctification
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
era considerat barbar, care urlă ca animalele sălbatice sau „mut“ - nemec -, în orice caz, cineva cu care nu te poți înțelege. Pentru desemnarea limbii vorbite în Cehia și în Polonia, sursele interne și străine au folosit timp îndelungat sintagmele lingua slavica, lingua Sclavorum. Cosma de Praga nu făcea vreo referință la vorbirea boemă sau cehă, pentru el limba era categoric slavă. La polonezi conștiința individualității lingvistice s-a încetățenit la sfârșitul secolului XII - începutul secolului XIII; de acum încolo în surse
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pp. 9-17. Michael, Klaus (1997), „Zweite Kultur oder Gegenkultur?”, În Detlef Pollack și Dieter Rink (coord.), Zwischen Verweigerung und Opposition. Politischer Protest în der DDR 1970-1989, Campus, Frankfurt. Mickiewicz, E. (1993), „The commercialization of scholarship în the Former Soviet Union”, Slavic Review, 51. Mihăilescu, Florin (2002), De la proletcultism la postmodernism, Pontica, Constantă. Ministerul Învățământului și Științei (1991), Documentar Statistic privind dezvoltarea Învățământului În România până În anul școlar (universitar) 1990/1991, București. Modrow, Hans (coord.) (1994), Das Große Haus. Insider berichten aus
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
trezind un interes viu aici și în Bucovina. Simpatiile socialiste ale revistei (se recomandă „Literatură și știință”, se anunță „Almanahul social-democrat”) nu erau pe placul Junimii și nici nu erau apreciate de „Vieața”, condusă de Al. Vlahuță, unde sunt criticați Slavici, căruia i se reproduce, cu intenții polemice, un articol (sub titlul Din filosofia „Vetrei”), și I. L. Caragiale, acuzat de „dispreț ciocoiesc” față de țăran (cu referire la Cum se înțeleg țăranii). Dar Caragiale nu lasă provocarea fără răspuns, demonstrând lipsa oricărei
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste hotare („Bălgarski folklor” - Sofia, „Demos” - Berlin, „Pagine di ucrainistica europea. Slavica” - Alessandria, Italia). Între 1994 și 1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este membru al Asociației Slaviștilor din România, precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
și esențele. Structuri alegorice în literatura veche și nouă, București, 1969; Romantismul, București,1970; Auferstehung der Allegorie, Viena, 1971; Omisiunea elocventă, București, 1973; Postwar Developments of the Prewar Tradition in Romania, în Fiction and Drama in Eastern and Southeastern Europe, Slavica Publishers, 1980; Irony and World. Creation in the Work of Mihai Eminescu, în Romantic Irony, Budapesta,1988; Târziu. Însemnări californiene. 1986-1996, București, 1997. Ediții: Proză umoristică engleză, I-II, București, 1965 (în colaborare cu Silvian Iosifescu). Traduceri: Jonathan Swift, Călătoriile
CALIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286037_a_287366]
-
sunt și ele prezente, dar, precum în Vâlva băilor, brutal, dezmințind legenda însăși, spre a face loc unui „adevăr” dur. Din sămănătorism, A. preia doar cadrul general, pe care îl modifică mult, trecându-l prin filtrul propriu. Chiar față de I. Slavici el se delimitează cu un accent personal, deschizând totodată drum lui Liviu Rebreanu. Astfel, George Pârvu ( În luptă) e un fel de Popa Tanda, dar personajul se transformă dintr-o pildă într-un caracter; el ajunge un fel de conducător
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
gîndește-te. Dacă mai vrei informații ți le pot da. M. Eminescu Adresează la "Redacția Curierului". * Poți zice în suplică sau că ești bolnav sau că n-ai mijloace de călătorie. ** După renumita lege a comptabilității generale. {EminescuOpXVI 183} 161 [IOAN SLAVICI] Iași, 20 septemv. 1877 Dragă Ieni, Îți scriu în grabă că editorul logicei lui Kant se cheamă I. G. Jaesche, nu Faesche, cum stă în "Presa". Logica aceea nu e bună nici măcar pentru începători, căci ceea ce-i original în ea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
privire clară se duce, căci tocmai în timpul cel bogat al vieții ne risipim zilele în nimicuri. Mai scrie-mi daca vrei, căci scrisorile tale, scurte, lungi, cum or fi, îmi fac plăcere. Al tău M. Eminescu {EminescuOpXVI 184} 162 [IOAN SLAVICI] Iași, 12 octomvrie, 877 Dragă Ieni, Dacă m-ar hotărî cineva să vin la București, ai fi tocmai tu. A-ți spune pe larg câte împrejurări contribuie a-mi face Iașii nesuferiți ar însemna a scrie volume; destul că-i
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
principale sunt jucate de cei mai buni actori și de cele mai bune actrițe. Să fie ajutate reuniunile de cântare române din Brașov, Sibiu și Lugoj a da în deosebite localități concerte, la care iau parte celebritățile noastre muzicale. I. SLAVICI M. EMINESCU [ACONTO PENTRU EDIȚIA A DOUA A POEZIILOR] Iași, 14 septemvrie 1885 Chitanță L. n. 500 cinci sute lei noi am primit prin d. T. Maiorescu de la d. Socec ca a compte pentru edițiunea a doua a poeziilor mele
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
PREFAȚĂ Constantin Slavic optează pentru un titlu neutru (Blândețea) și pentru un subtitlu provocator (Proze scurte și de neuitat), noua sa carte, tipărită la Editura Pim - Iași, 2o1o, adăugându se unui lung șir de opuri ce-l recomandă acum drept cel mai prolific
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
consacrate anterior, oferind cititorului răbdător ‚’’felii de viață’’,’’flash-uri’’ caleidoscopice,întâmplări vesele, triste, grotești, tragice, absurde, stupide, terifiante, toate cam în aceeași manieră narativă ce implică aluvionarul lexico morfologicosintactico semantic,într-o pastă groasă, frustă, directă. Personajele lui Constantin Slavic sunt cel mai adesea oameni simpli, din straturile de jos ale societății, oameni din mulțime, rareori evidențiați prin ceva remarcabil, aflați cel mai adesea sub forța discreționară a destinului. Ei poartă nume ciudate, contorsionate, comice, grotești, expresive ca sonoritate și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
școală, ura feminină în focare paroxistice (Nagâțele), Ion Antonescu, Vraiștea - un sat cât o țară, banul care îi guvernează pe toți, excesul de muncă ( Fericirea a plecat în cer), lăcomia umană, ’’omul străzii’’, destine frânte, drame familiale anonime. Pentru Constantin Slavic scrisul a devenit un drog ce, l-a subjugat pe autorul nostru prin clasica dependență. 3o mai 2o1o Teodor Pracsiu OLARITI Chemarea izvora, parcă, din adâncul inimii munților. Și se prăvălea,în ecou repetat, către necuprinsul întins al marginilor, joase
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
împrejurare confirmă și mai mult părerea că Maris al lui Strabon, și deci și acel al lui Herodot, este Oltul. Maris este numai cât o derivare scitică a rădăcinii arice mar-apă de unde sanscritul mîra, celticul mor, goticul marei, latinul mare, slavicul mare, litvanul mares, și prin care se explică niște termeni ca Marmara, Marna, Marsala, râușor și oraș în Sicilia, Mara, pârâu în Maramureș. Maris însemna deci in limba scitică tot atâta ca și apă, râu. Prin urmare deși nu se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ucigător de bărbați, căci in limba scitică cuvîntul oior ar înseamnă bărbat și pata, a ucide. Oior nu este decât sanscritul vira, latinul vir, goticul vair, litvanul wyras, celticul gwr, bărbat; iară pata este sanscritul bad, elenicul na-vânato, latinul batuere, slavicul biti, a bate, a ucide, Un topor de aramă cu două ascuțișuri se numea în limba scitică Sagara, ^ayaQiv. Acest cuvânt stă foarte aproape de latinul securis. Sciții fiind un popor de arcași, numele lor își găsește explicația în germanicul Schütze
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Zerna (Zernensium colonia), o inscripțiune descoperită la Mehadia Tsierna. Este deci evident că în limba dacă sunetul inițial al numelui se apropia mai mult de z sau de ț decât de c, pe când termenul negru este redat în toate dialectele slavice prin cern, ciarn, ciorn, aducând cu sunetul pe care-1 are c înainte de e și i. Limba tracică, fiind și ea o ramură a limbelor arice, nu ar trebui să ne minuneze chiar dacă am găsi în ea un termen pe deplin
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Este de observat că numele de zîrnă se aplică în românește tocmai la aceeași plîntă care purta în limba dacă pe acel de n()od’t6<>v(x, încât nu este de admis ca Românii să-l fi împrumutat de la slavicul zerna, cu toată forma sa aproape identică, pentru că la Slavi zerna înseamnă bob sau mazăre și în acest caz cum s-ar explica cuvântul derivat a se zîrni, a deperi la umbră, în cazul când s-ar admite ca zîrna
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ce să zicem despre o sumă de alte etimologii, care de care mai fantastice ? Astfel sunt, bunăoară: Crovizii popor din Tracia ce nu ar fi decât Croații slavoni; Carpații care ar veni de la crapii, tare; Cotensii trib al Dacilor de la slavicul cît, unghiu; Timeșul de la rădăcina tim, ud; Clepidava de la Clepati, a suna; Oroles numele unui rege get de la oril, vultur; Zamolxis, profetul get de la za, după și mrukati, a întuneca.!! Cu asemenea etimologie s-ar ajunge în curând, cum spune
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
modernistă”, ultima preluînd însă doar „elementele morbide și excitante” indicate de medicul vienez. Un alt element important îl constituie dislocarea identității „clasice” europene de către influențele orientale: „Asiatismul haotic și disolvant se înfiltrează și se amplifică prin metafizica germană și bolșevismul slavic, căutînd să distrame coheziunea morală europeană și noțiunea de personalitate umană”, ideile fiind preluate de tineri „din atmosfera intelectuală a timpului”. De asemenea - valorificarea artei negrilor și a asiaticilor, a artei copiilor, sălbaticilor („fauves”) și primitivilor; este citat în acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]