149 matches
-
1971), Studii de lingvistică generală (1972), Limba daco-geților (1980), Lingvistica generală și comparată (1980). La acestea se adaugă peste 300 de studii, articole, note, recenzii și traduceri publicte în țară și străinătate, din domeniul lingvisticii generale, istoriei lingvisticii, lingvisticii balcanice, slavisticii, istoriei limbii române, stilisticii comparate și contrastive. S-a stins din viață pe 24 iulie 1987, fiind înmormântat la cimitirul „Eternitatea” din Iași). BIBLIOTECA Nu știu câți dintre noi au avut ocazia să cunoască în amănunt munca pe care o desfășoară colectivul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și devenind profesor de limba rusă la o școală medie din Moscova (1948-1953), apoi profesor de limba și literatura română la Catedra de limbi străine a Academiei de Științe a URSS (1953-1971). Din 1972 este cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. În 1953 îi este respinsă disertația despre Mihail Sadoveanu pentru că nu examinase și proza realist-socialistă a acestuia. Lucrarea (în forma ei inițială) îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]
-
autodidactă, nu-i evita pe Rilke, Kafka, Dostoevski, Joyce, Conrad, Fitzgerald. Oricum, preferabil fabricii de iluzii de la Hollywood și divanului analistului. Capitolul IV Onirofantasme Fabuloasa metamorfoză a lui Hero și Leandru Milorad Pavič (n. 1929, Belgrad) a fost specialist în slavistică, literatură sârbă veche și literatură universală comparată. În calitate de universitar, a fost invitat de mai toate universitățile lumii (SUA, Rusia, Franța, Italia, Germania ș.a.). A debutat ca poet; este autorul a numeroase lucrări de istorie și critică literară, a cinci volume
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Revista „Șezătoarea” (1971). A debutat cu o recenzie la „Scrisul bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii de slavistică”, „Anuarul de etnografie al Moldovei”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei”, „Poezia”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Poesis”, „Dacia literară”, „Neamul românesc literar”, „Semn” (Bălți), „Datina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
gramatica istorică a limbii polone, promovând treptat până la gradul de conferențiar (1974). Își susține doctoratul în 1970, cu o lucrare din domeniul lingvisticii. Publică numeroase articole în „Romanoslavica” și în alte reviste de profil, tratând cel mai adesea probleme de slavistică, dar și de istorie a literaturii române vechi ori, spre exemplu, creația poetică a lui Tadeu Hâjdeu. A tradus din clasicii polonezi, îndeosebi proză, semnând și Elena Lintz. În 1974 a fost distinsă cu insigna Meritul Cultural Polonez. Traduceri: Iaroslaw
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287821_a_289150]
-
OLTEANU, Pandele (5.IX.1908, Bascov, j. Argeș - 18.XII.1995, București), slavist. După absolvirea în 1935 a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, s-a specializat în slavistică prin stagii în Bulgaria, Polonia (1932-1935) și Cehoslovacia (1942-1949), când predă limba și literatura română - întâi ca lector, apoi ca profesor invitat - la Universitatea „J. A. Comenius” din Bratislava. Aici și-a susținut teza de doctorat - Raporturi lingvistice între limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
pentru Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”), elaborând sau coordonând - pentru uzul studenților, al școlilor minorității slovace din România și al cercetătorilor - lucrări consacrate studierii limbii slave vechi, slavonei și gramaticii comparate a limbilor slave, O. a probat cunoștințe temeinice de slavistică, deschideri apreciabile în interpretarea fenomenelor lingvistice și culturale, putința de a mânui instrumente și metodologii moderne. Chiar dacă unele dintre concluziile la care a ajuns pot suferi amendări, cercetările lui, vizând chestiuni complicate ale filologiei slavo-române, ale indentificării surselor și versiunilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
Actes. Journées de la francophonie (în colaborare), I-II, Iași, 1996-1998; O întâlnire astrală. Centenar Lucian Blaga - Ion Barbu (în colaborare), Iași, 1997; Studia antiqua et archaeologica, Iași, 1998; Auteurs européens du premier XX-e siècle (în colaborare), Bruxelles, 2002; Studii de slavistică (în colaborare), Iași, 2002; Limba și literatura română în spațiul etno-cultural daco-românesc și în diaspora (în colaborare), Iași, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Din nou despre roman, RL, 1982, 48; Andrei Corbea, Reconstrucție și lectură, CRC, 1982, 51; V. Fanache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
VI.2007, București), polonist, comparatist și traducător. Este fiul Elenei (n. Jienescu) și al lui Marin Velea, țărani. A urmat școala primară în comuna natală (1940-1944), Liceul „Independența” la Calafat (1944-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția slavistică, specialitatea limba și literatura polonă (1952-1957). Și-a susținut doctoratul în 1968 cu o teză despre Wladislaw Reymont. După licență e cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”), unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
capitol În cartea lui Katherine Verdery (1991) despre intelectuali și ideologia socialist-națională În România lui Ceaușescu. Câmpul istoriografic românesc trecea dincolo de frontierele de stat, În măsura În care România făcea obiectul unor studii specializate, În cadrul „studiilor orientale” În Franța (INALCO), al celor de „slavistica” În (SUA, Marea Britanie) sau de „balcanologie” (Germania). Miza politică a competenței istorice poate fi recunoscută de poziția ce a revenit unui istoric „alternativ” (disident) precum Vlad Georgescu, istoric reprezentativ al istoriografiei politice alternative având ca spațiu de referință exilul, o
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ori act administrativ. Caraman a fost un slavist eminent, cu studii la Cracovia (unde și-a susținut doctoratul) Varșovia, Viena, Praga, Belgrad, Zagreb. În 1934 a fost numit director al Institutului Român de la Sofia. Din 1938, a preluat catedra de slavistică a Universității din Iași. Interesant este că, spre cinstea lor, toate forurile științifice cărora li s-au cerut informări referitoare la fostul pușcăriaș, înfierat ca "dușman al poporului", nu s-au sfiit să vâslească împotriva curentului (adevărat, și vremurile se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
P. M. Câmpeanu (255 volume), T. L. Maiorescu(74 volume), V. A. Urechea (80 volume), G. Ibrăileanu, basarabeanul Paul de Gore (periodice, majoritatea în limba rusă, dar și opere de rezistență ale literaturii române), Petre Caraman (lucrări din domeniul etnografiei, folclorului, slavisticii, etc.), Th Simenschy(opere de referință din domeniul orientalisticii), Iorgu Iordan, Natalia Al. Epure (peste 4.000 de volume, cărți, periodice și manuscrise). Importanța Bibliotecii constă în raritatea exemplarelor oferite: „Dovadă stau unicatele de periodice din BCU Iași, precum și cele
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
abordează limbile și literaturile slave, literatura slavo-română și contactele culturii și literaturii române cu aria slavă. În majoritatea volumelor materialul este organizat tematic. Se publică referate, comunicări și cronici de la congrese, simpozioane, conferințe și sesiuni științifice naționale și internaționale de slavistica. Volumul din 1981 conține un indice bibliografic. Un loc deosebit îl au în revistă cercetările referitoare la literatura română veche, din care se desprind câteva direcții: natură receptării culturii slavone scrise în Țările Române (P.P. Panaitescu despre caracteristicile literaturii slavo-române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
în limba română în secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Dintre articolele referitoare la autorii români de la începutul secolului al XIX-lea sunt de semnalat cel despre Ion Budai-Deleanu, autor tratat de Mihai Mitu că precursor al studiilor de slavistica în România, și cel datorat lui Ion C. Chițimia despre Gh. Asachi și scriitorii polonezi Adam Naruszewicz și Adam Mickiewicz. Abordând perioadă modernă, Ion C. Chițimia privește Cântarea României în raport cu creația lui Adam Mickiewicz, Virgil Șoptereanu urmărește receptarea lui Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
C. Chițimia privește Cântarea României în raport cu creația lui Adam Mickiewicz, Virgil Șoptereanu urmărește receptarea lui Mihai Eminescu în cultura rusă și structurile filosofico-estetice ale lui Schopenhauer în creația lui Eminescu și a neoromanticilor ruși; G. Mihăilă scrie despre Eminescu și slavistica; Ion C. Chițimia compară universul poetic al lui Mihai Eminescu din Mai am un singur dor cu acela al lui Stanislaw Wyspianski din poezia Niech nikt nad grobem mi nie placze; Gheorghe Călin se referă la stilul poetului slovac Ivan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
la aceeași catedră. Colaborează la numeroase publicații din țară și străinătate, printre care „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Romanoslavica”, „Cahiers roumaines d’études littéraires”. Este membră a Comisiei de Poetică și Stilistică, a Comitetului Internațional al Slaviștilor, redactor al publicației „Studii de slavistică”. Cercetările întreprinse de C. sunt consacrate aproape în exclusivitate scriitorilor ruși. Fiecare personalitate literară este supusă demersului hermeneutic în funcție de spațiul ideologic-cultural în care aceasta apare și evoluează. În cuprinsul analizelor se întrevăd două tipuri de biografie ce acționează sinergic: prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
1928 al Liceului „Mihai Viteazul” din Albă Iulia, se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care o termină în 1932, cu mențiunea cum laude. Elev favorit al lui Nicolae Cartojan, va face în 1933 studii de slavistica la Sofia și Belgrad. Obține, pentru perioada 1935-1938, o bursă la Scoala Română de la Fontenay-aux-Roses. La recomandarea profesorilor Mario Roques și Jean Boutière, „titularul învățământului românesc în Franța”, căruia Ț. i-a fost „repetitor” la École des Langues Orientales, preda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
filologie romanică la Ecole des Chartes, Ecole de Hautes Etudes, École des Langues Orientales și Collége de France, unde a audiat cursurile faimosului profesor de psihologie experimentală, Théodule Armand Ribot. Încearcă să obțină prin concurs o bursă de specializare în slavistică cu durata de 4 ani, care i-ar fi înlesnit intrarea în corpul didactic al universității ieșene, dar nu reușește, și recunoaște că Ion Bogdan, cel care a ocupat postul, era mai bine pregătit. Chiar dacă nu a câștigat concursul, lasă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Constantinopol. Însă el consideră că îndreptarea sa atârnă de sănătatea sa morală, care ar surveni atunci când ar vedea că este într-un loc în care să poată lucra conform aspirațiilor pe care le are. Își mărturisește intenția de a abandona slavistica, chiar dacă va continua să învețe limba rusă, doar pentru literatură, și să se pregătească pentru concursul de filosofie. Colegii Speranță și Bădărău par să fie principalii candidați, dar Gruber consideră că are avantaje în fața lor, deoarece "nu sunt strein de
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
multe școli din județul Botoșani. Ulterior va fi, până în 1990, secretar general de redacție al publicației „Caiete botoșănene”, aceeași funcție deținând-o și la revista „Convorbiri literare” între 1995 și 2001. În anul 1990 este angajat asistent la Catedra de slavistică a Universității din Iași, ajungând profesor în 2001. Obține titlul de doctor în filologie în anul 1993, cu teza Semiotica traducerii poetice. I. debutează cu versuri în „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, în anul 1982. Abandonează însă repede poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
Colecția ACADEMICA 231 Seria Litere Cecilia MATICIUC este doctor în filologie al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Începând cu anul 2011, este cadru asociat al Facultății de Litere a Universității "Alexandru Ioan Cuza", Catedra de Slavistică. Domenii de interes: critică și istorie literară, literatura concentraționară, literatura exilului rus. A publicat articole de specialitate și recenzii în reviste indexate în baze de date internaționale și studii în volume ale unor simpozioane internaționale. A participat la editarea volumelor
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
519-528. Урманов, А.В ., Концепция Эроса в творчестве А. Солженицына // Между двумя юбилеями 1998-2003. Писатели, критики, литературоведы о творчестве А.И. Солженицына. Альманах. Русский путь, Москва, 2005, c. 371-384. Barbă, Gheorghe, "Al. Soljenițîn martor incomod al secolului", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 65-72. Barbă, Gheorghe, "Cuvânt despre Soljenițîn", în Luceafărul, nr. 5/ 1996, pp. 12-13. Bălănescu, Sorina, "Dostoievski azi. Dostoievski și Soljenițîn", în Adevărul literar și artistic, 5 octombrie 1997, nr. 388
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Soljenițîn", în Luceafărul, nr. 5/ 1996, pp. 12-13. Bălănescu, Sorina, "Dostoievski azi. Dostoievski și Soljenițîn", în Adevărul literar și artistic, 5 octombrie 1997, nr. 388, p. 10. Bălănescu, Sorina, "Spiritul lui Soljenițîn: libertatea și locul din vis!", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 73-79. Bomher, Noemy, "Impactul cenzurii cu opera lui Soljenițîn "O zi din viața lui Ivan Denisovici"", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp.
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui Soljenițîn: libertatea și locul din vis!", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 73-79. Bomher, Noemy, "Impactul cenzurii cu opera lui Soljenițîn "O zi din viața lui Ivan Denisovici"", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 87-92. Borbély, Ștefan, "În atenția Kremlinului", în Steaua, nr. 3/ 2009, pp. 6-9. Cathala, Jean, "Réflections sur l'Archipel du Goulag", în Magazine littéraire, nr. 86, martie 1974, pp. 7-10
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Cathala, Jean, "Réflections sur l'Archipel du Goulag", în Magazine littéraire, nr. 86, martie 1974, pp. 7-10. Cesereanu, Ruxandra, ""Patriarhul" Soljenițîn", în Steaua, nr. 11-12, 2008, p. 72; 116. Cotorcea, Livia, "Al. Soljenițîn sau "lumina din noi"", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 81-85. Dunlop, John B., "The Gulag Arhipelago: Alternative to Ideology", în Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn. Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, pp. 85-94. Emerson, Caryl, The Word of
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]