148 matches
-
și al lui Ștefan Pop. A absolvit Liceul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației (1925) și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1925-1928), unde l-a avut ca profesor pe Ovid Densusianu. Se specializează în slavistică la universitățile din Praga, Varșovia, Cracovia, Bonn (1929-1934), cu profesorii M. Murko, P. Bogatârev, I. Horak, M. Tille, Roman Jakobson. Se apropie de orientările structuraliste ale Cercului Lingvistic de la Praga și urmează cursuri de literatură comparată și folclor, de studiere
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
REBUȘAPCĂ, Ioan (29.V.1935, Dărmănești, j. Suceava), comparatist, folclorist și traducător. Frecventează școala elementară în satul natal, liceul la Siret (1951-1955), devenind apoi student al secției de slavistică a Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1955-1960). După absolvire funcționează la Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității bucureștene, parcurgând toate treptele didactice până la aceea de profesor universitar (1997). Urmează stagii de specializare în Ucraina (în 1969, la Lvov
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
Facultatea de Limbi Străine referitoare la raporturile literare româno- slave, în Raporturi literare româno-slave, București, 1976, 405-406; Robert Klymasz, „Narodjennia symvolu”, „Journal of Ukrainian Studies” (University of California), 1980, 2; Magdalena Kuțiuk, Contribuția slaviștilor români, în Elena Lința, Din istoricul slavisticii românești, București, 1982, 86-99; Ukrainska literaturna ențiklopedia, Kiev, 1996, 315; Tiberiu Pleter, „Individualitatea clasicilor”, în Comunicările „Hyperion”, VII, București, 1998, 202-203; Ion Dodu Bălan, Trandafirii și scaieții..., „Națiunea”, 1998, 20 mai; Sergii Lucikanin „Individualitatea clasicilor”, „Slovo i cias” (Kiev), 1998
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
său, Ion Nandriș, urmează, la Universitatea din Viena, cursuri de specializare în filologie slavă și indoeuropeană (cu profesorii V. Vondrák și P. Kretschmer). Între 1920 și 1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii K. Nitsch, J. Rozwadowski, J. Loș, J. Chrzanowski și St. We˛dkiewicz. Își ia doctoratul în filologie cu teza Aspecte verbale în „Evangheliarul” slav de la Putna (1922). Reîntors în țară, funcționează pentru o scurtă perioadă ca profesor la
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
călătorește mult în Italia, Franța, Spania, Elveția, Belgia, SUA și la Muntele Athos. Colaborează la majoritatea revistelor de filologie, în special slavă, din țară și străinătate, la „Comparative Literature Studies”, „Annali dell’Istituto Universitario Orientale” ș.a. După primele articole de slavistică, axate pe chestiuni strict lingvistice, N. se îndreaptă spre aspectele de mai larg contur, menite, pe de o parte, să definească trăsăturile specifice ale limbilor slave (Unitatea lingvistică a popoarelor slave, 1927), iar pe de alta, să releve elementele de
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
OLTEANU, Pandele (5.IX.1908, Bascov, j. Argeș - 18.XII.1995, București), slavist. După absolvirea în 1935 a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, s-a specializat în slavistică prin stagii în Bulgaria, Polonia (1932-1935) și Cehoslovacia (1942-1949), când predă limba și literatura română - întâi ca lector, apoi ca profesor invitat - la Universitatea „J. A. Comenius” din Bratislava. Aici și-a susținut teza de doctorat - Raporturi lingvistice între limba
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
pentru Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”), elaborând sau coordonând - pentru uzul studenților, al școlilor minorității slovace din România și al cercetătorilor - lucrări consacrate studierii limbii slave vechi, slavonei și gramaticii comparate a limbilor slave, O. a probat cunoștințe temeinice de slavistică, deschideri apreciabile în interpretarea fenomenelor lingvistice și culturale, putința de a mânui instrumente și metodologii moderne. Chiar dacă unele dintre concluziile la care a ajuns pot suferi amendări, cercetările lui, vizând chestiuni complicate ale filologiei slavo-române, ale indentificării surselor și versiunilor
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
a Universității bucureștene. Și-a luat licența magna cum laude în 1922 și a petrecut un stagiu de specializare la Universitatea Jagellonă din Cracovia, în 1923 și 1924, predând aici și limba română. Se familiarizează cu limbile slave și cu slavistica, făcând acum o opțiune definitivă pentru studierea istoriei medievale a românilor și adunându-și informația pentru teza de doctorat, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, pe care o va susține în 1925, cu distincția
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
mai larg, problemele periodizării și răspândirii geografice a cuvintelor de origine slavă din limba română. O secțiune a cărții este consacrată filologiei slavo-române, schițându-se aici etapele disciplinei, de la Ioan Bogdan până la Emil Petrovici, savanți care au impus cercetările de slavistică românească în spațiul internațional. Tot în sfera lingvisticii se menține culegerea Studii de lingvistică și filologie (1981), dar va îngloba și abordări de istoriografie a literaturii române vechi, semn al interferării lor în activitatea științifică a autorului. În prima parte
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
Poezia slovacă a secolului al XIX-lea, București, 1998. Traduceri: Frantisek Svantner, Joc omenesc, București, 1972 (în colaborare cu Dan Teodorescu). Repere bibliografice: Tiberiu Pleter, Istoricul studierii limbilor și literaturii cehe și slovace la Universitatea din București, în Din istoricul slavisticii românești, București, 1982, 11-122; Corneliu Barborică, Interviu, „Ramoid” (Bratislava), 1984, 7; Datcu, Dicț. etnolog., I, 149-150. St.V.
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
articole de istorie și critică literară, de teorie și istorie a teatrului, cronici dramatice și recenzii la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Arlechin”, „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Teatrul azi”, „Viața românească”, „Dacia literară”, „Timpul”, „Kitej-grad”, „Romanoslavica”, „Studii de slavistică”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” ș.a. A publicat volumele Prelegeri de istoria literaturii ruse din secolul al XIX-lea (în colaborare cu Livia Cotorcea, 1976), Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate (1983), Simple propoziții. Încercări de poetică (1994), Istoria
BALANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285575_a_286904]
-
la Arhivele Statului din București. Îi apar câteva cărți: Cercetări istorico-filologice (1900), Studii privitoare la limba și istoria românilor (1902), Vechile relații ale Principatelor Române cu Croația (1903), mai multe studii și articole. În 1905 i se încredințează Catedră de slavistica, nou înființată, la Universitatea din Iași, la care B. va funcționa mai întâi că suplinitor, apoi ca profesor titular (1909) până la pensionare (1938). Îi succedă fostul său student Petru Caraman. Raporturilor româno-slave privite din perspectiva actualității le va consacră numeroase
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
istoria limbii, multe ipoteze amendabile. Izbânzile parțiale, care s-au absorbit în fondul comun al disciplinelor respective, compensează însă în bună parte erorile. SCRIERI: Cercetări istorico-filologice, București, 1900; Studii privitoare la limba și istoria românilor, București, 1902; Problemele capitale ale slavisticei la români, Iași, 1906; Relations des Roumains avec leș Serbes, leș Bulgares, leș Grecs et la Croație en liaison avec la question macédo-roumaine, Iași, 1912; ed. Iași, 1999; Istoria literaturii ruse moderne, Iași, 1921; Curentele literare la români în perioada
BARBULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285631_a_286960]
-
provocată și întreținută de aluzii și iluzii livrești. „Întoarcerea în amintire” este unicul mijloc rodnic de spiritualizare a unei poezii care nu a ajuns să se lămurească și să se desprindă de abstracțiunile inculcate de bune lecturi. Anumite contribuții de slavistică a adus B. prin punerea în circulație, la noi, a unor interpretări mai recente referitoare la Cuvânt despre oastea lui Igor. SCRIERI: Al. Papadopol-Calimah și „Cuvânt despre expediția lui Igor”, Iași, 1939; Invitație la melancolie, Chișinău, 1940. Repere bibliografice: Dragomir
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
1971), Studii de lingvistică generală (1972), Limba daco-geților (1980), Lingvistica generală și comparată (1980). La acestea se adaugă peste 300 de studii, articole, note, recenzii și traduceri publicte în țară și străinătate, din domeniul lingvisticii generale, istoriei lingvisticii, lingvisticii balcanice, slavisticii, istoriei limbii române, stilisticii comparate și contrastive. S-a stins din viață pe 24 iulie 1987, fiind înmormântat la cimitirul „Eternitatea” din Iași). BIBLIOTECA Nu știu câți dintre noi au avut ocazia să cunoască în amănunt munca pe care o desfășoară colectivul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Colecția ACADEMICA 231 Seria Litere Cecilia MATICIUC este doctor în filologie al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Începând cu anul 2011, este cadru asociat al Facultății de Litere a Universității "Alexandru Ioan Cuza", Catedra de Slavistică. Domenii de interes: critică și istorie literară, literatura concentraționară, literatura exilului rus. A publicat articole de specialitate și recenzii în reviste indexate în baze de date internaționale și studii în volume ale unor simpozioane internaționale. A participat la editarea volumelor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
519-528. Урманов, А.В ., Концепция Эроса в творчестве А. Солженицына // Между двумя юбилеями 1998-2003. Писатели, критики, литературоведы о творчестве А.И. Солженицына. Альманах. Русский путь, Москва, 2005, c. 371-384. Barbă, Gheorghe, "Al. Soljenițîn martor incomod al secolului", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 65-72. Barbă, Gheorghe, "Cuvânt despre Soljenițîn", în Luceafărul, nr. 5/ 1996, pp. 12-13. Bălănescu, Sorina, "Dostoievski azi. Dostoievski și Soljenițîn", în Adevărul literar și artistic, 5 octombrie 1997, nr. 388
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Soljenițîn", în Luceafărul, nr. 5/ 1996, pp. 12-13. Bălănescu, Sorina, "Dostoievski azi. Dostoievski și Soljenițîn", în Adevărul literar și artistic, 5 octombrie 1997, nr. 388, p. 10. Bălănescu, Sorina, "Spiritul lui Soljenițîn: libertatea și locul din vis!", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 73-79. Bomher, Noemy, "Impactul cenzurii cu opera lui Soljenițîn "O zi din viața lui Ivan Denisovici"", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui Soljenițîn: libertatea și locul din vis!", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 73-79. Bomher, Noemy, "Impactul cenzurii cu opera lui Soljenițîn "O zi din viața lui Ivan Denisovici"", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 87-92. Borbély, Ștefan, "În atenția Kremlinului", în Steaua, nr. 3/ 2009, pp. 6-9. Cathala, Jean, "Réflections sur l'Archipel du Goulag", în Magazine littéraire, nr. 86, martie 1974, pp. 7-10
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Cathala, Jean, "Réflections sur l'Archipel du Goulag", în Magazine littéraire, nr. 86, martie 1974, pp. 7-10. Cesereanu, Ruxandra, ""Patriarhul" Soljenițîn", în Steaua, nr. 11-12, 2008, p. 72; 116. Cotorcea, Livia, "Al. Soljenițîn sau "lumina din noi"", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, pp. 81-85. Dunlop, John B., "The Gulag Arhipelago: Alternative to Ideology", în Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn. Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, pp. 85-94. Emerson, Caryl, The Word of
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Ollivier, Sophie, "The World of Detention in Dostoevsky and Solzhenitsyn", în Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn, Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, pp. 161-170. Rotundu, Vasile, Adriana Nicoară, "Concepția despre limbă a lui Al. I. Soljenițîn", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1996, pp. 21-32. Spitz, Sheryl A., "The Impact of Structure in Solzhenitsyn's "Matryona's Home"", în Russian Review, vol. 36, nr. 2 (Aprilie 1977), pp. 167-183. Vasile, Geo, "Soljenițîn: Viața si
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui Soljenițîn: Le phénomène Soljénitsyne, Fayard, Paris, 2009, pp. 85-112. 105 A. Soljenițîn, Vițelul și stejarul, vol. I, ed. cit., p. 470. 106 Ibidem, p. 10. 107 Sorina Bălănescu, "Spiritul lui Soljenițîn: libertatea și locul din vis", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, p. 75. 108 Vladimir Bukovski, Și se întoarce vântul, traducere din limba rusă și note de Dumitru Balan, Fundația Academia Civică, București, 2002, p. 124. Scrierea autobiografică a lui Vladimir Bukovski
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
текста и коммент. И.П. Сиротинской, АСТ, Москва, 2001, c. 379. 130 A. Soljenițîn, Vițelul și stejarul, vol. I, ed. cit., p. 392. 131 A se vedea Sorina Bălănescu, Spiritul lui Soljenițîn: libertatea și locul din vis, în "Studii de slavistică", vol. 7, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996, p. 73. 132 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 350. 133 Vezi Luba Jurgenson, L'expérience concentrationnaire est-elle indicible? Essai. Préface de Jacques Catteau, Éditions du Rocher, Monaco
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cit., p. 153. 354 Idem, O zi din viața lui Ivan Denisovici, ed. cit., p. 137. 355 Ibidem, p. 35. 356 Ibidem, p. 37. 357 Ibidem, p. 36. 358 Livia Cotorcea, "Al. Soljenițîn sau "lumina din noi", în Studii de slavistică, vol. 7, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1996, p. 83. 359 A. Soljenițîn, Gospodăria Matrionei, ed. cit., p. 10. 360 Ibidem, p. 24. 361 A. Урманов, Творчество Александра Солженицына. Третье издание, Издательство "Флинта", Издательство "Наука", Москва, 2009, c. 88
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în lucrările lui Silviu Dragomir și medievistul Alexandru Lapedatu. La Cernăuți, principala personalitate a fost Ioan I. Nistor care s-a distins prin studiile sale privind evul mediu și epoca modernă, alți cercetători făcând interesante cercetări în domeniul arheologiei, bizantinisticii, slavisticii. În general învățământului universitar îi revine principala pondere în cercetarea istoriografică a epocii. Aceasta a căpătat un cadru instituțional mai adecvat prin organizarea pe lângă universități, a unor institute specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î-l ocupă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]