1,488 matches
-
în mediul rural). Analiza documentelor din secolul al XVII-lea ne arată că în această perioadă învățătura de carte s-a răspândit în mai mare măsură. Semnificativ și destul de important este faptul că acum numărul scriitorilor de documente în limba slavonă este în scădere, predominând cei care au scris în limba română, mai ales acte private(zapise de vânzare-cumpărare, acte de zălogire, hotărnicii de delnițe(moșii) etc.). Târgoveții, meșteșugarii, slujbași ai cancelariilor orășenești și sătești au fost interesați să învețe scrierea
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
al XVI-lea asistăm la o peroadă de avânt al traducerilor de cărți în limba română, înfăptuită mai ales de către târgovișteanul Coresi, în primele decenii ale secolului al XVII-lea observăm o tendință tradițională de reînviere a limbii și culturii slavone, întreținută în special de marea boierime și de clerul înalt. S-a văzut aceasta mai ales prin activitatea desfășurată în jurul primelor tipărituri și a școlii slavone de la Târgoviște. A.D.Xenopol menționează că Matei Basarab a încercat să înființeze o școală
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
secolului al XVII-lea observăm o tendință tradițională de reînviere a limbii și culturii slavone, întreținută în special de marea boierime și de clerul înalt. S-a văzut aceasta mai ales prin activitatea desfășurată în jurul primelor tipărituri și a școlii slavone de la Târgoviște. A.D.Xenopol menționează că Matei Basarab a încercat să înființeze o școală slavonă "înaltă", după modelul celei de la Iași și Kiev. Există însă și o altă tendință și anume aceea a promovării limbii române, a introducerii ei în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
întreținută în special de marea boierime și de clerul înalt. S-a văzut aceasta mai ales prin activitatea desfășurată în jurul primelor tipărituri și a școlii slavone de la Târgoviște. A.D.Xenopol menționează că Matei Basarab a încercat să înființeze o școală slavonă "înaltă", după modelul celei de la Iași și Kiev. Există însă și o altă tendință și anume aceea a promovării limbii române, a introducerii ei în cancelaria domnească și cea metropolitană. Se punea chiar problema scoaterii limbii slavone din biserici. Această
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
înființeze o școală slavonă "înaltă", după modelul celei de la Iași și Kiev. Există însă și o altă tendință și anume aceea a promovării limbii române, a introducerii ei în cancelaria domnească și cea metropolitană. Se punea chiar problema scoaterii limbii slavone din biserici. Această tendință este în creștere în secolul al XVII-lea și, după cum observa George Ivașcu, tot mai mult cultura de limbă slavonă îmbracă haina limbii române. Este interesant de observat că această tendință de folosire a limbii române
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
române, a introducerii ei în cancelaria domnească și cea metropolitană. Se punea chiar problema scoaterii limbii slavone din biserici. Această tendință este în creștere în secolul al XVII-lea și, după cum observa George Ivașcu, tot mai mult cultura de limbă slavonă îmbracă haina limbii române. Este interesant de observat că această tendință de folosire a limbii române în documente apare în mai mare măsură în mediul sătesc. "Scriitorii", diecii, logofeții, folosesc în scris limba română aproape în exclusivitate. Din cercetarea a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
la vârsta bătrâneții și care, desigur, învățase să scrie în vremea copilăriei și ca atare nu mult după Scrisoarea lui Neacșu din Campulung din anul 1521. O remarcă se impune a fi necesară: dacă în scrisoarea sa Neacșu folosește cuvinte slavone, popa Bratu ne prezintă o limbă română curată, clară, lipsită total de slavonisme, melodioasă, aproape poetică. Se știe că încă de la începutul secolului al XVII-lea, aici, ca și în alte sate moșnenești, începe lupta de eliberare din rumânie, care
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
De câte ori într-o conversatie ești întrebat de unde vii, din ce țară ești și lumea întreabă unde se află țara ta? De câte ori lumea e suprinsă că românii vorbesc o limba derivată din latină și nu slavonă... de câte ori trebuie să explici că Dracula e ficțiune? Un lucru însă e sigur... toată lumea a auzit de România, dar mai ales - cu bucurie pe față și în suflet auzi de pe buzele lor: Nadia Comăneci! Străinii din toată lumea, de pe toate continentele
Nadia Comăneci: „Pot spune că sunt o femeie fericită” by http://uzp.org.ro/nadia-comaneci-pot-spune-ca-sunt-o-femeie-fericita/ [Corola-blog/BlogPost/93735_a_95027]
-
țara necunoscută, căreia îi zic BALAK și până la muntele RIVBIA, de unde iese râul DONAVIS”. AUREL DECEI în „Românii din veacul al IX-lea până în al XIII-lea în lumina izvoarelor armenești” (vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și cronicarul lKEKAUMENOS. Tot în sec. al IX-lea, cronica regelui
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
făcut cadou pe cei mai mari oameni de cultură români: Cantemir, Ciprian, Porumbescu, Enescu, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Sadoveanu, Iorga și pe mulți alții, originea numelui însăși echivalând cu o dăruire divină, dacă stăm să ne gândim că numele Bogdan, în slavonă, înseamnă „cadou (dar) de la Dumnezeu”. Desigur, acest nume distins îi creează redactorului șef o și mai mare responsabilitate. Noua revistă din Focșani, fondată recent de Asociația Cultural-Umanistă „Bogdania”, va fi înainte de toate o publicație serioasă și decisă a promova creațiile
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_din_focsan_ionel_marin_1360668138.html [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
alungarea sa de către nerecunoscătorul domn Radu cel Mare, s-a oprit un timp, probabil în jurul anului 1502, la mănăstirea Bistrița și s-a considerat fiul său duhovnicesc. S-a căsătorit cu Milița Despina, fiica despotului sârb Iovan Brancovici. Cunoștea sârba, slavona, greaca și latina. Între 1501-1511 a ocupat funcțiile de postelnic, mare postelnic și mare comis iar în 1512 a fost ales domn al Țării Românești. Marile lui merite includ: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie și capodopera arhitecturală
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/26_septembrie_sfantul_voievo_ion_untaru_1380155013.html [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
plumb mănăstirea de la Tismana, dar le-a avut la suflet și pe multe altele ca de exemplu: Cozia, Cotmeana, Nucet, Ostrov, Snagov, Dobrușa, Vișina. Împreună cu Macarie, alt spirit enciclopedic al timpului său, a tipărit primele cărți de slujbă în limba slavonă și anume: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Tetraevangheliarul (1512). S-a arătat generos cu foarte multe lăcașuri de la muntele Athos, chiar dacă acestea aparțineau altor popoare și amintim daniile domnești pentru mănăstirea Cutlumuș (10.000 de aspri), Rusicon (4000 de aspri
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/26_septembrie_sfantul_voievo_ion_untaru_1380155013.html [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
să fie folosiți fie pentru a deveni soldați, fie pentru alte slujbe considerate necesare imperiului otoman. A fost eliberat și s-a stabilit în apropierea Constantinopolului unde a învățat sculptura în lemn, gravura și broderia. Cunoștea limba turcă, arabă și slavonă. Deși a trăit în mediu turcesc un număr apreciabil de ani, sufletul său nu s-a lipit de islam și a rămas devotat credinței moștenite de la moșii și strămoșii săi. A fost adus în Țara Românească de Constantin Brâncoveanu în jurul
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 by http://confluente.ro/27_septembrie_sfantul_ierarh_ion_untaru_1380248401.html [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
pentru colacul împletit și paos, Pentru lancea și gorunul lui Horea, pentru stuful, crapii, nuferii și pelicanii Deltei, pentru Blaga, Cioran și Gânditorul de la Hamangia, pentru Putna, Voroneț, Văratec și Agapia, pentru cureaua și încruntările tatălui meu, pentru latinitate și slavonă, pentru șalul lui Piersic și papionul lui Beligan, pentru vocile Margaretei, Angelei, Corinei și Mirabelei, pentru Deceneu și pentru veșnicia născută la sat, pentru buzduganul cu trei peceți al lui Mihai și dalta lui Brâncuși, pentru puștile partizanilor și bagheta
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
localnicii: prietenoase. Istorie comună Românii au toate motivele să se simtă în Muntenegru aproape ca acasă. Păi, să privim un pic în istorie. În 1508, ieromonahul Macarie pleacă de la Cetinje, vechea capitală a Muntenegrului, unde tipărise mai multe cărți în slavonă, meșteșug pe care îl dobândise la Veneția, și se stabilește în Țara Românească, la mănăstirea Dealu, de lângă Târgoviște, unde înființează prima tipografie de pe meleagurile noastre. Congresul de la Berlin, din 1878, recunoaște, odată cu independența României, și independența Muntenegrului. Există în Muntenegru
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
de o pregătire a creștinilor ortodocși. Iar pregătirea aceasta, care a rodit de-a lungul întregului secol XIX, a început la Mănăstirea Neamț în a doua jumătate a secolului XVIII”, unde prin Cuviosul Paisie Velicikovski (1722-1794) a fost tradusă Filocalia slavonă, publicată în anul 1793 la Moscova, pentru întreaga Ortodoxie slavă. Fenomenul filocalic modern, legat în secolul XVIII de numele Cuviosului Paisie Velicikovski, iar în secolul XX de cel al Părintelui Dumitru Stăniloae, nu este însă singurul argument care pledează în favoarea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Chiar dacă în ortodoxie nu se vorbește în mod deschis despre o anume limbă sacră, totuși, cel puțin în cazul Bisericii Ortodoxe Ruse13 și al Bisericii Ortodoxe Grecești, cultul se oficiază într-o limbă diferită de limba vie a poporului, anume slavona bisericească și greaca veche. Două dintre afirmațiile părintelui Bizău pot constitui puncte de plecare în discuția privind limba liturgică: „limba fiecărui popor încreștinat are vocația de a deveni limbă hristologică, eclesială, sacramentală" și „universalitatea sau catholicitatea Bisericii nu implică nicidecum
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_dr_ioan_bizau_liturghie_stelian_gombos_1339401876.html [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
părțile rușinoase din orice istorie națională) după milenii petrecute la răscrucea imperiilor experimentând colonialismul pe cont propriu cu mult înainte de descoperirea Americilor și cucerirea Africii mărturie stă Columna lui Traian în centrul turistic al Romei paginile cronicarilor scrijelite cu litere slavone pe scoarța copacilor fotografia îngălbenită a bunicului meu care și-a pierdut brațul un pic prea devreme luptând în armată de partea lui Hitler înainte ca România să întoarcă armele și a fost declarat trădător în timpul comunismului refuzându-i-se
Black and white From Colonized to Colonizer. In 24 de ore by Diana Manole [Corola-website/Imaginative/3527_a_4852]
-
numit ,,formele fără fond”. Apariția în 1865 a Junimii și peste doi ani (1867) a Convorbirilor literare fac posibilă lupta de idei cu trecutul. În 1866, când se punea problema unei noi ortografii a limbii române, în trecerea de la scrierea slavona la cea latină, el scrie ,, Despre scrierea limbii române”, opunându-se atât etimologismului ciparian cât si fonetismulu de bravadă pumnist. În ,,Limba româna în jurnalele din Austria” reia disputele cu Laurian, Cipariu și Massim, creatorii unei fantastice limbi române artificiale
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1487226189.html [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
numit ,,formele fără fond”. Apariția în 1865 a Junimii și peste doi ani (1867) a Convorbirilor literare fac posibilă lupta de idei cu trecutul. În 1866, când se punea problema unei noi ortografii a limbii române, în trecerea de la scrierea slavona la cea latină, el scrie ,, Despre scrierea limbii române”, opunându-se atât etimologismului ciparian cât si fonetismulu de bravadă pumnist. În ,,Limba româna în jurnalele din Austria” reia disputele cu Laurian, Cipariu și Massim, creatorii unei fantastice limbi române artificiale
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422966473.html [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
și latină care făceau încă parte din bună educație a unui bărbat în secolul al XVI-lea. Amintiri despre școala românească „Altă școală nu era atunci decât a mănăstirilor și bisericilor. Pentru citire și pentru cantare deci, pentru învățarea limbii slavone, care era limba bisericească, au fost cele dintâi școli ale noastre. Ce se învață din ele se știe din mărturii mult mai târzii, dar care se potrivesc foarte bine și pentru anii 1300 și 1400......erau (...) și alte școli, pentru
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
care era limba bisericească, au fost cele dintâi școli ale noastre. Ce se învață din ele se știe din mărturii mult mai târzii, dar care se potrivesc foarte bine și pentru anii 1300 și 1400......erau (...) și alte școli, pentru slavona și caligrafie, din care ieșeau scriitorii domnești. Astfel de școli nu erau însă deschise oricui și nu aveau decât un ucenic, doi: erau înseși locuințele caligrafilor curții și dascălilor de slavonește.(...) Boierii nu știau carte, ei nu scriau, nu citeau
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_educatie_articol_prel_gigi_stanciu_1387649185.html [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
laic Dimitrie, s-a născut la 26 octombrie 1624 la Suceava, din părinți creștini Leontie și Misira. A studiat la Colegiul mănăstirii „Trei ierarhi” din Iași și la Școala Frăției Ortodoxe din Lvov „Adormirea Maicii Domnului”. Învățase limbile greacă, latină, slavonă, polonă și ucrainiană, cunoștințe de care s-a folosit la răspândirea credinței ortodoxe. Are merite deosebite și în introducerea limbii române în biserică. A intrat în viața monahală la Probota în anul 1648 unde a primit numele de Dosoftei, a
SF. IERARH DOSOFTEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/13_decembrie_sf_ierarh_dosof_ion_untaru_1386907976.html [Corola-blog/BlogPost/353342_a_354671]
-
Ioan cel Nou de la Suceava. Este considerat unul din cei mai mari cărturari români din sec.XVII, primul poet național și primul traducător al cărților de cult în limba română. Până la el slujbele se țineau fie în greacă, fie în slavonă, ceea ce poporul de rând nu înțelegea. Datorită relațiilor prietenești cu patriarhul Moscovei și cu Nicolae Milescu, a adus din Rusia un teasc tipografic la care a tipărit primele cărți liturgice traduse de el însuși în românește. A cunoscut și împlinit
SF. IERARH DOSOFTEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/13_decembrie_sf_ierarh_dosof_ion_untaru_1386907976.html [Corola-blog/BlogPost/353342_a_354671]
-
vieții monahale precum și o mare contribuție la crearea limbii literare române. A tradus Psaltirea în versuri pe care a turnat-o în dulce grai românesc, a tipărit Liturghierul în limba română (1679 și 1683), Psaltirea cu text în română și slavonă, Molitfelnicul (1681), Acatistul Născătoarei de Dumnezeu (1673), a revizuit traducerea Vechiului Testament făcută de Nicolae Milescu și care va fi inclusă în Biblia de la București din 1688. A tradus din surse grecești și slavone și a tipărit în limba română
SF. IERARH DOSOFTEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/13_decembrie_sf_ierarh_dosof_ion_untaru_1386907976.html [Corola-blog/BlogPost/353342_a_354671]