85 matches
-
vizitei sale la M.C.G. al Wermachtului din 11 februarie...” Cum nu poți scoate pe Niebelungi și pe luptătorii lui Adolf Hitler din Valea Rinului, nici o forță de pe lume nu ne va scoate din Podișul Transilvaniei. Poporul român luptă azi în contra slavismului și a comunismului, dar mâine el va trebui să lupte în contra acelora care i-au luat pământul fără luptă. Transilvania este datoria noastră față de noi înșine și nu va fi un singur român care să nu moară pentru ea. Mai
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
puși de istorie să slujească la doi arhei etnici. Sfâșierea druțiană se exercită între centrul imperial Moscova, unde și locuiește, și rădăcinile sale de român moldovean. Struțo-cămila acestui tip de sfâșiere etnică este teoria moldovenismului, ca hibrid între românism și slavism, dar opus radical, doctrinar vorbind, celui dintâi". Sunt personalități "cărora li se încearcă întreruperea legăturilor cu arheitatea lor etnică. Mutanții rezultați își apără cu o mână arheitatea, dar și-o nimicesc cu cealaltă. (...) Format în mediu românesc, H.-R. Patapievici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
trecutul românesc în patru mari perioade: • Formarea naționalității române, situată temporal în intervalul cuprins între 513 în. de Hr.-1290 după Hr., adică "de la cele dintâi popoare ce au locuit prin țările noastre până la întemeierea statelor Munteniei și Moldovei"; • Epoca Slavismului, care a durat între 1290-1633, adică până la domniile lui Matei Basarab și Vasile Lupu; • Epoca Grecismului, plasată între anii 1633-1821, "până la răsturnarea domniei Fanarioților"; • Epoca Românismului, 1821-1894, mai exact de la restabilirea domniilor pământene până în zilele lui Xenopol. În pofida însemnatelor progrese
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o filosofie a xenofobiei - concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul românesc a fost reorganizat ca o dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității române, trecând prin epoca Slavismului și mai apoi a Grecismului, sfârșind, în cele din urmă, în Epoca Românismului (deschisă de revoluția de eliberare națională din 1821). Putem conclude că odată cu articularea statului național, întregul trecut românesc a fost turnat în matrițe naționaliste, în timp ce identitatea națională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unificare, devine principiul prim în funcție de care este organizată epopeea istorică românească. Xenopol împarte cei 2.400 de ani de istorie românească (513 î.e.n-1894) în patru perioade: a) Formarea naționalității române (513 î.e.n-1290); b) Epoca Slavismului (1290-1633), care se întinde de la întemeierea principatelor până la Matei Basarab și Vasile Lupu, până când aceștia introduc limba română în biserică și administrație în locul celei slavone; c) Epoca Grecismului (1633-1821), care se întinde pe întreaga durată a fanariotismului; d) Epoca Românismului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
literatură didactică istorică românească, chestiunea originii s-a dovedit a avea o natură cu adevărat mercurială, aflându-se într-o permanentă prefacere în funcție de evoluția contextului socio-politic. După ce în faza antinaționalistă a socialismului românesc (1947-1964) originea românilor a stat sub semnul slavismului, odată cu turnura naționalistă aceasta a intrat sub specia traco-dacismului. În fapt, se revine la paradigma xenopoliană a dualismului etnogenetic daco-roman, cu diferențierea extrem de semnificativă că raportul dintre cele două elemente este răsturnat în favoarea autohtonismului. Ca regulă generală, discursul propagat în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dintre ei "au rămas în Dacia și s-au amestecat cu daco-romanii" (p. 19), însă influența lor asupra populației autohnone a fost neglijabilă. Ființa etnică a românilor era deja plămădită. Imaginarul istoric național-comunist elaborează doctrina minimalismului slavic în etnogenia românească. Slavismul manifest exprimat de concepția socialismului imediat postbelic se transformă într-un asimilaționism autohton al slavilor, proces în care ființa etnică autohtonă absoarbe influența slavă fără să sufere mutații substanțiale de natură a altera identitatea daco-romană. În aceste circumstanțe definite de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
macrogrupale" prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării trecutului face parte din ansamblul de tehnici prin care status quo-ul realizează "managementul politic al realității" (Howard, 1986, p. 25). Originea I. Discursul monofonic (1991-1997). După faza slavismului maximal din anii '50, național-comunismul a restabilit paradigma xenopoliană a dualității etnogenetice românești, i.e., formula daco-romanismului. Răsturnarea regimului comunist nu a avut niciun efect în sensul destabilizării ori restructurării acesteia. Prima parte a perioadei postcomuniste românești este caracterizată de o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe fundamentul ideologiei naționaliste. Înscriindu-se pe placa turnantă înspre naționalism (post-1964), regimul comunist s-a repoziționat identitar în matca tradițională a naționalismului românesc. Re-naționalizarea trecutului românesc s-a făcut încă din interiorul regimului comunist, astfel că, la prăbușirea acestuia, slavismul și rusofilia au fost deja decapate din procesul etnogenetic românesc. Primele generații postcomuniste de manuale de istorie, până la pluralizarea discursului despre trecut odată cu introducere manualelor alternative începând cu 1998, exhibă încă o evidentă rezidualitate comunistă. Elemente reziduale ale discursului istoric
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este Barnovschi. Noroc că, Înainte ca floarea să se ofilească de tot, am Întâlnit pe cineva, a cărui cunoștință mă onorează. „Nu căta aici, la Barnovschi, ci În vecini, la Zlataust“ Îmi zice, și a avut dreptate. Hm! D’ale slavismelor Într’o mare latină, aș zice parafrazând vestita expresie atașată originii neamului nostru, „o insulă de latinitate Într’o mare slavă“..., crezând sincer că am fost victima unei confuzii. Nu-mi rămâne altceva mai bun de făcut decât să profit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
popor român; Sunt mândru că am făcut parte dintr-o națiune de dublă ascendență, daco-romană și care în Istorie a fost ilustrată de marea figură a divului Traian și de sacrificiul lui Decebal”. Aceste cuvinte, rostite la vremea la care slavismul se declanșase înăbușitor asupra României, când numele de român era pronunțat cu teamă, apăreau ca niște cuvinte scrise cu litere de foc pe cerul României, care aveau să lumineze calea Neamului Românesc spre ieșirea acestuia din bezna care-l copleșise
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de pârloagă” redă imaginea unei vegetații mai puțin frumose, În schimb rezistentă la secetă și intemperii cum ar fi și condiția morală a basarabeanului. Când evocă zorile are În vedere speranțele neamului său cucerit de autoritățile străine. Privind prin marama slavismului cuceritor, este convins că sentimentul religios va da basarabeanului rezistența de a supraviețui până În ziua eliberării. În multele articole de presă a Înfățișat drama Basarabiei crucificate și Încredere că puterea divină va aduce ceasul izbăvirii. Ca președinte al Societății Scriitorilor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Reuniunea ajunge la concluzia că aceste teritorii erau absolut pustii când, În secolul al VI-lea și chiar al V-lea, a Început să fie populată de triburi slave. La simpozion s-a susșinut că poporul moldovenesc este slav, dovadă slavismele din vorbire, toponime, forme de organizare socială. De aici justețea cererii unor domnitori moldoveni de a intra În componența Rusiei (aiurea!ă, mama popoarelor din Balcani! Doi - aproape concomitent, alte conclavuri socialiste au reînviat conceptul lui E.B. Valev, publicat În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
în limba tracă, fiind o cerere de ajutor a unui rege trac adresată lui Dromichete. Puteau să o citească și în limba împinsă sau dușmănoasă fiindcă rezultatul tot acela era. Cît timp ei umblă cu nebuniile latrini- tății, tracismului și slavismului în cap, minciuna și sminteala vor domni în istorio- grafia noastră falsificată în totalitate. Oul era simbolul religios al Creației Tatălui Ceresc cum vine zicerea tocmai de la ariminul Orfeu și din el s-a născut Duhul Ivzoditor și Izbăvitor al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
însușită pe deplin de Occidentul european, îndeosebi de germanii protestanți care, mai ales după secolul al XVIII-lea (prin contribuția lui Im. Kant), au desăvîrșit activitatea începută de greci. Alta este însă situația în Estul european, în special, în zona slavismului ortodox, unde există încă un sincretism pro-nunțat, o nediferențiere clară între filozofie, mitologie, religie, artă și cunoaștere științifică propriu-zisă sau între palierele popular și erudit ale culturii și ale limbii, fapt care atestă că aici se mențin încă stări culturale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asigura o evoluție spre modernitate în sensul specializărilor și al manifestărilor distincte a ramurilor culturii, așa cum s-a produs în Vestul european, îndeosebi prin contribuția intelectuală a germanicilor. Sincretismul, adică dezvoltarea și manifestarea împreună a ramurilor culturii, a rămas caracteristic slavismului ortodox, care s-a deosebit astfel de modelul vestic. O altă trăsătură a tipului occidental congruentă aceleia reprezentate de tipul vechi grecesc este primatul raționalității și al ordinii, în vreme ce în orientul slav domină sentimentalitatea și gestul inexplicabil, care fac posibilă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea de redeșteptare națională era mai mult decât necesară. „Mult timp, noi românii văzând pericolul slavismului ne-am mărginit la văitări și am avut slăbiciunea de a face fel de fel de concesii” - se spunea într-un articol la 23 aprilie 1911. Articolul exemplifica slăbiciunile: ... în Mihalcea sunt 617 alegători români,în Turenisi, în Banila moldovenească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei. ... Acestora li sau dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor...” Aceasta o face acum gazeta de față. „Să lăsăm ca în oceanul cotropitor al slavismului să se înece, fără a mișca un deget măcar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor...” Aceasta o face acum gazeta de față. „Să lăsăm ca în oceanul cotropitor al slavismului să se înece, fără a mișca un deget măcar, comune mari românești, ca Cuciurul-mare, unde s-au constatat la ultimul recensământ aproximativ 10.000 de suflete românești, dintre care 3200 sunt alegători, și ca Mihalcea, acest sat conștient de menirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani purtau încă din era moldovenească, ca descendenți din țărani liberi sau boieri scăpătați, numirea de „răzeși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Încă o dată, limba dacă este necunoscută (ca și limba tracilor, În genere). Singura certitudine rămâne asemănarea cu albaneza (care privește de altfel și mai multe cuvinte de origine latină, unele aproape identice În cele două limbi). Pe de altă parte, slavismele din română și influența slavă În ansamblu se pot explica nu neapărat prin venirea românilor din sud, ci prin asimilarea slavilor la nord de Dunăre, proces completat și amplificat prin Înrâurirea ulterioară a modelului politico-cultural slavon. Nici tăcerea surselor nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În cadrul Întâlnirii cu Bismarck din 1883, a incriminat șovinismul maghiar și politica antiromânească a autorităților ungare, declarând că „cei din regat nu pot rămâne nepăsători În față acestui fapt”, dar că era necesară o apropiere românoungară pentru a opri expansiunea slavismului. Începând cu 23 martie 1888, Perte P. Carp a deținut funcția de ministru de externe În guvernul conservator Rosetti - Carp, venit la guvernare după 12 ani de dominare liberală (guvernarea Brătianu) până la 29 martie 1889, pentru ca În perioada 4 iunie-11
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Carp nu i-a păsat niciodată de ce spuneau alții despre el, ci numai de propriile lui convingeri, chiar dacă acestea făceau din el un „inadaptat” așa cum Îl caracterizau o parte din contemporani. Dar el nu era singurul care vedea pericolul slavismului, convingerile sale fiind și ale altor oameni politici, cum era cazul lui Kogălniceanu. Acesta credea că Rusia victorioasă va lua Basarabia, fapt ce ar fi dus la formarea dincolo de Dunăre a unor state slave puternice, care ar fi contrarii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
noastră expusă Între Rusia și slavii din sudul Dunării ne-a impus să ne alegem locul alăturea cu Puterile [Centrale], care reprezentau menținerea păcii față cu tendințele permanente și sforțările periodice de a răsturna acea stare de lucruri În interesul slavismului”, pledând pentru o acțiune alături de Germania, care ne-ar aduce Basarabia, răpită În 1812, mărirea și Întărirea țării, căci „pozițiunea cea mai puțin profitabilă și din care nu ar putea rezulta decât micșorarea țării, ar fi inacțiunea, nehotărârea și neutralitatea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
vom putea să stăm, vom fi invadați, fatal, fie de unii, fie de alții ... De aceea, fără nici o clipă de ezitare, cer să mergem cu Tripla Alianță și să declarăm imediat război Rusiei", Încheind fulminant "trebuie ajutat germanismul să strivească slavismul...... Regele a vorbit limbajul datoriei și onoarei; trebuie să-l urmăm. Avem un tratat, trebuie să-l respectăm". Dacă nu mergem cu Austria, Germania sau va Înlesni victoria rusului, și vom pierde astfel România, sau, ceea ce e convingerea mea, Germania
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]